{"id":9033,"date":"2023-11-21T10:08:25","date_gmt":"2023-11-21T07:08:25","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9033"},"modified":"2023-11-21T10:08:33","modified_gmt":"2023-11-21T07:08:33","slug":"spatiul-domestic-al-personajelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=9033","title":{"rendered":"Spa\u021biul domestic al personajelor"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Henri Matisse – Interior <\/em>(1924)<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

S-a \u00eent\u00e2mplat \u00een mai multe r\u00e2nduri s\u0103 discut cu studen\u021bii mei de la Facultatea de Arte despre ce anume face ca o cas\u0103, adic\u0103 o cl\u0103dire sau un apartament de locuit, s\u0103 devin\u0103 un c\u0103min, s\u0103 capete conota\u021bia de acas\u0103<\/em>, adic\u0103 s\u0103 devin\u0103 un spa\u021biu personalizat, un spa\u021biu care s\u0103 reprezinte \u0219i s\u0103 exprime personalitatea ocupantului s\u0103u, modul s\u0103u de via\u021b\u0103, interesele \u0219i aspira\u021biile sale, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, unicitatea sa. Interiorul unei locuin\u021be vorbe\u0219te despre calitatea vie\u021bii unui individ, despre posibilit\u0103\u021bile oferite lui de un anume context istoric, geografic \u0219i cultural, despre modul \u00een care acesta dispune \u0219i asimileaz\u0103 \u201evarietatea, cantitatea \u0219i calitatea bunurilor \u0219i serviciilor aflate la dispozi\u021bia membrilor unei anumite comunit\u0103\u021bi sociale\u201d (Ma\u0219ek, 1988: 21) pentru a-\u0219i putea desf\u0103\u0219ura existen\u021ba \u00een condi\u021bii optime, \u00een concordan\u021b\u0103 cu propriile lor trebuin\u021be \u0219i dorin\u021be. \u00cen mod frecvent, un spa\u021biu de locuit poate fi citit<\/em> deopotriv\u0103 ca un ad\u0103post sau un refugiu, o adres\u0103 util\u0103, dar \u0219i ca un indicator, un simbol fizic al pozi\u021biei individului \u00een structura unei societ\u0103\u021bi (vezi Pahl, 1970: 55), cunoscut fiind faptul c\u0103, \u00een mod aplicat, spa\u021biul determin\u0103 identitatea subiectului; ca atare, situarea personajelor \u00een spa\u021bii bine conturate devine o adev\u0103rat\u0103 provocare pentru orice cititor curios \u0219i dornic s\u0103 descopere interac\u021biunea dintre acestea \u0219i mediul fizic ales de autorii lor pentru a le completa evolu\u021bia intelectual\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 \u00een perimetrul narativ, inten\u021bionat atribuit pentru a asigura originalitate, diversitate, atractivitate \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor relatate \u00een romane.<\/p>\n\n\n\n

Crearea unui univers intim pentru personaje presupune g\u0103sirea unei explica\u021bii care s\u0103 justifice cum \u0219i de ce acel loc anume le face s\u0103 se simt\u0103 confortabil, \u00een siguran\u021b\u0103, \u0219i, mai ales, \u00een armonie cu fizicalitatea locului, \u00een conexiune cu obiectele care \u00eel compun \u0219i de care acestea se pot folosi pentru a-\u0219i \u00eenlesni propria partitur\u0103 \u00een economia nara\u021biunii care le-a fost \u00eencredin\u021bat\u0103, astfel ca cititorul s\u0103 descopere realitatea istoric\u0103 a vie\u021bii lor domestice.<\/p>\n\n\n\n

(Con)Textualizarea spa\u021biului de locuit<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Este unanim admis faptul c\u0103 no\u021biunea de cas\u0103 acoper\u0103, pe de o parte, \u201evalen\u021bele de intimitate a spa\u021biului interior\u201d \u0219i, pe de alt\u0103 parte, reprezint\u0103 un corp de imagini ce ofer\u0103 privitorului (dar \u0219i ocupantului deopotriv\u0103) \u201esenza\u021bia \u0219i iluzia stabilit\u0103\u021bii \u0219i a protec\u021biei\u201d, \u00eentr-un complex de instantanee ce \u201econstituie sufletul casei\u201d (Gaivoronschi, 2002: 187); la fel de unanim este acceptat\u0103 ideea c\u0103 orice cas\u0103, orice cl\u0103dire reziden\u021bial\u0103 ridic\u0103 un zid pentru protejarea vie\u021bii private, un zid care \u00eencercuie\u0219te, \u00een principiu, \u201euniversul domestic, cel al familiei \u0219i menajului\u201d (Prost, 1997: 48), separ\u00e2ndu-l \u201ede spa\u021biul public \u0219i de cei str\u0103ini  grupului familial\u201d (53), a\u0219a cum \u00eei sugereaz\u0103, bun\u0103oar\u0103, studentului Adam Strickland, arhitectura Villei Docci: \u201eRidicat\u0103 pe trei laturi ale unei cur\u021bi pavate cu dale, se \u00een\u0103l\u021ba pe trei niveluri p\u00e2n\u0103 la un acoperi\u0219 destul de plat, acoperit cu \u021bigle, cu strea\u0219in\u0103 proeminent\u0103. Logiile boltite acopereau etajul din mijloc \u0219i pe cel de sus al fa\u021badei, \u00een timp ce aripile constau din arcade false, cu ferestre cu fronton \u0219i consol\u0103 (…); pedigriul se vedea (…) de la o po\u0219t\u0103 (…); \u00een spatele concep\u021biei se afla un maestru\u201d (Mills, 2010: 36-7).<\/p>\n\n\n\n

