Lumini\u021ba Munteanu, Valentina Georgescu, Alexandru M. C\u0103lin \u0219i Carmen Andrei<\/h5>\n\n\n\n
\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Poza-1-O-ciudatenie-a-mintii-mele.jpeg\")
<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\nLumini\u021ba Munteanu<\/strong><\/h4>\n\n\n\ntraduc\u0103toare din limba turc\u0103<\/em><\/h5>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n\ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\nMinunata \u201epoveste a vie\u021bii \u0219i a vis\u0103rilor lui Mevlut Karata\u0219, bragagiu \u0219i iaurgiu\u201d este, dincolo de umilele \u0219i \u00eenduio\u0219\u0103toarele peripe\u021bii ale protagonistului, o poveste despre oamenii \u0219i nostalgiile Istanbulului de odinioar\u0103, despre negustorii \u201eumbl\u0103re\u021bi\u201d care \u00eel str\u0103b\u0103teau c\u00e2ndva neistovi\u021bi, conferindu-i via\u021b\u0103, culoare \u0219i suflet, despre gusturi, \u00eendeletniciri, ritmuri \u0219i desf\u0103t\u0103ri uitate \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, despre \u201edulcea brag\u0103 de alt\u0103dat\u0103\u201d, care lumina nop\u021bile reci ale iernilor de mai ieri.<\/p>\n\n\n\n
Negustorii ambulan\u021bi de felul lui Mevlut, eroul romanului O ciud\u0103\u021benie a min\u021bii mele<\/em><\/a> <\/em>de Orhan Pamuk (Polirom, 2021),nu-\u0219i strigau doar marfa, ci \u0219i inconfundabila prezen\u021b\u0103, care se strecura indelebil \u00een urzeala ora\u0219ului. Odat\u0103 cu sacalele, cu ghiumurile, cu n\u0103strapele, cu restul dichisurilor care le defineau rosturile \u0219i care se preschimbau, cu timpul, \u00een adev\u0103rate prelungiri ale trupurilor lor, ei purtau de pe o uli\u021b\u0103 pe alta, dintr-un cartier \u00een altul basne, vise, n\u0103luciri, leg\u00e2nd astfel urbea prin mii de fire nev\u0103zute, aidoma unor veritabili \u201epovesta\u0219i\u201d ai vechii lumi.<\/p>\n\n\n\nGinga\u0219ul \u0219i candidul Mevlut Karata\u0219, bragagiul care cutreier\u0103 neab\u0103tut, sear\u0103 de sear\u0103, ca un duh nocturn, fosta capital\u0103 imperial\u0103, care se simte \u00eempu\u021binat ori de c\u00e2te ori se abate de la datorie, av\u00e2nd sentimentul c\u0103 pierde contactul cu \u201ealchimia\u201d ora\u0219ului, este \u00eencredin\u021bat c\u0103 \u201evocea t\u00e2nguioas\u0103\u201d a v\u00e2nz\u0103torului, care r\u0103zbate prin \u00eentunericul \u00eencremenit aidoma unui strig\u0103t de speran\u021b\u0103, este cea care vinde, de fapt, braga; vocea aceea are menirea de a le aminti oamenilor c\u0103 \u201ebraga e b\u0103utura mo\u0219ilor \u0219i str\u0103mo\u0219ilor lor\u201d. Braga este sortit\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een toate casele, oric\u00e2t de s\u0103rmane ar fi ele \u2013 ea \u00eenc\u0103lze\u0219te inimile, \u00eembl\u00e2nze\u0219te privirile \u0219i dezleag\u0103 limbile.<\/p>\n\n\n\n
Poate pentru c\u0103 are, totu\u0219i, alcool?! \u201eBraga nu are alcool!\u201d, afirm\u0103 Mevlut netulburat, de\u0219i \u0219tie foarte bine c\u0103 afirma\u021bia sa nu este \u00eentru totul adev\u0103rat\u0103 \u0219i c\u0103 mai vechea \u00eenver\u0219unare a teologilor islamici \u00eempotriva ei \u00ee\u0219i are propriile temeiuri. Obiect de ve\u0219nice suspiciuni, de \u00eenvinuiri \u0219i prohibi\u021bii repetate, la fel ca alte substan\u021be socotite vinovate de alterarea condi\u021biei fiziologice fire\u0219ti a omului, precum vinul (\u201eintoxicantul\u201d mitic), tutunul, cafeaua ori opiumul, braga este deopotriv\u0103 iubit\u0103 (de c\u0103tre unii, cu mic, cu mare) \u0219i hulit\u0103 (de c\u0103tre \u201eal\u021bii\u201d, ap\u0103r\u0103tori \u00eend\u00e2rji\u021bi ai \u201edreptei c\u0103i\u201d scripturale), evolu\u00e2nd invariabil la limita mereu fragil\u0103 care desparte licitul de ilicit, ba chiar, uneori, via\u021ba de moarte.<\/p>\n\n\n\n
Nu este de mirare, prin urmare, c\u0103 licoarea caut\u0103 s\u0103 se legitimeze accept\u00e2nd, \u201edemocratic\u201d, diversitatea: astfel apar braga dulce (cea \u201ebun\u0103\u201d, \u201elegiuit\u0103\u201d, \u201epravilniceasc\u0103\u201d) \u0219i braga acr\u0103, cu un con\u021binut modest de alcool (a\u0219adar, principial \u201erea\u201d, \u201enelegiuit\u0103\u201d, \u201ene\u00eeng\u0103duit\u0103\u201d), numit\u0103 c\u00e2nd \u201ebrag\u0103 t\u0103t\u0103reasc\u0103\u201d, c\u00e2nd \u201ebrag\u0103 armeneasc\u0103\u201d; gurile slobode afirm\u0103 uneori despre cea din urm\u0103 c\u0103 ar fi fost \u201eagrementat\u0103\u201d cu opium. Din perspectiva lui Mevlut, at\u00e2t braga dulce, c\u00e2t \u0219i cea acr\u0103 (\u00een varianta soft<\/em> a zilelor noastre) sunt \u00eens\u0103 la fel de \u00eentemeiate, preferin\u021bele \u00een materie fiind dictate exclusiv de papilele gustative ale pre\u021bio\u0219ilor (\u0219i din ce \u00een ce mai rarilor) s\u0103i mu\u0219terii.<\/p>\n\n\n\n\u00cen ciuda lumii \u00een ve\u0219nic\u0103 prefacere, a modific\u0103rii texturii ora\u0219ului, a \u201ebulevardelor care arat\u0103 pretutindeni la fel \u0219i pe care nu mai cump\u0103r\u0103 nimeni brag\u0103\u201d, incorigibilul romantic care este Mevlut nutre\u0219te convingerea c\u0103 \u201ebraga are un viitor m\u0103re\u021b\u201d \u0219i c\u0103, de va avea zile, va continua s\u0103 v\u00e2nd\u0103 pre\u021bioasa licoare \u201ep\u00e2n\u0103 la Judecata de Apoi\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Poza-2-Despagubirea.jpg\")
<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\nValentina Georgescu<\/strong><\/h4>\n\n\n\ntraduc\u0103toare din limbile englez\u0103, german\u0103 \u0219i francez\u0103<\/em><\/h5>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n\ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\nRomanul memorialistic Desp\u0103gubirea<\/em><\/a> de Peter Herzog (Litera, 2014), tradus din german\u0103, este o poveste adev\u0103rat\u0103, a c\u0103rei prim\u0103 parte se petrece \u00een Transilvania de dinaintea Dictatului de la Viena din august 1940. Peter, un b\u0103iat sensibil de doisprezece ani dintr-o familie apar\u021bin\u00e2nd burgheziei austro-ungare din T\u00e2rgu Mure\u0219, \u00ee\u0219i petrece copil\u0103ria juc\u00e2ndu-se pe str\u0103zi cu prietenii de-o v\u00e2rst\u0103, precum \u0219i acas\u0103, unde dou\u0103 dintre figurile cele mai pregnante sunt bunicul \u0219i bunica. Dac\u0103 bunicul, doctorul Heimann, are un cabinet de consulta\u021bii \u201ecu mobilier din lemn masiv de nuc \u0219i furnir nobil \u00een stil Gr\u00fcnderzeit\u201d, amintirea bunicii este legat\u0103 de buc\u0103t\u0103ria spa\u021bioas\u0103, unde Peter tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o \u201elume de miresme \u0219i mirosuri, care trimiteau la sentimente \u0219i la culori.\u201d<\/p>\n\n\n\nBuc\u0103t\u0103ria aceasta se transforma \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 sal\u0103 de opera\u021bii \u00een ziua preg\u0103tirii \u0219trudelului cu mere, specialitatea bunicii. Acestei pl\u0103cinte din foi sub\u021biri umplute cu mere \u2013 desert de origine arab\u0103, ajuns \u00een Austria \u00een secolele XVI-XVII \u00een urma repetatelor asedii ale Vienei, loc unde \u00ee\u0219i va primi \u0219i numele, care \u00een limba german\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201ev\u00e2rtej\u201d \u2013 autorul \u00eei dedic\u0103 un \u00eentreg capitol.<\/p>\n\n\n\n
