{"id":9141,"date":"2023-11-28T20:48:09","date_gmt":"2023-11-28T17:48:09","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9141"},"modified":"2023-11-28T20:48:18","modified_gmt":"2023-11-28T17:48:18","slug":"cateva-nevroze-rafinate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9141","title":{"rendered":"C\u00e2teva nevroze rafinate"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"852\" height=\"1024\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/Scurtmetraje-852x1024.jpeg\" alt=\"\" class=\"wp-image-9142\" style=\"width:500px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/Scurtmetraje-852x1024.jpeg 852w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/Scurtmetraje-250x300.jpeg 250w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/Scurtmetraje-768x923.jpeg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/Scurtmetraje-1279x1536.jpeg 1279w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/Scurtmetraje-480x577.jpeg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/Scurtmetraje.jpeg 1440w\" sizes=\"auto, (max-width: 852px) 100vw, 852px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Andrei Vornicu, <em>Scurtmetraje<\/em>, Editura Charmides, Bistri\u021ba, 2022<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Un debut destul de discret, aproape \u00eentr-un opozi\u021bionism flagrant cu \u201evorb\u0103reala\u201d de care \u201esufer\u0103\u201d poemele e cel al lui Andrei Vornicu din <em>Scurtmetraje<\/em> (Charmides, Bistri\u021ba), deocamdat\u0103 ap\u0103rut f\u0103r\u0103 prea mult tam-tam publicistic, un volum care face not\u0103 distinctiv\u0103 \u00een linia generalist\u0103 a poemelor care se scriu azi printr-un regim discursiv maximalist, de respira\u021bie ceva mai ampl\u0103 (sigur, nu-i un caz cu totul ie\u0219it din comun, exist\u0103 m\u0103car o m\u00e2n\u0103 de poe\u021bi care scriu tot profes\u00e2nd un soi de fidelitate narativ\u0103, o predispozi\u021bie pentru poeme cu mi\u0219c\u0103ri ceva mai largi, a\u0219a cum e cazul \u0219i-aici, iar exemplul cel mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u0219i unul dintre cele mai faimoase, oricum, e cel al recentului premiat la Boto\u0219ani, Mihnea B\u00e2lici \u0219i al s\u0103u <em>Cazzo<\/em>).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cam \u00een r\u0103sp\u0103r cu minimalismul profesat cu loialitate \u0219i m\u00e2ndrie \u00een poezia recent\u0103, deci, versurile lui Andrei Vornicu merg tocmai \u00een direc\u021bia unui maximalism practicat cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i, a\u0219 zice, chiar cu un soi de orgoliu (artistic). E, oricum, semnul distinctiv al acestui debut toat\u0103 tendin\u021ba asta de a narativiza, de a \u00eentinde poemul pe un spa\u021biu ceva mai generos \u0219i mai liber de trucuri stilistice \u0219i poze <em>cool<\/em>, f\u0103r\u0103 prea multe efecte, deci, \u0219i cu un ritm al versurilor care e mai degrab\u0103 apropiat de proz\u0103. Altfel spus, poemele narativizate ale lui Andrei Vornicu au aerul unor decupaje zilnice detaliate, indiferent de b\u0103taia lor, c\u0103-i vorba de exerci\u021biul amoros (mai frecvent), de observa\u021bii pur sociale, de care nu duce lips\u0103 volumul &amp; pentru care poetul are un ochi destul de critic \u00een consemnarea st\u0103rii de fapt a lucrurilor, sau de scurte momente de reflec\u021bie personal\u0103; \u00eentr-at\u00e2t de detaliate \u00eenc\u00e2t e greu s\u0103 citezi un fragment de poem f\u0103r\u0103 senza\u021bia trunchierii, textul \u00ee\u0219i urmeaz\u0103 de fiecare dat\u0103 logica imbatabil\u0103, f\u0103r\u0103 prea multe spa\u021bii de respira\u021bie. Sunt mici idiosincrazii ale cotidianului pe care le construie\u0219te volumul \u0103sta, c\u0103ci, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, asta traseaz\u0103 <em>Scurtmetrajele<\/em>, un fel de hart\u0103 deschis\u0103 a fricilor, vulnerabilit\u0103\u021bii &amp; a felului \u00een care se poart\u0103 poetul prin lume, tras\u0103 \u00een tu\u0219e livre\u0219ti, pentru c\u0103 se vede predispozi\u021bia cultural\u0103 a debutului \u0103stuia, at\u00e2t prin referin\u021be directe \u00een texte, c\u00e2t \u0219i prin modul \u00een care Andrei Vornicu \u0219tie s\u0103-\u0219i gestioneze (cu narativismul amintit mai sus \u201e\u00eemprumutat\u201d, adic\u0103, de la prozatorii americani), derulate pe \u201eceva\u201d, dup\u0103 cum se poate intui \u00eenc\u0103 din citatul ales s\u0103 prefa\u021beze volumul, o pelicul\u0103 care adun\u0103 tot materialul emo\u021bional coroziv de aici.