O cas\u0103 indic\u0103 un spa\u021biu antropizat, un spa\u021biu al unor experien\u021be fundamentale care genereaz\u0103 o anumit\u0103 comunicare cu privitorul\/cititorul \u0219i impune o anumit\u0103 circumscriere cultural\u0103 a sa, o percep\u021bie care deriv\u0103 dintr-un oarecare comportament modelat educa\u021bional, profesional, la fel ca \u00een cazul traduc\u0103toarei Elizabeth Skorvecky, proasp\u0103t intrat\u0103 \u00een posesiunea unei mo\u0219teniri de la mama ei, care \u201eera una dintre acele propriet\u0103\u021bi de la mijlocul perioadei victoriene, terminat\u0103 cu o teras\u0103 (…), construit\u0103 \u00een jurul unei sc\u0103ri interioare splendide \u00een spiral\u0103, care pornea dintr-un hol mai mare dec\u00e2t unul obi\u0219nuit \u0219i disp\u0103rea \u00een \u00eentuneric. O cas\u0103 cu toate camerele extrem de generoase\u201d (Dunant, 2008: 29-30).<\/p>\n\n\n\n

Casele dau farmecul str\u0103zilor, sunt figurile care contureaz\u0103 personalitatea \u0219i confer\u0103 identitatea unui loc \u0219i a unei comunit\u0103\u021bi, fiind elemente esen\u021biale ale spa\u021biului vital al oric\u0103rui individ, al\u0103turi de locurile de munc\u0103, \u0219colile, zonele comerciale \u0219i de agreement care constituie re\u021beaua sa existen\u021bial\u0103 diurn\u0103 (vezi Blowers et al., 1974: 162).<\/p>\n\n\n\n