Impresionant\u0103 este, \u00eenainte de toate, ordinea din buc\u0103t\u0103ria bunicii, premerg\u0103toare prepar\u0103rii \u0219trudelului. Totul este la locul lui: tig\u0103ile \u0219i crati\u021bele de cupru \u00een c\u00e2rligele de alam\u0103, sticlele verzi cu con\u021binuturi tulburi de fructe \u0219i ierburi, ma\u0219ina de g\u0103tit lustruit\u0103 \u0219i masa lat\u0103, \u201eacoperit\u0103 cu un \u0219ervet alb str\u0103lucitor, pe care trona un blat din lemn bine frecat cu peria\u201d. Urmeaz\u0103 descrierea minu\u021bioas\u0103 a fiec\u0103rei etape a prepar\u0103rii. \u00cen fragmentul cu un puternic impact vizual, bunica este vioaie \u0219i luminoas\u0103. O vedem clar cum cerne f\u0103ina \u2013 \u201ecu mi\u0219c\u0103ri ritmice \u0219i scurte, de parc\u0103 ar fi m\u00e2nuit o tamburin\u0103\u201d \u2013 face o ad\u00e2ncitur\u0103 \u0219i adaug\u0103 un ou, \u00ee\u0219i cur\u0103\u021b\u0103 degetele \u0219i palmele de coc\u0103, fr\u0103m\u00e2nt\u0103 aluatul \u201ep\u00e2n\u0103 cap\u0103t\u0103 un luciu mat\u201d, formeaz\u0103 un guguloi pe care \u00eel unge cu o pensul\u0103 din pene albe de ra\u021b\u0103 \u0219i \u00eel transfer\u0103 \u00eentr-un castron de cristal uria\u0219. Scena se \u00eenmiresmeaz\u0103 c\u00e2nd Marischa \u0219i Ester, ajutoarele bunicii, cur\u0103\u021b\u0103 merele \u0219i spal\u0103 stafidele, pe care le \u00eenmoaie \u00een rom. Sucul acri\u0219or al merelor se combin\u0103 cu dulcea\u021ba stafidelor \u0219i cu aroma floral\u0103 de rom. \u0218i peste toate, scor\u021bi\u0219oara, cu aroma ei lemnoas\u0103 \u00een\u021bep\u0103toare. \u201eScor\u021bi\u0219oara, safidele, merele proaspete \u0219i urmele discrete de rom aveau un gust dumnezeiesc.\u201d Mai mult, poate, dec\u00e2t mirosul degajat din cuptor, b\u0103iatului \u00eei va r\u0103m\u00e2ne \u00eentip\u0103rit\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii lec\u021bia de m\u0103iestrie a \u00eentinderii foii de \u0219trudel, \u201ea\u0219a de sub\u021bire, \u00eenc\u00e2t s\u0103 po\u021bi citi ziarul prin ea\u201d. C\u0103ci, a\u0219a cum spunea bunica, \u201e\u0219trudelul nu se prepara, nu se cocea, \u0219trudelul se \u00eentindea\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Dictatul de la Viena va atrage dup\u0103 sine experien\u021ba traumatizant\u0103 a lag\u0103relor de concentrare naziste, unde familia lui Peter va pieri al\u0103turi de al\u021bi evrei din Ardealul de Nord, \u00eens\u0103 \u0219trudelul va r\u0103m\u00e2ne pentru el simbolul sentimentului de certitudine \u0219i ocrotire de odinioar\u0103, din spa\u021biul stabil al casei natale.<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Poza-3-Cofetaria-cu-miracole-665x1024.jpg\")
<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\nAlexandru M. C\u0103lin<\/strong><\/h4>\n\n\n\ntraduc\u0103tor din limbile catalan\u0103, englez\u0103 \u0219i maghiar\u0103<\/em><\/h5>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n\ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\nExpresiile idiomatice sunt ca felurile de m\u00e2ncare: \u00een\u021belesul lor global nu este suma sensurilor fiec\u0103rui termen \u00een parte, a\u0219a cum nici gustul unei m\u00e2nc\u0103ri nu poate fi intuit degust\u00e2ndu-se ingredientele separat. Compara\u021bia poate fi dus\u0103 mai departe. Se spune c\u0103 o re\u021bet\u0103 identic\u0103, preparat\u0103 de doi buc\u0103tari, nu conduce la acela\u0219i rezultat. Tot astfel, o sintagm\u0103 identic\u0103, pe terenul unor limbi distincte, poate ajunge s\u0103 desemneze no\u021biuni foarte diferite: pentru rom\u00e2ni, \u201elaptele de pas\u0103re\u201d este un desert; pentru spanioli, este o floare, leche de paj\u00e1ro<\/em>, adic\u0103 b\u0103lu\u0219ca sau steaua Betleemului. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, o asociere de cuvinte fantezist\u0103 poate absorbi tot at\u00e2ta specific na\u021bional c\u00e2t o \u00eembinare fistichie de ingrediente: \u201esupa de vi\u0219ine\u201d, meggyleves<\/em>, este o compozi\u021bie la fel de ungureasc\u0103 precum compusul lexical \u201elocul soacrei\u201d, any\u00f3s\u00fcl\u00e9s<\/em>, expresia prin care maghiarii desemneaz\u0103 a\u0219a-numitul \u201eloc al mortului\u201d, servindu-ne astfel o por\u021bie de umor nu mai pu\u021bin picant dec\u00e2t buc\u0103t\u0103ria lor.<\/p>\n\n\n\nA\u0219a st\u00e2nd lucrurile, nici nu este de mirare c\u0103 vocabularul gastronomic mi\u0219un\u0103, el \u00eensu\u0219i, de idiotisme, acele expresii care nu pot fi traduse dintr-o limb\u0103 \u00een alta cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt. Este vorba de nume de ingrediente \u0219i garnituri, dar \u0219i de m\u00e2nc\u0103ruri \u00een toat\u0103 regula. \u201eLegumele mexicane\u201d pot s\u0103 provin\u0103 \u0219i din Rom\u00e2nia, la fel cum este posibil ca un \u201e\u0219ir indian\u201d s\u0103 fie alc\u0103tuit \u00een \u00eentregime din coreeni. Iar\u0103\u0219i, dup\u0103 cum \u201ecutia neagr\u0103\u201d este de fapt oranj, tot a\u0219a, \u00een limba maghiar\u0103, sintagma \u201eceap\u0103 ro\u0219ie\u201d, v\u00f6r\u00f6s hagyma<\/em>, desemneaz\u0103 ceapa alb\u0103, oric\u00e2t de ilogic ar p\u0103rea (\u00eentreba\u021bi un nativ, dac\u0103 nu crede\u021bi)!<\/p>\n\n\n\nEvident, gastrononomia nu doar c\u0103 produce expresii idiomatice, ci furnizeaz\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i termeni pentru idiotisme din afara ariei sale. A\u0219a cum hotdogul nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu c\u00e2inii sau canicula, ci este numele unei gust\u0103ri, nici sintagma cold turkey<\/em> nu desemneaz\u0103 doar un mod de a consuma carnea de curcan, ci alegerea brusc\u0103 de a nu mai consuma droguri. Alteori, asemenea exporturi se petrec chiar \u00eentre felii diferite ale vocabularului gastronomic: \u00een timp ce \u201em\u00e2nc\u0103rica de gutui\u201d \u2013 a c\u0103rei denumire nu are de altfel nimic idiomatic \u2013 trece drept un fel serios de m\u00e2ncare, \u201esl\u0103ninu\u021ba din cer\u201d, tocinillo de cielo<\/em>, este, dimpotriv\u0103, numele unui desert foarte popular \u00een Spania. Cea din urm\u0103 se men\u021bioneaz\u0103 \u00een Cofet\u0103ria cu miracole<\/em><\/a> de Christian Escrib\u00e0 \u0219i S\u00edlvia Tarrag\u00f3 (Humanitas, 2020): \u201eC\u0103lug\u0103ri\u021bele limpezeau vinul cu albu\u0219 de ou \u0219i le-a venit ideea s\u0103 fac\u0103 ceva \u0219i cu g\u0103lbenu\u0219urile r\u0103mase. A\u0219a c\u0103 au creat o pr\u0103jitur\u0103 \u0219i i-au pus \u0219i numele: sl\u0103ninu\u021b\u0103 din cer<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\nCu greu vom \u00eent\u00e2lni, cred, un idiotism al c\u0103rui tipar sintactic \u0219i\/sau semantic s\u0103 nu se reg\u0103seasc\u0103, \u00een cele din urm\u0103, printre turn\u00farile expresiilor culinare. Din acest motiv, am tr\u0103it mereu cu g\u00e2ndul, prea pu\u021bin \u0219tiin\u021bific, c\u0103 cele dint\u00e2i idiotisme trebuie s\u0103 fi fost sau gastronomice, sau, \u00een tot cazul, expresii calchiate, prin cine \u0219tie ce proces cognitiv, dup\u0103 misterioasa sintax\u0103 a ingredientelor culinare. P\u00e2n\u0103 \u0219i laptele este, de fapt, un preparat \u2013 cel pu\u021bin \u00een cazul omului, a c\u0103rui diet\u0103, at\u00e2t de variat\u0103, const\u0103 adeseori din m\u00e2nc\u0103ruri elaborate. Reflexe ale oric\u0103rei limbi vii, idiotismele par \u0219i ele, la r\u00e2ndul lor, s\u0103 se formeze \u00een virtutea aceluia\u0219i principiu alchimic care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een lapte. Iat\u0103 de ce, \u00een ideea popular\u0103 potrivit c\u0103reia ne \u00eensu\u0219im limba matern\u0103 prin laptele supt de la mam\u0103 s-ar putea s\u0103 palpite ceva teribil de adev\u0103rat.<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/12\/Poza-4-Trebuie-sa-ardem-riturile-681x1024.jpg\")