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Una care la Andrei Vornicu e prelucrat\u0103, inevitabil, cu o puternic\u0103 component\u0103 cerebral\u0103. A\u0219 zice c\u0103 dincolo de maximalismul de care vorbeam mai sus, configura\u021bia asta lucid\u0103 a poemelor e cea de-a doua tr\u0103s\u0103tur\u0103 distinctiv\u0103 a lor: \u201eAm r\u0103mas doar eu \u00een \u00eentuneric \u0219i\/ nu \u0219tiam ce-ar trebui s\u0103 fac\/\/ S\u0103-mi derulez biografia \u0219i\/ s\u0103 fac analize sterile\/ s\u0103-mi fac planuri de viitor\/ s\u0103 nu fac nimic\/ sau doar s\u0103 a\u0219tept\/ ca vidul s\u0103-\u0219i ias\u0103 din iner\u021bie [&#8230;]\u201d, <em>Cap\u0103t de linie<\/em>. Aproape peste tot, modelul cerebral se suprapune perfect cu raza de ac\u021biune a poemului, chiar \u0219i-n momente \u00een care s-ar fi \u00eeng\u0103duit o atitudine ceva mai relaxat\u0103 \u0219i, mai important, chiar cu \u0219tiin\u021ba poetului, care \u00ee\u0219i demonteaz\u0103 cu mult\u0103 st\u0103p\u00e2nire de sine orice \u00eencercare de ie\u0219ire din \u201ematc\u0103\u201d: \u201e\u00cen parc, atmosfera s-a \u00eence\u021bo\u0219at\/ luna era plin\u0103 \u0219i uria\u0219\u0103, dar\/ a stat mereu \u00een spatele nostru \u0219i\/ asta n-a fost deloc ceva romantic\/ nu se auzeau nici greierii\/ nu fo\u0219neau nici frunzele\/ nu se st\u00e2rnise din senin o ploaie fin\u0103 care s\u0103\/ ne cad\u0103 pe obraji ca o confirmare tandr\u0103\/ nici bra\u021bul meu n-a poposit prea mult pe\/ ceafa, p\u0103rul \u0219i spatele ei\/ fiindc\u0103 aveam impresia c\u0103 ating\/ ceva imobil \u0219i distant\/ ca o stea de ghea\u021b\u0103\u201d, <em>Poate data viitoare<\/em>. Dragostea &amp; toat\u0103 nesiguran\u021ba care vine la pachet, a\u0219a cum se vede mai sus, se consum\u0103 la Andrei Vornicu cu un soi de post-romantism (se vede foarte bine \u00een ceva mai melancolicul <em>\u00centre ploi<\/em>), cam ca-n filmele lui Woody Allen, cu mult consum discursiv \u0219i cu un soi de empatie a cititorului care vine din expozeul sensibilit\u0103\u021bii st\u00e2ngace a poetului, dublat\u0103 \u00eens\u0103 de-o inteligen\u021b\u0103 care o calibreaz\u0103 de fiecare dat\u0103. <em>Smart<\/em>&#8211;<em>casual<\/em>, cu mecanismele autoironice la purt\u0103tor \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 se chinuie prea mult, exerci\u021biile lui \u00ee\u0219i joac\u0103, \u00eentr-o propor\u021bie destul de echilibrat\u0103, maturitatea artistic\u0103, pe de o parte, \u0219i pe de alta felul sincer \u00een care vorbesc despre punctele cele mai fragile \u0219i cred c\u0103 aici e un pariu c\u00e2\u0219tigat cu cititorul, pentru c\u0103 \u00een ciuda aerului lor u\u0219or studiat, poemele nu las\u0103 nic\u0103ieri impresia de inaccesibil\/ nu se \u201econtagiaz\u0103\u201d de elitisme de niciun fel.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Cu tot aerul lor urban-intelectualizat, poemele lui Andrei Vornicu nu-s lipsite \u0219i de vagi reverii naturiste, prin c\u00e2teva trimiteri discrete \u00een poeme, chiar cu o \u00eencercare de tip reverie postuman\u0103 destul de reu\u0219it\u0103, care echivaleaz\u0103 cu unul dintre cele mai bune texte din volum, un text cu un aer vag nostalgic, al extinc\u021biei, \u0219i cu o precizie filmic\u0103 a am\u0103nuntului: \u201eVei disp\u0103rea \u00een cele din urm\u0103\/\/ \u00centre timp, norii vor \u0219lefui cerul\/ p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se vor distinge gleznele \u00eengerilor\/ mesajele mi-edordetine s\u0103nerevedemcubine \u0219i\/ s\u0103fims\u0103n\u0103to\u0219i vor face prin intermediul fibrelor optice\/ un circuit egal cu distan\u021ba p\u00e2n\u0103 pe\/ Uranus \u0219i-napoi de\/ 365 ori\/ calota glaciar\u0103 va str\u0103luci