Scene din via\u021ba privat\u0103 a personajelor<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen majoritatea romanelor, autorii \u00ee\u0219i invit\u0103 cititorii s\u0103 cunoasc\u0103 locurile unde li se retrag personajele c\u00e2nd vor s\u0103 fie departe de spa\u021biul public, c\u00e2nd au nevoie de discre\u021bie \u0219i protec\u021bie a intimit\u0103\u021bii lor fizice sau emo\u021bionale, precum \u0219i s\u0103 deceleze fa\u021ba nev\u0103zut\u0103 a re\u0219edin\u021belor lor, adev\u0103rate \u201emagazii uimitor de complexe\u201d, c\u0103ci, a\u0219a cum constat\u0103 Bill Bryson, casele \u00eenseamn\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, \u201eistoria vie\u021bii \u00eentr-o gospod\u0103rie (…), cam tot ce s-a \u00eent\u00e2mplat vreodat\u0103\u201d, ele nu sunt \u201eun refugiu \u00een calea istoriei, ci locul \u00een care se sf\u00e2r\u0219e\u0219te istoria\u201d (Bryson, 2012: 16). Fiecare spa\u021biu domestic poate fi reconfigurat at\u00e2t prin compartimentalizarea \u0219i specializarea func\u021bional\u0103 a camerelor, c\u00e2t \u0219i prin crearea unui ambient adecvat fiec\u0103rui ocupant al lor, g\u0103sind \u0219i aplic\u00e2nd un design adecvat acestui mediu, designul fiind \u201eo func\u021bionalizare a esteticului \u0219i o form\u0103 de umanism tehnologic\u201d (Gerard, 1997: 9).  Cititorul (atent!) descoper\u0103 o adev\u0103rat\u0103 istorie a vie\u021bii personajului \u0219i a epocii \u00een care a tr\u0103it, prin juxtapunerea mai multor elemente care \u00eei compun spa\u021biul diurn, a\u0219a cum descoper\u0103 Nestor secretele salonului din casa b\u0103tr\u00e2nei, o \u00eenc\u0103pere care \u201ede\u0219i p\u0103stra nivelul tavanului, avea podeaua scufundat\u0103\u201d, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u201edestul de luminoas\u0103 pentru c\u00e2t era de mare \u0219i pentru c\u00e2te lucruri fuseser\u0103 \u00eengr\u0103m\u0103dite \u00een ea\u201d (Pric\u0103jan, 2019: 17), lucruri care epitomizeaz\u0103 o istorie personal\u0103 \u0219i familial\u0103: \u201eMasa din mijloc ocupa cel mai mult spa\u021biu (…). \u00cen centrul ei trona un paner larg, probabil de cristal (…), \u00een care se odihnea un ciorchine de strugure, cu boabe vine\u021bii, \u00een mod sigur din plastic (…). Dou\u0103sprezece scaune cu sp\u0103tar \u00eenalt, f\u0103cute din acela\u0219i lemn vopsit \u00een galben, \u00eenconjurau masa (…). Un scrin ocupa o parte din peretele cu geamul de la strad\u0103 (…), iar de cealalt\u0103 parte a ferestrei urca p\u00e2n\u0103 \u00een tavan un corp de bibliotec\u0103 doldora de volume legate \u00een piele maro (…). Pe peretele din st\u00e2nga (…), se g\u0103sea un dulap scund, complet \u00eenchis \u00een partea de jos, pe poli\u021ba c\u0103ruia fuseser\u0103 aranjate (…) o gam\u0103 \u00eentreag\u0103 de bibelouri (…). Deasupra, pe perete, at\u00e2rnau dou\u0103 tablouri \u00een ulei, cu rame din gips suflat cu vopsea aurie, ornate cu \u00eenflorituri baroce (…). Pe peretele opus (…),  era divanul (…).  De-a st\u00e2nga lui cre\u0219tea din podea o pendul\u0103 cu picior (…). Pe m\u0103su\u021ba din cealalt\u0103 parte a divanului, se afla cutia radioului (…), un aparat banal, de plastic\u201d (Pric\u0103jan, 2019: 17-8). <\/p>\n\n\n\n

Gustul, \u00een percep\u021bia lui Pierre Bourdieu, fiind nimic altceva dec\u00e2t \u201eaptitudinea de a descifra un anumit num\u0103r de repere care v\u0103 vor permite s\u0103 fi\u021bi considerat un cunosc\u0103tor al bunurilor de produc\u021bie savante\u201d (citat de Gerard, 1997: 7), \u00eenseamn\u0103 c\u0103 op\u021biunea pentru o anumit\u0103 aranjare a unor obiecte alese de beneficiarul unui spa\u021biu de locuit \u00eel define\u0219te \u00een termeni estetici \u0219i culturali, pun\u00e2ndu-i \u00een eviden\u021b\u0103 capacitatea de a selecta acele lucruri care s\u0103 vorbeasc\u0103<\/em> despre el, a\u0219a cum apare \u00een descrierea biroului lui Buddy \u0219i Seymour, f\u0103cut\u0103 de sora lor, Zooey: \u201e\u00een partea sa st\u00e2ng\u0103, erau dou\u0103 ferestre cu perdele, cu storurile trase p\u00e2n\u0103 la jum\u0103tate, care d\u0103deau \u00eentr-o str\u0103du\u021b\u0103 \u00eengust\u0103 (…); camera (…) era ne\u00eensorit\u0103 \u0219i deloc spa\u021bioas\u0103 (…). Majoritatea pieselor de mobilier f\u0103ceau parte dintr-o \u2018garnitur\u0103\u2019 din lemn de ar\u021bar: dou\u0103 canapele, o noptier\u0103, dou\u0103 biroua\u0219e pentru copii (…), dou\u0103 \u0219ifoniere, dou\u0103 fotolii. Pe du\u0219umea erau a\u0219ternute trei carpete orientale autentice, foarte uzate. \u00cen rest, (…) putem spune c\u0103 erau numai c\u0103r\u021bi. C\u0103r\u021bi-pe-care-\u021bi-ai-propus-s\u0103-le-r\u0103sfoie\u0219ti. C\u0103r\u021bi-abandonate. C\u0103r\u021bi-cu-care-nu-\u0219tii-ce-s\u0103-faci. C\u0103r\u021bi \u0219i iar c\u0103r\u021bi. Trei pere\u021bi erau c\u0103ptu\u0219i\u021bi cu rafturi \u00eenalte, \u00eenc\u0103rcate p\u00e2n\u0103 la refuz \u0219i chiar peste capacitatea lor. Volumele r\u0103mase pe dinafar\u0103 fuseser\u0103 a\u0219ezate \u00een stive pe du\u0219umea. Nu mai r\u0103m\u00e2nea prea mult loc pe unde s\u0103 treci.\u201d (Salinger, 2002: 195-6).<\/p>\n\n\n\n