<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\nCarmen Andrei<\/strong><\/h4>\n\n\n\ntraduc\u0103toare din limba francez\u0103<\/em><\/h5>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n\ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\nNoi, oamenii, exers\u0103m voit un rit epicurian, al bucuriei de a invita la mas\u0103, de a primi musafiri, de a \u00eemp\u0103r\u021bi bucate \u0219i de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i pl\u0103ceri culinare \u0219i estetice. Cel mai frecvent \u0219i poate cel mai pl\u0103cut mod de a ne dovedi afec\u021biunea fa\u021b\u0103 de apropia\u021bi const\u0103 \u00een \u201ea-i primi la noi acas\u0103\u201d. A invita la mas\u0103 \u201eacas\u0103 la noi\u201d \u0219i a oferi ospitalitate \u00een spa\u021biul nostru privat reprezint\u0103 un act social mai ceremonios dec\u00e2t pare, unul inconturnabil, dac\u0103 nu cumva vrei s\u0103 pari \u201es\u0103lbatic\u201d (un simplu tip asocial). Ospitalitatea la mas\u0103 este str\u00e2ns legat\u0103 de no\u021biunea de ritual, cu o dimensiune antropologic\u0103 originar\u0103 indeniabil\u0103 a \u201epunerii \u00een scen\u0103\u201d: preg\u0103tiri \u00eendelungate \u00een buc\u0103t\u0103rie, haine de rigoare, primire c\u0103lduroas\u0103, \u201emese bogate\u201d desf\u0103\u0219urate codificat, schimbarea temporalit\u0103\u021bii etc. Suntem actori benevoli \u00eentr-o pies\u0103 de teatru pe tema celebr\u0103rii unei rela\u021bii \u00eentr-un cadru \u201edomestic\u201d. Dramaturgia musafiriei presupune aprioric o bun\u0103 dispozi\u021bie real\u0103 \u0219i sincer\u0103, ne imagin\u0103m totul \u00een secven\u021be de un crescendo mai mult subtil dec\u00e2t maniheist de la aperitivul sacrosant la stricta ordonare a servirii felurilor de m\u00e2ncare, cu final musai dulce. Ceremonia primirii la mas\u0103, de la fa\u021ba de mas\u0103 \u0219i flori proaspete la m\u00e2nc\u0103ruri rafinate, cu b\u0103uturi alese \u0219i potrivite, este bogat descris\u0103 de Pascal Ladellier \u00een Trebuie s\u0103 ardem riturile?<\/em><\/a> (Fides, 2021). Cele evocate mai sus se reg\u0103sesc punctual \u0219i sintetic \u00een capitolul \u201eS\u0103 invi\u021bi la cin\u0103, rit epicurian?\u201d.<\/p>\n\n\n\nUn altul, \u201eCr\u0103ciunul, fir-ar el de rit sacru?\u201d, zugr\u0103ve\u0219te obiceiuri \u0219i tradi\u021bii interesante, originale, exotice \u0219i emblematice pentru comunicarea \u00een condi\u021bii de alteritate. Acela\u0219i capitol m-a pus \u00een situa\u021bii dilematice, \u00een care a trebuit s\u0103 g\u0103sesc solu\u021bii traductive, s\u0103 folosesc \u0219i mai abitir strategii, tehnici \u0219i procedee recomandate de manualele de traductologie: evitarea prietenilor fal\u0219i ca papillote<\/em> (nu papiota, ci tipul de bomboane care se pun \u00een pomul de Cr\u0103ciun); traducerea motamotist\u0103 (a unui proverb provensal: \u201erendez-vous l\u2019an prochain, et si nous ne sommes pas plus, que nous ne soyons pas moins\u201d, adic\u0103 \u201ene vedem din nou la anu\u2019 \u0219i, dac\u0103 nu o s\u0103 fim mai mul\u021bi, s\u0103 nu fim nici mai pu\u021bini\u201d); traducerea literal\u0103 pentru b\u00fbche de No\u00ebl<\/em> (\u201ebuturuga lui Mo\u0219 Cr\u0103ciun\u201d, o rulad\u0103 cu ciocolat\u0103 \u0219i mascarpone); transpozi\u021bia pentru tr\u00eave des p\u00e2tisseurs<\/em> sau armisti\u021biul cofetarilor, cum este numit\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na dintre Cr\u0103ciun \u0219i Anul Nou; modularea; adaptarea; incrementalizarea etc. De asemenea, a fost nevoie s\u0103 m\u0103 documentez despre servirea celor treize desserts<\/em> (\u201etreisprezece deserturi\u201d) \u0219i s\u0103 apelez la o not\u0103 de subsol pentru a explicita o referin\u021b\u0103 cultural\u0103, Pays de Cocagne<\/em> sau \u021bara unde curge lapte \u0219i miere, un t\u0103r\u00e2m utopic unde toat\u0103 lumea ob\u021bine hrana f\u0103r\u0103 efort, iar munca este interzis\u0103, idee existent\u0103 sub diverse denumiri \u00een imaginarul colectiv al multor popoare occidentale.<\/p>\n\n\n\nDe Cr\u0103ciun, a\u0219adar, \u00een aceast\u0103 \u201eni\u0219\u0103 \u00een fluxul amnezic al timpului obi\u0219nuit\u201d, ne putem instala \u00eentr-o meta-metafor\u0103 pluricefal\u0103 (cultural\u0103, antropologic\u0103, istoric\u0103, religioas\u0103, psihologic\u0103) \u0219i putem scruta ce \u00eenseamn\u0103 pentru francezi gastronomia adecvat\u0103, ceea ce ne-ar permite s\u0103 verific\u0103m plasticitatea structurilor ritualice: \u201eCr\u0103ciunul este un moment gratuit, care nu are pre\u021b \u0219i al c\u0103rui caracter inestimabil rezid\u0103 \u00een circula\u021bia miraculoas\u0103 a aten\u021biilor, \u00een aceast\u0103 bucl\u0103 pacific\u0103 a micilor daruri \u0219i daruri-\u00eenapoi, care pecetluiesc leg\u0103turile familiale \u0219i prietene\u0219ti \u0219i pe care \u021bi le oferi \u00eentruc\u00e2tva \u0219i \u021bie \u00eensu\u021bi, simetric.\u201d<\/p>\n\n\n\n
\u0218i dac\u0103 tot vorbim despre traducere \u0219i daruri, ce-ar fi s\u0103 privim mai des prin lentila antropologiei \u0219i, la mesele cu vorbitori de francez\u0103, s\u0103 le explic\u0103m unele cultureme culinare din spa\u021biul rom\u00e2nesc cum ar fi\u2026 vestita salat\u0103 de boeuf?<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\nCiti\u021bi PRIMA<\/a>, A TREIA<\/a> \u0219i A PATRA<\/a> parte a seriei ARTLIT \u201ePofti\u021bi la mas\u0103\u201d.<\/h5>\n\n\n\n
\n\n\n\n
<\/figure>\n<\/div>\n\n\nLumini\u021ba Munteanu<\/strong><\/h4>\n\n\n\ntraduc\u0103toare din limba turc\u0103<\/em><\/h5>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n\ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\nMinunata \u201epoveste a vie\u021bii \u0219i a vis\u0103rilor lui Mevlut Karata\u0219, bragagiu \u0219i iaurgiu\u201d este, dincolo de umilele \u0219i \u00eenduio\u0219\u0103toarele peripe\u021bii ale protagonistului, o poveste despre oamenii \u0219i nostalgiile Istanbulului de odinioar\u0103, despre negustorii \u201eumbl\u0103re\u021bi\u201d care \u00eel str\u0103b\u0103teau c\u00e2ndva neistovi\u021bi, conferindu-i via\u021b\u0103, culoare \u0219i suflet, despre gusturi, \u00eendeletniciri, ritmuri \u0219i desf\u0103t\u0103ri uitate \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, despre \u201edulcea brag\u0103 de alt\u0103dat\u0103\u201d, care lumina nop\u021bile reci ale iernilor de mai ieri.<\/p>\n\n\n\n
Negustorii ambulan\u021bi de felul lui Mevlut, eroul romanului O ciud\u0103\u021benie a min\u021bii mele<\/em><\/a> <\/em>de Orhan Pamuk (Polirom, 2021),nu-\u0219i strigau doar marfa, ci \u0219i inconfundabila prezen\u021b\u0103, care se strecura indelebil \u00een urzeala ora\u0219ului. Odat\u0103 cu sacalele, cu ghiumurile, cu n\u0103strapele, cu restul dichisurilor care le defineau rosturile \u0219i care se preschimbau, cu timpul, \u00een adev\u0103rate prelungiri ale trupurilor lor, ei purtau de pe o uli\u021b\u0103 pe alta, dintr-un cartier \u00een altul basne, vise, n\u0103luciri, leg\u00e2nd astfel urbea prin mii de fire nev\u0103zute, aidoma unor veritabili \u201epovesta\u0219i\u201d ai vechii lumi.<\/p>\n\n\n\nGinga\u0219ul \u0219i candidul Mevlut Karata\u0219, bragagiul care cutreier\u0103 neab\u0103tut, sear\u0103 de sear\u0103, ca un duh nocturn, fosta capital\u0103 imperial\u0103, care se simte \u00eempu\u021binat ori de c\u00e2te ori se abate de la datorie, av\u00e2nd sentimentul c\u0103 pierde contactul cu \u201ealchimia\u201d ora\u0219ului, este \u00eencredin\u021bat c\u0103 \u201evocea t\u00e2nguioas\u0103\u201d a v\u00e2nz\u0103torului, care r\u0103zbate prin \u00eentunericul \u00eencremenit aidoma unui strig\u0103t de speran\u021b\u0103, este cea care vinde, de fapt, braga; vocea aceea are menirea de a le aminti oamenilor c\u0103 \u201ebraga e b\u0103utura mo\u0219ilor \u0219i str\u0103mo\u0219ilor lor\u201d. Braga este sortit\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een toate casele, oric\u00e2t de s\u0103rmane ar fi ele \u2013 ea \u00eenc\u0103lze\u0219te inimile, \u00eembl\u00e2nze\u0219te privirile \u0219i dezleag\u0103 limbile.<\/p>\n\n\n\n