electric \u00een\/ paharul de whisky al galaxiei\/ iedera va n\u0103p\u0103di prim\u0103riile\/ bisericile \u0219i mall-urile\/ smocurile de iarb\u0103 vor \u021b\u00e2\u0219ni\/ pe trecerile de pietoni \u0219i\/ straturile mucede de mu\u0219chi\/ vor c\u0103ptu\u0219i statuile eroilor din\/ parcuri, pie\u021be \u0219i intr\u0103rile \u00een institu\u021bii\/\/ [&#8230;] \u00cen timp ce ne vom auzi p\u0103rul cresc\u00e2nd\/ pe fa\u021b\u0103 cap bra\u021be picioare\/ vom privi prin proprii ochi ca prin\/ hubloul unui submarin \u00een Groapa Marianelor\/ sau ca un satelit pe o planet\u0103 necunoscut\u0103\/ \u00een atmosfera dens\u0103 a unei con\u0219tiin\u021be diurne pe care\/ nu am accesat-o p\u00e2n\u0103 acum \u0219i-n care\/ tiparele de g\u00e2ndire defecte\/ re\u021belele neuronale \u00een\u021bepenite\/ rezerva de h\u00e2rtie igienic\u0103 din debara\/ anxioliticele \u0219i antinevralgicele\/ vitamina C 1000 \u0219i\/ hainele made in Italy cu etichete neatinse\/ nu ne fac mai pu\u021bin vulnerabili\/ fa\u021b\u0103 de noi \u00een\u0219ine\/\/ [&#8230;] Noi vom ie\u0219i \u00een cele din urm\u0103 \u0219i\/ vom p\u0103trunde \u00een lumin\u0103, iar\/ razele crude vor umple\/ corpul nostru v\u00e2scos ca\/ pe-un borcan cu spirt\u201d, <em>Lumina de la cap\u0103tul poemului<\/em>. Dincolo de coeziunea tuturor punctelor de interes ale volumului \u0103stuia, care se \u00eent\u00e2lnesc \u00eentr-un text precum cel de sus (schi\u021ba amoroas\u0103\/ reflexia intim\u0103\/ conspectul social), tema <em>eco<\/em>, de departe cea mai focalizat\u0103 aici, dovede\u0219te o gesticula\u021bie poetic\u0103 superioar\u0103, \u00een orice caz, una deta\u0219at\u0103 de c\u00e2teva zone (nu multe, e drept) ceva mai laxe ale volumului \u0219i care semnaleaz\u0103 poten\u021bialul ceva mai sobru\/ cu o b\u0103taie mai lung\u0103 al \u201econspectelor\u201d biografice din volum.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"wp-block-paragraph\">Pentru moment, exerci\u021biul \u0103sta al observa\u021biei naturiste (dar care acumuleaz\u0103 \u0219i mult capital socio-politic \u00een conturarea ei) se face la o scar\u0103 prea mic\u0103 pentru ca tema ecologic\u0103 s\u0103 fie recuperat\u0103 ca fiind una real\u0103 \u00een poezia <em>Scurtmetrajelor<\/em>, dar poate servi drept un punct de plecare pentru viitor, asta dac\u0103 \u201ederularea biografiei\u201d, a\u0219a cum o nume\u0219te la un moment dat chiar poetul cu o intui\u021bie exact\u0103, operat\u0103 aici cu mult\u0103 migal\u0103, \u00eei va l\u0103sa loc \u0219i de tatonarea unor zone ceva mai deta\u0219ate. R\u0103m\u00e2ne de v\u0103zut. Altfel, \u201efilmele\u201d lui Andrei Vornicu sunt conving\u0103toare chiar \u0219i cu tot bagajul lor de ezit\u0103ri, gesturi ale lipsei de \u00eendem\u00e2nare &amp; episoade ale inadecv\u0103rii personale, iar el, poetul, e un rafinat cu premeditare, sub acoperire, \u00eens\u0103, c\u0103ci e ascuns deocamdat\u0103 sub masca modestiei (creative).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cronic\u0103 literar\u0103 de Andreea Pop<\/p>\n","protected":false},"author":15,"featured_media":9142,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[111,1909,106,1906],"coauthors":[1139],"class_list":["post-9141","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-andreea-pop","tag-andrei-vornicu","tag-cronica-literara","tag-nr-7-8-9-2023"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/Scurtmetraje.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9141","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/15"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9141"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9141\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9145,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9141\/revisions\/9145"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9142"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9141"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9141"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9141"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=9141"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}