Orice spa\u021biu ar alege autorii, acesta ar \u00eensemna \u00een mod deschis \u0219i constant o invita\u021bie la ac\u021biune, o stimulare a creativit\u0103\u021bii cititorilor \u00een procesul de configurare \u0219i stabilire a personalit\u0103\u021bii protagoni\u0219tilor, mai cu seam\u0103 c\u00e2nd ei sunt surprin\u0219i \u00een intimitatea unui spa\u021biu domestic, tradi\u021bional desemnat s\u0103 fie atractiv (vezi Bachelard, 2000: 167), feri\u021bi de via\u021ba public\u0103 \u00een timp ce \u00ee\u0219i construiesc via\u021ba privat\u0103, retras\u0103, totu\u0219i inerent determinat\u0103 de o realitate istoric\u0103 \u0219i social\u0103, acel spa\u021biu domestic perfect care, \u00een mod uzual, exprim\u0103, dincolo de fizicalitatea sa, un sentiment, o tr\u0103ire, o poveste, astfel demonstr\u00e2nd, repetitiv \u0219i inevitabil, validitatea aforismului nic\u0103ieri nu e ca acas\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Referin\u021be<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Bachelard, Gaston, 2000, \u201eThe House from Cellar to Garret. The Significance of the Hut\u201d. Din The Poetics of Space (1969<\/em>), \u00een Miles, Malcolm, Hall, Tim, Borden, Iain, editori, The City Cultures Reader<\/em>, Londra: Routledge<\/p>\n\n\n\n

Blowers, Andrew, Hamnett, Chris, Sarre, Philip, 1974, The Future of Cities<\/em>, Londra: Hutchinson Educational, Ltd<\/p>\n\n\n\n

Bryson, Bill, 2012 (2010), Acas\u0103. O istorie a vie\u021bii private<\/em>,Ia\u0219i: Polirom (trad. Ciprian \u0218iulea)<\/p>\n\n\n\n

Dunant, Sarah, 2008 (1997), Transgresiuni<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura Humanitas Fiction (trad. Carmen Ciora \u015fi Domnica Drumea)<\/p>\n\n\n\n

Gaivoronschi, Vlad, 2002, Matricile spa\u021biului tradi\u021bional<\/em>, Bucure\u015fti: Editura Paideia<\/p>\n\n\n\n

Vincent, Gerard, \u201eDificultatea de a alege\u201d, \u00een Aries, Philippe, Duby, Georges, coord., 1997 (1987), Istoria vie\u021bii private. De la primul r\u0103zboi mondial p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre<\/em>, Bucure\u0219ti:  Editura Meridiane (trad. Constan\u021ba T\u0103n\u0103sescu), (pp. 5-10)<\/p>\n\n\n\n

Ma\u0219ek, Victor, Ernest, 1988, Designul \u0219i calitatea vie\u021bii<\/em>,Bucure\u0219ti: Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103<\/p>\n\n\n\n

Mills, Mark, 2010 (2007), Misterul gr\u0103dinii toscane<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura Leda, (trad. Viorica Boitor)<\/p>\n\n\n\n

Pahl, R.E., 1970, Patterns of Urban Life<\/em>, Londra: Longman<\/p>\n\n\n\n

Pric\u0103jan, Mircea, 2019, \u201eS\u0103 \u00eenve\u021bi o serenad\u0103\u201d, \u00een Perseidele<\/em>, Bistri\u021ba: Editura Charmides (pp. 7-33)<\/p>\n\n\n\n

Prost, Antoine, 1997, \u201eFrontierele \u0219i spa\u021biile privatului\u201d, \u00een Aries, Philippe, Duby, Georges, coord., 1997 (1987), Istoria vie\u021bii private. De la primul r\u0103zboi mondial p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura Meridiane (trad. Constan\u021ba T\u0103n\u0103sescu), (pp. 11-124)<\/p>\n\n\n\n

Salinger, J.D., 2002 (1955), Franny \u0219i Zooey<\/em>, Ia\u0219i: Polirom (trad. Mihaela Dumitrescu)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rubrica Save as… de Magda Danciu<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":9035,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[52,58],"tags":[85,1906,86],"coauthors":[1239],"class_list":["post-9033","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-rubrici","category-save-as","tag-magda-danciu","tag-nr-7-8-9-2023","tag-save-as"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/11\/Matisse-IInterior.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9033","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=9033"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9033\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9038,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/9033\/revisions\/9038"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/9035"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=9033"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=9033"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=9033"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=9033"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}