Poate pentru c\u0103 are, totu\u0219i, alcool?! \u201eBraga nu are alcool!\u201d, afirm\u0103 Mevlut netulburat, de\u0219i \u0219tie foarte bine c\u0103 afirma\u021bia sa nu este \u00eentru totul adev\u0103rat\u0103 \u0219i c\u0103 mai vechea \u00eenver\u0219unare a teologilor islamici \u00eempotriva ei \u00ee\u0219i are propriile temeiuri. Obiect de ve\u0219nice suspiciuni, de \u00eenvinuiri \u0219i prohibi\u021bii repetate, la fel ca alte substan\u021be socotite vinovate de alterarea condi\u021biei fiziologice fire\u0219ti a omului, precum vinul (\u201eintoxicantul\u201d mitic), tutunul, cafeaua ori opiumul, braga este deopotriv\u0103 iubit\u0103 (de c\u0103tre unii, cu mic, cu mare) \u0219i hulit\u0103 (de c\u0103tre \u201eal\u021bii\u201d, ap\u0103r\u0103tori \u00eend\u00e2rji\u021bi ai \u201edreptei c\u0103i\u201d scripturale), evolu\u00e2nd invariabil la limita mereu fragil\u0103 care desparte licitul de ilicit, ba chiar, uneori, via\u021ba de moarte.<\/p>\n\n\n\n
Nu este de mirare, prin urmare, c\u0103 licoarea caut\u0103 s\u0103 se legitimeze accept\u00e2nd, \u201edemocratic\u201d, diversitatea: astfel apar braga dulce (cea \u201ebun\u0103\u201d, \u201elegiuit\u0103\u201d, \u201epravilniceasc\u0103\u201d) \u0219i braga acr\u0103, cu un con\u021binut modest de alcool (a\u0219adar, principial \u201erea\u201d, \u201enelegiuit\u0103\u201d, \u201ene\u00eeng\u0103duit\u0103\u201d), numit\u0103 c\u00e2nd \u201ebrag\u0103 t\u0103t\u0103reasc\u0103\u201d, c\u00e2nd \u201ebrag\u0103 armeneasc\u0103\u201d; gurile slobode afirm\u0103 uneori despre cea din urm\u0103 c\u0103 ar fi fost \u201eagrementat\u0103\u201d cu opium. Din perspectiva lui Mevlut, at\u00e2t braga dulce, c\u00e2t \u0219i cea acr\u0103 (\u00een varianta soft<\/em> a zilelor noastre) sunt \u00eens\u0103 la fel de \u00eentemeiate, preferin\u021bele \u00een materie fiind dictate exclusiv de papilele gustative ale pre\u021bio\u0219ilor (\u0219i din ce \u00een ce mai rarilor) s\u0103i mu\u0219terii.<\/p>\n\n\n\n\u00cen ciuda lumii \u00een ve\u0219nic\u0103 prefacere, a modific\u0103rii texturii ora\u0219ului, a \u201ebulevardelor care arat\u0103 pretutindeni la fel \u0219i pe care nu mai cump\u0103r\u0103 nimeni brag\u0103\u201d, incorigibilul romantic care este Mevlut nutre\u0219te convingerea c\u0103 \u201ebraga are un viitor m\u0103re\u021b\u201d \u0219i c\u0103, de va avea zile, va continua s\u0103 v\u00e2nd\u0103 pre\u021bioasa licoare \u201ep\u00e2n\u0103 la Judecata de Apoi\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\n<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\nValentina Georgescu<\/strong><\/h4>\n\n\n\ntraduc\u0103toare din limbile englez\u0103, german\u0103 \u0219i francez\u0103<\/em><\/h5>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n\ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\nRomanul memorialistic Desp\u0103gubirea<\/em><\/a> de Peter Herzog (Litera, 2014), tradus din german\u0103, este o poveste adev\u0103rat\u0103, a c\u0103rei prim\u0103 parte se petrece \u00een Transilvania de dinaintea Dictatului de la Viena din august 1940. Peter, un b\u0103iat sensibil de doisprezece ani dintr-o familie apar\u021bin\u00e2nd burgheziei austro-ungare din T\u00e2rgu Mure\u0219, \u00ee\u0219i petrece copil\u0103ria juc\u00e2ndu-se pe str\u0103zi cu prietenii de-o v\u00e2rst\u0103, precum \u0219i acas\u0103, unde dou\u0103 dintre figurile cele mai pregnante sunt bunicul \u0219i bunica. Dac\u0103 bunicul, doctorul Heimann, are un cabinet de consulta\u021bii \u201ecu mobilier din lemn masiv de nuc \u0219i furnir nobil \u00een stil Gr\u00fcnderzeit\u201d, amintirea bunicii este legat\u0103 de buc\u0103t\u0103ria spa\u021bioas\u0103, unde Peter tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o \u201elume de miresme \u0219i mirosuri, care trimiteau la sentimente \u0219i la culori.\u201d<\/p>\n\n\n\nBuc\u0103t\u0103ria aceasta se transforma \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 sal\u0103 de opera\u021bii \u00een ziua preg\u0103tirii \u0219trudelului cu mere, specialitatea bunicii. Acestei pl\u0103cinte din foi sub\u021biri umplute cu mere \u2013 desert de origine arab\u0103, ajuns \u00een Austria \u00een secolele XVI-XVII \u00een urma repetatelor asedii ale Vienei, loc unde \u00ee\u0219i va primi \u0219i numele, care \u00een limba german\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201ev\u00e2rtej\u201d \u2013 autorul \u00eei dedic\u0103 un \u00eentreg capitol.<\/p>\n\n\n\n
Impresionant\u0103 este, \u00eenainte de toate, ordinea din buc\u0103t\u0103ria bunicii, premerg\u0103toare prepar\u0103rii \u0219trudelului. Totul este la locul lui: tig\u0103ile \u0219i crati\u021bele de cupru \u00een c\u00e2rligele de alam\u0103, sticlele verzi cu con\u021binuturi tulburi de fructe \u0219i ierburi, ma\u0219ina de g\u0103tit lustruit\u0103 \u0219i masa lat\u0103, \u201eacoperit\u0103 cu un \u0219ervet alb str\u0103lucitor, pe care trona un blat din lemn bine frecat cu peria\u201d. Urmeaz\u0103 descrierea minu\u021bioas\u0103 a fiec\u0103rei etape a prepar\u0103rii. \u00cen fragmentul cu un puternic impact vizual, bunica este vioaie \u0219i luminoas\u0103. O vedem clar cum cerne f\u0103ina \u2013 \u201ecu mi\u0219c\u0103ri ritmice \u0219i scurte, de parc\u0103 ar fi m\u00e2nuit o tamburin\u0103\u201d \u2013 face o ad\u00e2ncitur\u0103 \u0219i adaug\u0103 un ou, \u00ee\u0219i cur\u0103\u021b\u0103 degetele \u0219i palmele de coc\u0103, fr\u0103m\u00e2nt\u0103 aluatul \u201ep\u00e2n\u0103 cap\u0103t\u0103 un luciu mat\u201d, formeaz\u0103 un guguloi pe care \u00eel unge cu o pensul\u0103 din pene albe de ra\u021b\u0103 \u0219i \u00eel transfer\u0103 \u00eentr-un castron de cristal uria\u0219. Scena se \u00eenmiresmeaz\u0103 c\u00e2nd Marischa \u0219i Ester, ajutoarele bunicii, cur\u0103\u021b\u0103 merele \u0219i spal\u0103 stafidele, pe care le \u00eenmoaie \u00een rom. Sucul acri\u0219or al merelor se combin\u0103 cu dulcea\u021ba stafidelor \u0219i cu aroma floral\u0103 de rom. \u0218i peste toate, scor\u021bi\u0219oara, cu aroma ei lemnoas\u0103 \u00een\u021bep\u0103toare. \u201eScor\u021bi\u0219oara, safidele, merele proaspete \u0219i urmele discrete de rom aveau un gust dumnezeiesc.\u201d Mai mult, poate, dec\u00e2t mirosul degajat din cuptor, b\u0103iatului \u00eei va r\u0103m\u00e2ne \u00eentip\u0103rit\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii lec\u021bia de m\u0103iestrie a \u00eentinderii foii de \u0219trudel, \u201ea\u0219a de sub\u021bire, \u00eenc\u00e2t s\u0103 po\u021bi citi ziarul prin ea\u201d. C\u0103ci, a\u0219a cum spunea bunica, \u201e\u0219trudelul nu se prepara, nu se cocea, \u0219trudelul se \u00eentindea\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Dictatul de la Viena va atrage dup\u0103 sine experien\u021ba traumatizant\u0103 a lag\u0103relor de concentrare naziste, unde familia lui Peter va pieri al\u0103turi de al\u021bi evrei din Ardealul de Nord, \u00eens\u0103 \u0219trudelul va r\u0103m\u00e2ne pentru el simbolul sentimentului de certitudine \u0219i ocrotire de odinioar\u0103, din spa\u021biul stabil al casei natale.<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\n<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\nAlexandru M. C\u0103lin<\/strong><\/h4>\n\n\n\ntraduc\u0103tor din limbile catalan\u0103, englez\u0103 \u0219i maghiar\u0103<\/em><\/h5>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n\ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\nExpresiile idiomatice sunt ca felurile de m\u00e2ncare: \u00een\u021belesul lor global nu este suma sensurilor fiec\u0103rui termen \u00een parte, a\u0219a cum nici gustul unei m\u00e2nc\u0103ri nu poate fi intuit degust\u00e2ndu-se ingredientele separat. Compara\u021bia poate fi dus\u0103 mai departe. Se spune c\u0103 o re\u021bet\u0103 identic\u0103, preparat\u0103 de doi buc\u0103tari, nu conduce la acela\u0219i rezultat. Tot astfel, o sintagm\u0103 identic\u0103, pe terenul unor limbi distincte, poate ajunge s\u0103 desemneze no\u021biuni foarte diferite: pentru rom\u00e2ni, \u201elaptele de pas\u0103re\u201d este un desert; pentru spanioli, este o floare, leche de paj\u00e1ro<\/em>, adic\u0103 b\u0103lu\u0219ca sau steaua Betleemului. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, o asociere de cuvinte fantezist\u0103 poate absorbi tot at\u00e2ta specific na\u021bional c\u00e2t o \u00eembinare fistichie de ingrediente: \u201esupa de vi\u0219ine\u201d, meggyleves<\/em>, este o compozi\u021bie la fel de ungureasc\u0103 precum compusul lexical \u201elocul soacrei\u201d, any\u00f3s\u00fcl\u00e9s<\/em>, expresia prin care maghiarii desemneaz\u0103 a\u0219a-numitul \u201eloc al mortului\u201d, servindu-ne astfel o por\u021bie de umor nu mai pu\u021bin picant dec\u00e2t buc\u0103t\u0103ria lor.<\/p>\n\n\n\nA\u0219a st\u00e2nd lucrurile, nici nu este de mirare c\u0103 vocabularul gastronomic mi\u0219un\u0103, el \u00eensu\u0219i, de idiotisme, acele expresii care nu pot fi traduse dintr-o limb\u0103 \u00een alta cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt. Este vorba de nume de ingrediente \u0219i garnituri, dar \u0219i de m\u00e2nc\u0103ruri \u00een toat\u0103 regula. \u201eLegumele mexicane\u201d pot s\u0103 provin\u0103 \u0219i din Rom\u00e2nia, la fel cum este posibil ca un \u201e\u0219ir indian\u201d s\u0103 fie alc\u0103tuit \u00een \u00eentregime din coreeni. Iar\u0103\u0219i, dup\u0103 cum \u201ecutia neagr\u0103\u201d este de fapt oranj, tot a\u0219a, \u00een limba maghiar\u0103, sintagma \u201eceap\u0103 ro\u0219ie\u201d, v\u00f6r\u00f6s hagyma<\/em>, desemneaz\u0103 ceapa alb\u0103, oric\u00e2t de ilogic ar p\u0103rea (\u00eentreba\u021bi un nativ, dac\u0103 nu crede\u021bi)!<\/p>\n\n\n\nEvident, gastrononomia nu doar c\u0103 produce expresii idiomatice, ci furnizeaz\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i termeni pentru idiotisme din afara ariei sale. A\u0219a cum hotdogul nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu c\u00e2inii sau canicula, ci este numele unei gust\u0103ri, nici sintagma cold turkey<\/em> nu desemneaz\u0103 doar un mod de a consuma carnea de curcan, ci alegerea brusc\u0103 de a nu mai consuma droguri. Alteori, asemenea exporturi se petrec chiar \u00eentre felii diferite ale vocabularului gastronomic: \u00een timp ce \u201em\u00e2nc\u0103rica de gutui\u201d \u2013 a c\u0103rei denumire nu are de altfel nimic idiomatic \u2013 trece drept un fel serios de m\u00e2ncare, \u201esl\u0103ninu\u021ba din cer\u201d, tocinillo de cielo<\/em>, este, dimpotriv\u0103, numele unui desert foarte popular \u00een Spania. Cea din urm\u0103 se men\u021bioneaz\u0103 \u00een Cofet\u0103ria cu miracole<\/em><\/a> de Christian Escrib\u00e0 \u0219i S\u00edlvia Tarrag\u00f3 (Humanitas, 2020): \u201eC\u0103lug\u0103ri\u021bele limpezeau vinul cu albu\u0219 de ou \u0219i le-a venit ideea s\u0103 fac\u0103 ceva \u0219i cu g\u0103lbenu\u0219urile r\u0103mase. A\u0219a c\u0103 au creat o pr\u0103jitur\u0103 \u0219i i-au pus \u0219i numele: sl\u0103ninu\u021b\u0103 din cer<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\nCu greu vom \u00eent\u00e2lni, cred, un idiotism al c\u0103rui tipar sintactic \u0219i\/sau semantic s\u0103 nu se reg\u0103seasc\u0103, \u00een cele din urm\u0103, printre turn\u00farile expresiilor culinare. Din acest motiv, am tr\u0103it mereu cu g\u00e2ndul, prea pu\u021bin \u0219tiin\u021bific, c\u0103 cele dint\u00e2i idiotisme trebuie s\u0103 fi fost sau gastronomice, sau, \u00een tot cazul, expresii calchiate, prin cine \u0219tie ce proces cognitiv, dup\u0103 misterioasa sintax\u0103 a ingredientelor culinare. P\u00e2n\u0103 \u0219i laptele este, de fapt, un preparat \u2013 cel pu\u021bin \u00een cazul omului, a c\u0103rui diet\u0103, at\u00e2t de variat\u0103, const\u0103 adeseori din m\u00e2nc\u0103ruri elaborate. Reflexe ale oric\u0103rei limbi vii, idiotismele par \u0219i ele, la r\u00e2ndul lor, s\u0103 se formeze \u00een virtutea aceluia\u0219i principiu alchimic care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een lapte. Iat\u0103 de ce, \u00een ideea popular\u0103 potrivit c\u0103reia ne \u00eensu\u0219im limba matern\u0103 prin laptele supt de la mam\u0103 s-ar putea s\u0103 palpite ceva teribil de adev\u0103rat.<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\n<\/figure>\n<\/div>\n\n\n\nCarmen Andrei<\/strong><\/h4>\n\n\n\ntraduc\u0103toare din limba francez\u0103<\/em><\/h5>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n\ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\nNoi, oamenii, exers\u0103m voit un rit epicurian, al bucuriei de a invita la mas\u0103, de a primi musafiri, de a \u00eemp\u0103r\u021bi bucate \u0219i de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i pl\u0103ceri culinare \u0219i estetice. Cel mai frecvent \u0219i poate cel mai pl\u0103cut mod de a ne dovedi afec\u021biunea fa\u021b\u0103 de apropia\u021bi const\u0103 \u00een \u201ea-i primi la noi acas\u0103\u201d. A invita la mas\u0103 \u201eacas\u0103 la noi\u201d \u0219i a oferi ospitalitate \u00een spa\u021biul nostru privat reprezint\u0103 un act social mai ceremonios dec\u00e2t pare, unul inconturnabil, dac\u0103 nu cumva vrei s\u0103 pari \u201es\u0103lbatic\u201d (un simplu tip asocial). Ospitalitatea la mas\u0103 este str\u00e2ns legat\u0103 de no\u021biunea de ritual, cu o dimensiune antropologic\u0103 originar\u0103 indeniabil\u0103 a \u201epunerii \u00een scen\u0103\u201d: preg\u0103tiri \u00eendelungate \u00een buc\u0103t\u0103rie, haine de rigoare, primire c\u0103lduroas\u0103, \u201emese bogate\u201d desf\u0103\u0219urate codificat, schimbarea temporalit\u0103\u021bii etc. Suntem actori benevoli \u00eentr-o pies\u0103 de teatru pe tema celebr\u0103rii unei rela\u021bii \u00eentr-un cadru \u201edomestic\u201d. Dramaturgia musafiriei presupune aprioric o bun\u0103 dispozi\u021bie real\u0103 \u0219i sincer\u0103, ne imagin\u0103m totul \u00een secven\u021be de un crescendo mai mult subtil dec\u00e2t maniheist de la aperitivul sacrosant la stricta ordonare a servirii felurilor de m\u00e2ncare, cu final musai dulce. Ceremonia primirii la mas\u0103, de la fa\u021ba de mas\u0103 \u0219i flori proaspete la m\u00e2nc\u0103ruri rafinate, cu b\u0103uturi alese \u0219i potrivite, este bogat descris\u0103 de Pascal Ladellier \u00een Trebuie s\u0103 ardem riturile?<\/em><\/a> (Fides, 2021). Cele evocate mai sus se reg\u0103sesc punctual \u0219i sintetic \u00een capitolul \u201eS\u0103 invi\u021bi la cin\u0103, rit epicurian?\u201d.<\/p>\n\n\n\nUn altul, \u201eCr\u0103ciunul, fir-ar el de rit sacru?\u201d, zugr\u0103ve\u0219te obiceiuri \u0219i tradi\u021bii interesante, originale, exotice \u0219i emblematice pentru comunicarea \u00een condi\u021bii de alteritate. Acela\u0219i capitol m-a pus \u00een situa\u021bii dilematice, \u00een care a trebuit s\u0103 g\u0103sesc solu\u021bii traductive, s\u0103 folosesc \u0219i mai abitir strategii, tehnici \u0219i procedee recomandate de manualele de traductologie: evitarea prietenilor fal\u0219i ca papillote<\/em> (nu papiota, ci tipul de bomboane care se pun \u00een pomul de Cr\u0103ciun); traducerea motamotist\u0103 (a unui proverb provensal: \u201erendez-vous l\u2019an prochain, et si nous ne sommes pas plus, que nous ne soyons pas moins\u201d, adic\u0103 \u201ene vedem din nou la anu\u2019 \u0219i, dac\u0103 nu o s\u0103 fim mai mul\u021bi, s\u0103 nu fim nici mai pu\u021bini\u201d); traducerea literal\u0103 pentru b\u00fbche de No\u00ebl<\/em> (\u201ebuturuga lui Mo\u0219 Cr\u0103ciun\u201d, o rulad\u0103 cu ciocolat\u0103 \u0219i mascarpone); transpozi\u021bia pentru tr\u00eave des p\u00e2tisseurs<\/em> sau armisti\u021biul cofetarilor, cum este numit\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na dintre Cr\u0103ciun \u0219i Anul Nou; modularea; adaptarea; incrementalizarea etc. De asemenea, a fost nevoie s\u0103 m\u0103 documentez despre servirea celor treize desserts<\/em> (\u201etreisprezece deserturi\u201d) \u0219i s\u0103 apelez la o not\u0103 de subsol pentru a explicita o referin\u021b\u0103 cultural\u0103, Pays de Cocagne<\/em> sau \u021bara unde curge lapte \u0219i miere, un t\u0103r\u00e2m utopic unde toat\u0103 lumea ob\u021bine hrana f\u0103r\u0103 efort, iar munca este interzis\u0103, idee existent\u0103 sub diverse denumiri \u00een imaginarul colectiv al multor popoare occidentale.<\/p>\n\n\n\nDe Cr\u0103ciun, a\u0219adar, \u00een aceast\u0103 \u201eni\u0219\u0103 \u00een fluxul amnezic al timpului obi\u0219nuit\u201d, ne putem instala \u00eentr-o meta-metafor\u0103 pluricefal\u0103 (cultural\u0103, antropologic\u0103, istoric\u0103, religioas\u0103, psihologic\u0103) \u0219i putem scruta ce \u00eenseamn\u0103 pentru francezi gastronomia adecvat\u0103, ceea ce ne-ar permite s\u0103 verific\u0103m plasticitatea structurilor ritualice: \u201eCr\u0103ciunul este un moment gratuit, care nu are pre\u021b \u0219i al c\u0103rui caracter inestimabil rezid\u0103 \u00een circula\u021bia miraculoas\u0103 a aten\u021biilor, \u00een aceast\u0103 bucl\u0103 pacific\u0103 a micilor daruri \u0219i daruri-\u00eenapoi, care pecetluiesc leg\u0103turile familiale \u0219i prietene\u0219ti \u0219i pe care \u021bi le oferi \u00eentruc\u00e2tva \u0219i \u021bie \u00eensu\u021bi, simetric.\u201d<\/p>\n\n\n\n
\u0218i dac\u0103 tot vorbim despre traducere \u0219i daruri, ce-ar fi s\u0103 privim mai des prin lentila antropologiei \u0219i, la mesele cu vorbitori de francez\u0103, s\u0103 le explic\u0103m unele cultureme culinare din spa\u021biul rom\u00e2nesc cum ar fi\u2026 vestita salat\u0103 de boeuf?<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n\nCiti\u021bi PRIMA<\/a>, A TREIA<\/a> \u0219i A PATRA<\/a> parte a seriei ARTLIT \u201ePofti\u021bi la mas\u0103\u201d.<\/h5>\n\n\n\n
\n\n\n\n
\ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\n Minunata \u201epoveste a vie\u021bii \u0219i a vis\u0103rilor lui Mevlut Karata\u0219, bragagiu \u0219i iaurgiu\u201d este, dincolo de umilele \u0219i \u00eenduio\u0219\u0103toarele peripe\u021bii ale protagonistului, o poveste despre oamenii \u0219i nostalgiile Istanbulului de odinioar\u0103, despre negustorii \u201eumbl\u0103re\u021bi\u201d care \u00eel str\u0103b\u0103teau c\u00e2ndva neistovi\u021bi, conferindu-i via\u021b\u0103, culoare \u0219i suflet, despre gusturi, \u00eendeletniciri, ritmuri \u0219i desf\u0103t\u0103ri uitate \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, despre \u201edulcea brag\u0103 de alt\u0103dat\u0103\u201d, care lumina nop\u021bile reci ale iernilor de mai ieri.<\/p>\n\n\n\n Negustorii ambulan\u021bi de felul lui Mevlut, eroul romanului O ciud\u0103\u021benie a min\u021bii mele<\/em><\/a> <\/em>de Orhan Pamuk (Polirom, 2021),nu-\u0219i strigau doar marfa, ci \u0219i inconfundabila prezen\u021b\u0103, care se strecura indelebil \u00een urzeala ora\u0219ului. Odat\u0103 cu sacalele, cu ghiumurile, cu n\u0103strapele, cu restul dichisurilor care le defineau rosturile \u0219i care se preschimbau, cu timpul, \u00een adev\u0103rate prelungiri ale trupurilor lor, ei purtau de pe o uli\u021b\u0103 pe alta, dintr-un cartier \u00een altul basne, vise, n\u0103luciri, leg\u00e2nd astfel urbea prin mii de fire nev\u0103zute, aidoma unor veritabili \u201epovesta\u0219i\u201d ai vechii lumi.<\/p>\n\n\n\n Ginga\u0219ul \u0219i candidul Mevlut Karata\u0219, bragagiul care cutreier\u0103 neab\u0103tut, sear\u0103 de sear\u0103, ca un duh nocturn, fosta capital\u0103 imperial\u0103, care se simte \u00eempu\u021binat ori de c\u00e2te ori se abate de la datorie, av\u00e2nd sentimentul c\u0103 pierde contactul cu \u201ealchimia\u201d ora\u0219ului, este \u00eencredin\u021bat c\u0103 \u201evocea t\u00e2nguioas\u0103\u201d a v\u00e2nz\u0103torului, care r\u0103zbate prin \u00eentunericul \u00eencremenit aidoma unui strig\u0103t de speran\u021b\u0103, este cea care vinde, de fapt, braga; vocea aceea are menirea de a le aminti oamenilor c\u0103 \u201ebraga e b\u0103utura mo\u0219ilor \u0219i str\u0103mo\u0219ilor lor\u201d. Braga este sortit\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een toate casele, oric\u00e2t de s\u0103rmane ar fi ele \u2013 ea \u00eenc\u0103lze\u0219te inimile, \u00eembl\u00e2nze\u0219te privirile \u0219i dezleag\u0103 limbile.<\/p>\n\n\n\n Poate pentru c\u0103 are, totu\u0219i, alcool?! \u201eBraga nu are alcool!\u201d, afirm\u0103 Mevlut netulburat, de\u0219i \u0219tie foarte bine c\u0103 afirma\u021bia sa nu este \u00eentru totul adev\u0103rat\u0103 \u0219i c\u0103 mai vechea \u00eenver\u0219unare a teologilor islamici \u00eempotriva ei \u00ee\u0219i are propriile temeiuri. Obiect de ve\u0219nice suspiciuni, de \u00eenvinuiri \u0219i prohibi\u021bii repetate, la fel ca alte substan\u021be socotite vinovate de alterarea condi\u021biei fiziologice fire\u0219ti a omului, precum vinul (\u201eintoxicantul\u201d mitic), tutunul, cafeaua ori opiumul, braga este deopotriv\u0103 iubit\u0103 (de c\u0103tre unii, cu mic, cu mare) \u0219i hulit\u0103 (de c\u0103tre \u201eal\u021bii\u201d, ap\u0103r\u0103tori \u00eend\u00e2rji\u021bi ai \u201edreptei c\u0103i\u201d scripturale), evolu\u00e2nd invariabil la limita mereu fragil\u0103 care desparte licitul de ilicit, ba chiar, uneori, via\u021ba de moarte.<\/p>\n\n\n\n Nu este de mirare, prin urmare, c\u0103 licoarea caut\u0103 s\u0103 se legitimeze accept\u00e2nd, \u201edemocratic\u201d, diversitatea: astfel apar braga dulce (cea \u201ebun\u0103\u201d, \u201elegiuit\u0103\u201d, \u201epravilniceasc\u0103\u201d) \u0219i braga acr\u0103, cu un con\u021binut modest de alcool (a\u0219adar, principial \u201erea\u201d, \u201enelegiuit\u0103\u201d, \u201ene\u00eeng\u0103duit\u0103\u201d), numit\u0103 c\u00e2nd \u201ebrag\u0103 t\u0103t\u0103reasc\u0103\u201d, c\u00e2nd \u201ebrag\u0103 armeneasc\u0103\u201d; gurile slobode afirm\u0103 uneori despre cea din urm\u0103 c\u0103 ar fi fost \u201eagrementat\u0103\u201d cu opium. Din perspectiva lui Mevlut, at\u00e2t braga dulce, c\u00e2t \u0219i cea acr\u0103 (\u00een varianta soft<\/em> a zilelor noastre) sunt \u00eens\u0103 la fel de \u00eentemeiate, preferin\u021bele \u00een materie fiind dictate exclusiv de papilele gustative ale pre\u021bio\u0219ilor (\u0219i din ce \u00een ce mai rarilor) s\u0103i mu\u0219terii.<\/p>\n\n\n\n \u00cen ciuda lumii \u00een ve\u0219nic\u0103 prefacere, a modific\u0103rii texturii ora\u0219ului, a \u201ebulevardelor care arat\u0103 pretutindeni la fel \u0219i pe care nu mai cump\u0103r\u0103 nimeni brag\u0103\u201d, incorigibilul romantic care este Mevlut nutre\u0219te convingerea c\u0103 \u201ebraga are un viitor m\u0103re\u021b\u201d \u0219i c\u0103, de va avea zile, va continua s\u0103 v\u00e2nd\u0103 pre\u021bioasa licoare \u201ep\u00e2n\u0103 la Judecata de Apoi\u201d.<\/p>\n\n\n\n \ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\n Romanul memorialistic Desp\u0103gubirea<\/em><\/a> de Peter Herzog (Litera, 2014), tradus din german\u0103, este o poveste adev\u0103rat\u0103, a c\u0103rei prim\u0103 parte se petrece \u00een Transilvania de dinaintea Dictatului de la Viena din august 1940. Peter, un b\u0103iat sensibil de doisprezece ani dintr-o familie apar\u021bin\u00e2nd burgheziei austro-ungare din T\u00e2rgu Mure\u0219, \u00ee\u0219i petrece copil\u0103ria juc\u00e2ndu-se pe str\u0103zi cu prietenii de-o v\u00e2rst\u0103, precum \u0219i acas\u0103, unde dou\u0103 dintre figurile cele mai pregnante sunt bunicul \u0219i bunica. Dac\u0103 bunicul, doctorul Heimann, are un cabinet de consulta\u021bii \u201ecu mobilier din lemn masiv de nuc \u0219i furnir nobil \u00een stil Gr\u00fcnderzeit\u201d, amintirea bunicii este legat\u0103 de buc\u0103t\u0103ria spa\u021bioas\u0103, unde Peter tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o \u201elume de miresme \u0219i mirosuri, care trimiteau la sentimente \u0219i la culori.\u201d<\/p>\n\n\n\n Buc\u0103t\u0103ria aceasta se transforma \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 sal\u0103 de opera\u021bii \u00een ziua preg\u0103tirii \u0219trudelului cu mere, specialitatea bunicii. Acestei pl\u0103cinte din foi sub\u021biri umplute cu mere \u2013 desert de origine arab\u0103, ajuns \u00een Austria \u00een secolele XVI-XVII \u00een urma repetatelor asedii ale Vienei, loc unde \u00ee\u0219i va primi \u0219i numele, care \u00een limba german\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u201ev\u00e2rtej\u201d \u2013 autorul \u00eei dedic\u0103 un \u00eentreg capitol.<\/p>\n\n\n\n Impresionant\u0103 este, \u00eenainte de toate, ordinea din buc\u0103t\u0103ria bunicii, premerg\u0103toare prepar\u0103rii \u0219trudelului. Totul este la locul lui: tig\u0103ile \u0219i crati\u021bele de cupru \u00een c\u00e2rligele de alam\u0103, sticlele verzi cu con\u021binuturi tulburi de fructe \u0219i ierburi, ma\u0219ina de g\u0103tit lustruit\u0103 \u0219i masa lat\u0103, \u201eacoperit\u0103 cu un \u0219ervet alb str\u0103lucitor, pe care trona un blat din lemn bine frecat cu peria\u201d. Urmeaz\u0103 descrierea minu\u021bioas\u0103 a fiec\u0103rei etape a prepar\u0103rii. \u00cen fragmentul cu un puternic impact vizual, bunica este vioaie \u0219i luminoas\u0103. O vedem clar cum cerne f\u0103ina \u2013 \u201ecu mi\u0219c\u0103ri ritmice \u0219i scurte, de parc\u0103 ar fi m\u00e2nuit o tamburin\u0103\u201d \u2013 face o ad\u00e2ncitur\u0103 \u0219i adaug\u0103 un ou, \u00ee\u0219i cur\u0103\u021b\u0103 degetele \u0219i palmele de coc\u0103, fr\u0103m\u00e2nt\u0103 aluatul \u201ep\u00e2n\u0103 cap\u0103t\u0103 un luciu mat\u201d, formeaz\u0103 un guguloi pe care \u00eel unge cu o pensul\u0103 din pene albe de ra\u021b\u0103 \u0219i \u00eel transfer\u0103 \u00eentr-un castron de cristal uria\u0219. Scena se \u00eenmiresmeaz\u0103 c\u00e2nd Marischa \u0219i Ester, ajutoarele bunicii, cur\u0103\u021b\u0103 merele \u0219i spal\u0103 stafidele, pe care le \u00eenmoaie \u00een rom. Sucul acri\u0219or al merelor se combin\u0103 cu dulcea\u021ba stafidelor \u0219i cu aroma floral\u0103 de rom. \u0218i peste toate, scor\u021bi\u0219oara, cu aroma ei lemnoas\u0103 \u00een\u021bep\u0103toare. \u201eScor\u021bi\u0219oara, safidele, merele proaspete \u0219i urmele discrete de rom aveau un gust dumnezeiesc.\u201d Mai mult, poate, dec\u00e2t mirosul degajat din cuptor, b\u0103iatului \u00eei va r\u0103m\u00e2ne \u00eentip\u0103rit\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii lec\u021bia de m\u0103iestrie a \u00eentinderii foii de \u0219trudel, \u201ea\u0219a de sub\u021bire, \u00eenc\u00e2t s\u0103 po\u021bi citi ziarul prin ea\u201d. C\u0103ci, a\u0219a cum spunea bunica, \u201e\u0219trudelul nu se prepara, nu se cocea, \u0219trudelul se \u00eentindea\u201d.<\/p>\n\n\n\n Dictatul de la Viena va atrage dup\u0103 sine experien\u021ba traumatizant\u0103 a lag\u0103relor de concentrare naziste, unde familia lui Peter va pieri al\u0103turi de al\u021bi evrei din Ardealul de Nord, \u00eens\u0103 \u0219trudelul va r\u0103m\u00e2ne pentru el simbolul sentimentului de certitudine \u0219i ocrotire de odinioar\u0103, din spa\u021biul stabil al casei natale.<\/p>\n\n\n\n \ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\n Expresiile idiomatice sunt ca felurile de m\u00e2ncare: \u00een\u021belesul lor global nu este suma sensurilor fiec\u0103rui termen \u00een parte, a\u0219a cum nici gustul unei m\u00e2nc\u0103ri nu poate fi intuit degust\u00e2ndu-se ingredientele separat. Compara\u021bia poate fi dus\u0103 mai departe. Se spune c\u0103 o re\u021bet\u0103 identic\u0103, preparat\u0103 de doi buc\u0103tari, nu conduce la acela\u0219i rezultat. Tot astfel, o sintagm\u0103 identic\u0103, pe terenul unor limbi distincte, poate ajunge s\u0103 desemneze no\u021biuni foarte diferite: pentru rom\u00e2ni, \u201elaptele de pas\u0103re\u201d este un desert; pentru spanioli, este o floare, leche de paj\u00e1ro<\/em>, adic\u0103 b\u0103lu\u0219ca sau steaua Betleemului. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, o asociere de cuvinte fantezist\u0103 poate absorbi tot at\u00e2ta specific na\u021bional c\u00e2t o \u00eembinare fistichie de ingrediente: \u201esupa de vi\u0219ine\u201d, meggyleves<\/em>, este o compozi\u021bie la fel de ungureasc\u0103 precum compusul lexical \u201elocul soacrei\u201d, any\u00f3s\u00fcl\u00e9s<\/em>, expresia prin care maghiarii desemneaz\u0103 a\u0219a-numitul \u201eloc al mortului\u201d, servindu-ne astfel o por\u021bie de umor nu mai pu\u021bin picant dec\u00e2t buc\u0103t\u0103ria lor.<\/p>\n\n\n\n A\u0219a st\u00e2nd lucrurile, nici nu este de mirare c\u0103 vocabularul gastronomic mi\u0219un\u0103, el \u00eensu\u0219i, de idiotisme, acele expresii care nu pot fi traduse dintr-o limb\u0103 \u00een alta cuv\u00e2nt cu cuv\u00e2nt. Este vorba de nume de ingrediente \u0219i garnituri, dar \u0219i de m\u00e2nc\u0103ruri \u00een toat\u0103 regula. \u201eLegumele mexicane\u201d pot s\u0103 provin\u0103 \u0219i din Rom\u00e2nia, la fel cum este posibil ca un \u201e\u0219ir indian\u201d s\u0103 fie alc\u0103tuit \u00een \u00eentregime din coreeni. Iar\u0103\u0219i, dup\u0103 cum \u201ecutia neagr\u0103\u201d este de fapt oranj, tot a\u0219a, \u00een limba maghiar\u0103, sintagma \u201eceap\u0103 ro\u0219ie\u201d, v\u00f6r\u00f6s hagyma<\/em>, desemneaz\u0103 ceapa alb\u0103, oric\u00e2t de ilogic ar p\u0103rea (\u00eentreba\u021bi un nativ, dac\u0103 nu crede\u021bi)!<\/p>\n\n\n\n Evident, gastrononomia nu doar c\u0103 produce expresii idiomatice, ci furnizeaz\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i termeni pentru idiotisme din afara ariei sale. A\u0219a cum hotdogul nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu c\u00e2inii sau canicula, ci este numele unei gust\u0103ri, nici sintagma cold turkey<\/em> nu desemneaz\u0103 doar un mod de a consuma carnea de curcan, ci alegerea brusc\u0103 de a nu mai consuma droguri. Alteori, asemenea exporturi se petrec chiar \u00eentre felii diferite ale vocabularului gastronomic: \u00een timp ce \u201em\u00e2nc\u0103rica de gutui\u201d \u2013 a c\u0103rei denumire nu are de altfel nimic idiomatic \u2013 trece drept un fel serios de m\u00e2ncare, \u201esl\u0103ninu\u021ba din cer\u201d, tocinillo de cielo<\/em>, este, dimpotriv\u0103, numele unui desert foarte popular \u00een Spania. Cea din urm\u0103 se men\u021bioneaz\u0103 \u00een Cofet\u0103ria cu miracole<\/em><\/a> de Christian Escrib\u00e0 \u0219i S\u00edlvia Tarrag\u00f3 (Humanitas, 2020): \u201eC\u0103lug\u0103ri\u021bele limpezeau vinul cu albu\u0219 de ou \u0219i le-a venit ideea s\u0103 fac\u0103 ceva \u0219i cu g\u0103lbenu\u0219urile r\u0103mase. A\u0219a c\u0103 au creat o pr\u0103jitur\u0103 \u0219i i-au pus \u0219i numele: sl\u0103ninu\u021b\u0103 din cer<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n Cu greu vom \u00eent\u00e2lni, cred, un idiotism al c\u0103rui tipar sintactic \u0219i\/sau semantic s\u0103 nu se reg\u0103seasc\u0103, \u00een cele din urm\u0103, printre turn\u00farile expresiilor culinare. Din acest motiv, am tr\u0103it mereu cu g\u00e2ndul, prea pu\u021bin \u0219tiin\u021bific, c\u0103 cele dint\u00e2i idiotisme trebuie s\u0103 fi fost sau gastronomice, sau, \u00een tot cazul, expresii calchiate, prin cine \u0219tie ce proces cognitiv, dup\u0103 misterioasa sintax\u0103 a ingredientelor culinare. P\u00e2n\u0103 \u0219i laptele este, de fapt, un preparat \u2013 cel pu\u021bin \u00een cazul omului, a c\u0103rui diet\u0103, at\u00e2t de variat\u0103, const\u0103 adeseori din m\u00e2nc\u0103ruri elaborate. Reflexe ale oric\u0103rei limbi vii, idiotismele par \u0219i ele, la r\u00e2ndul lor, s\u0103 se formeze \u00een virtutea aceluia\u0219i principiu alchimic care ac\u021bioneaz\u0103 \u00een lapte. Iat\u0103 de ce, \u00een ideea popular\u0103 potrivit c\u0103reia ne \u00eensu\u0219im limba matern\u0103 prin laptele supt de la mam\u0103 s-ar putea s\u0103 palpite ceva teribil de adev\u0103rat.<\/p>\n\n\n\n \ud802\udef1 \ud802\udef1 \ud802\udef1<\/strong><\/p>\n\n\n\n Noi, oamenii, exers\u0103m voit un rit epicurian, al bucuriei de a invita la mas\u0103, de a primi musafiri, de a \u00eemp\u0103r\u021bi bucate \u0219i de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i pl\u0103ceri culinare \u0219i estetice. Cel mai frecvent \u0219i poate cel mai pl\u0103cut mod de a ne dovedi afec\u021biunea fa\u021b\u0103 de apropia\u021bi const\u0103 \u00een \u201ea-i primi la noi acas\u0103\u201d. A invita la mas\u0103 \u201eacas\u0103 la noi\u201d \u0219i a oferi ospitalitate \u00een spa\u021biul nostru privat reprezint\u0103 un act social mai ceremonios dec\u00e2t pare, unul inconturnabil, dac\u0103 nu cumva vrei s\u0103 pari \u201es\u0103lbatic\u201d (un simplu tip asocial). Ospitalitatea la mas\u0103 este str\u00e2ns legat\u0103 de no\u021biunea de ritual, cu o dimensiune antropologic\u0103 originar\u0103 indeniabil\u0103 a \u201epunerii \u00een scen\u0103\u201d: preg\u0103tiri \u00eendelungate \u00een buc\u0103t\u0103rie, haine de rigoare, primire c\u0103lduroas\u0103, \u201emese bogate\u201d desf\u0103\u0219urate codificat, schimbarea temporalit\u0103\u021bii etc. Suntem actori benevoli \u00eentr-o pies\u0103 de teatru pe tema celebr\u0103rii unei rela\u021bii \u00eentr-un cadru \u201edomestic\u201d. Dramaturgia musafiriei presupune aprioric o bun\u0103 dispozi\u021bie real\u0103 \u0219i sincer\u0103, ne imagin\u0103m totul \u00een secven\u021be de un crescendo mai mult subtil dec\u00e2t maniheist de la aperitivul sacrosant la stricta ordonare a servirii felurilor de m\u00e2ncare, cu final musai dulce. Ceremonia primirii la mas\u0103, de la fa\u021ba de mas\u0103 \u0219i flori proaspete la m\u00e2nc\u0103ruri rafinate, cu b\u0103uturi alese \u0219i potrivite, este bogat descris\u0103 de Pascal Ladellier \u00een Trebuie s\u0103 ardem riturile?<\/em><\/a> (Fides, 2021). Cele evocate mai sus se reg\u0103sesc punctual \u0219i sintetic \u00een capitolul \u201eS\u0103 invi\u021bi la cin\u0103, rit epicurian?\u201d.<\/p>\n\n\n\n Un altul, \u201eCr\u0103ciunul, fir-ar el de rit sacru?\u201d, zugr\u0103ve\u0219te obiceiuri \u0219i tradi\u021bii interesante, originale, exotice \u0219i emblematice pentru comunicarea \u00een condi\u021bii de alteritate. Acela\u0219i capitol m-a pus \u00een situa\u021bii dilematice, \u00een care a trebuit s\u0103 g\u0103sesc solu\u021bii traductive, s\u0103 folosesc \u0219i mai abitir strategii, tehnici \u0219i procedee recomandate de manualele de traductologie: evitarea prietenilor fal\u0219i ca papillote<\/em> (nu papiota, ci tipul de bomboane care se pun \u00een pomul de Cr\u0103ciun); traducerea motamotist\u0103 (a unui proverb provensal: \u201erendez-vous l\u2019an prochain, et si nous ne sommes pas plus, que nous ne soyons pas moins\u201d, adic\u0103 \u201ene vedem din nou la anu\u2019 \u0219i, dac\u0103 nu o s\u0103 fim mai mul\u021bi, s\u0103 nu fim nici mai pu\u021bini\u201d); traducerea literal\u0103 pentru b\u00fbche de No\u00ebl<\/em> (\u201ebuturuga lui Mo\u0219 Cr\u0103ciun\u201d, o rulad\u0103 cu ciocolat\u0103 \u0219i mascarpone); transpozi\u021bia pentru tr\u00eave des p\u00e2tisseurs<\/em> sau armisti\u021biul cofetarilor, cum este numit\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na dintre Cr\u0103ciun \u0219i Anul Nou; modularea; adaptarea; incrementalizarea etc. De asemenea, a fost nevoie s\u0103 m\u0103 documentez despre servirea celor treize desserts<\/em> (\u201etreisprezece deserturi\u201d) \u0219i s\u0103 apelez la o not\u0103 de subsol pentru a explicita o referin\u021b\u0103 cultural\u0103, Pays de Cocagne<\/em> sau \u021bara unde curge lapte \u0219i miere, un t\u0103r\u00e2m utopic unde toat\u0103 lumea ob\u021bine hrana f\u0103r\u0103 efort, iar munca este interzis\u0103, idee existent\u0103 sub diverse denumiri \u00een imaginarul colectiv al multor popoare occidentale.<\/p>\n\n\n\n De Cr\u0103ciun, a\u0219adar, \u00een aceast\u0103 \u201eni\u0219\u0103 \u00een fluxul amnezic al timpului obi\u0219nuit\u201d, ne putem instala \u00eentr-o meta-metafor\u0103 pluricefal\u0103 (cultural\u0103, antropologic\u0103, istoric\u0103, religioas\u0103, psihologic\u0103) \u0219i putem scruta ce \u00eenseamn\u0103 pentru francezi gastronomia adecvat\u0103, ceea ce ne-ar permite s\u0103 verific\u0103m plasticitatea structurilor ritualice: \u201eCr\u0103ciunul este un moment gratuit, care nu are pre\u021b \u0219i al c\u0103rui caracter inestimabil rezid\u0103 \u00een circula\u021bia miraculoas\u0103 a aten\u021biilor, \u00een aceast\u0103 bucl\u0103 pacific\u0103 a micilor daruri \u0219i daruri-\u00eenapoi, care pecetluiesc leg\u0103turile familiale \u0219i prietene\u0219ti \u0219i pe care \u021bi le oferi \u00eentruc\u00e2tva \u0219i \u021bie \u00eensu\u021bi, simetric.\u201d<\/p>\n\n\n\n \u0218i dac\u0103 tot vorbim despre traducere \u0219i daruri, ce-ar fi s\u0103 privim mai des prin lentila antropologiei \u0219i, la mesele cu vorbitori de francez\u0103, s\u0103 le explic\u0103m unele cultureme culinare din spa\u021biul rom\u00e2nesc cum ar fi\u2026 vestita salat\u0103 de boeuf?<\/p>\n\n\n\n
\n\n\n<\/figure>\n<\/div>\n\n\nValentina Georgescu<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
traduc\u0103toare din limbile englez\u0103, german\u0103 \u0219i francez\u0103<\/em><\/h5>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n\n\n<\/figure>\n<\/div>\n\n\nAlexandru M. C\u0103lin<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
traduc\u0103tor din limbile catalan\u0103, englez\u0103 \u0219i maghiar\u0103<\/em><\/h5>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n\n\n<\/figure>\n<\/div>\n\n\nCarmen Andrei<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
traduc\u0103toare din limba francez\u0103<\/em><\/h5>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n
\n\n\n\nCiti\u021bi PRIMA<\/a>, A TREIA<\/a> \u0219i A PATRA<\/a> parte a seriei ARTLIT \u201ePofti\u021bi la mas\u0103\u201d.<\/h5>\n\n\n\n
\n\n\n\n