Andrei avea un bra\u021b st\u00e2ng nou. Pe cel biologic \u00eel v\u00e2nduse \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 luni. Luase pe el suficien\u021bi bani c\u00e2t s\u0103-\u0219i pl\u0103teasc\u0103 datoriile \u0219i s\u0103-i ofere mamei sale un cadou r\u00e2vnit de ea \u00eentreaga-i via\u021b\u0103. O croazier\u0103 pe Mediterana. \u00cen clasicul stil al sf\u00e2r\u0219itului de secol 20, cum \u00eei pl\u0103cea ei, la bordul unui vapor cu foarte multe etaje, piscine, s\u0103li de cinema \u0219i de dans, biblioteci, nenum\u0103rate baruri, unde c\u00e2nt\u0103 trupe de jazz din cele mai renumite. O lun\u0103 de r\u0103sf\u0103\u021b virtual, pachet de lux, cu suveniruri, fotografii \u0219i \u00eenregistr\u0103ri video. A\u0219a cum o \u0219tia, nu va pune prea multe \u00eentreb\u0103ri. Va primi cadoul cu non\u0219alan\u021b\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-\u0219i u\u0219or capul pe um\u0103r \u0219i privind vis\u0103toare \u00een zare.<\/p>\n\n\n\n
De restul banilor, \u0219i nu pu\u021bini, se va bucura el, doar el. Trei ani de huzur \u00eentr-o capsul\u0103 de real-virtual. Trei ani \u00een care putea tr\u0103i o via\u021b\u0103 complet\u0103. Copil\u0103rie, adolescen\u021b\u0103, maturitate. Pe la 50 de ani va muri ap\u0103r\u00e2ndu-\u0219i \u021bara de invadatori, nu \u00eenainte de a le distruge c\u00e2teva zeci de tancuri. Se va \u00een\u0103l\u021ba un monument \u00een cinstea lui, o trup\u0103 rock \u00eei va purta numele, se vor scrie c\u00e2teva c\u0103r\u021bi biografice \u0219i cel pu\u021bin un doctorat. Apoi se va retrage, revenind \u00een real, plin de experien\u021b\u0103 \u0219i cu amintiri ce-l vor satisface cel pu\u021bin \u00eenc\u0103 doi ani.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen total cinci ani de fericire.<\/p>\n\n\n\n
Per ansamblu afacerea \u00eel mul\u021bumea, dar ceva, ca o durere de stomac, \u00eel rodea. Spera ca presentimentul care-i d\u0103dea t\u00e2rcoale, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 se trezeasc\u0103 noaptea transpirat \u0219i speriat, s\u0103 fie doar efectul substan\u021belor injectate atunci c\u00e2nd \u00eei f\u0103cuser\u0103 opera\u021biile. \u00ce\u0219i v\u00e2nduse un rinichi, o bucat\u0103 de ficat, un ochi, o ureche, un bra\u021b \u0219i un picior. Toate biologice, neatinse de boli sau de implanturi sintetice. \u00cen timpul comei induse i se vor injecta medicamente experimentale, i se va extrage s\u00e2nge \u0219i, la modul general, va fi un cobai de lux pentru orice le va trece prin minte cercet\u0103torilor.<\/p>\n\n\n\n
Decesul, scria \u00een contract, dac\u0103 va surveni, va fi delicat \u0219i definitiv. \u00cel pufnise r\u00e2sul, iar func\u021bionarul de la Banca de Organe, reprezentantul Institutului de Cercet\u0103ri Medicale \u201eSperan\u021ba\u201d, z\u00e2mbise, \u021bin\u00e2ndu-i isonul.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Birocra\u021bii \u0103\u0219tia, \u00eei spusese \u0219i d\u0103duse din m\u00e2n\u0103 a lehamite.<\/p>\n\n\n\n
Fusese r\u00e2ndul lui s\u0103 aprobe \u0219i \u00eentre ei se stabilise un firav sentiment de complicitate, de\u0219i, realiz\u0103 Andrei \u00een prima noapte de insomnie, individul era chiar unul dintre func\u021bionari. Era parte a \u201ebirocra\u021bilor \u0103\u0219tia\u201d. Dar atunci spusese:<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Limb\u0103 de lemn de \u00eenalt\u0103 rezolu\u021bie.<\/p>\n\n\n\n
R\u00e2seser\u0103 am\u00e2ndoi \u0219i cea\u0219ca i se reumpluse de cafea fierbinte, natural\u0103 \u0219i aromat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Doar o mostr\u0103 a ceea ce va urma, \u00eel asigurase func\u021bionarul care f\u0103cea glume pe seama func\u021bionarilor. Lumea aleas\u0103 e sut\u0103 la sut\u0103 natural\u0103! S\u0103 nu v\u0103 \u00eendoi\u021bi de asta.<\/p>\n\n\n\n
\u00cei f\u0103cuse cu ochiul.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Am testat personal trei scenarii diferite. Antichitatea greac\u0103, perioada Edo \u0219i postumanismul.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Postumanismul? A-ha! spusese el mai mult ca s\u0103 nu par\u0103 prost, dec\u00e2t pentru conversa\u021bie. Nu dorea altceva dec\u00e2t s\u0103 plece de acolo, s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103. S\u0103-i duc\u0103 mamei cadoul. S\u0103-\u0219i pl\u0103teasc\u0103 datoriile. S\u0103 v\u00e2nd\u0103 tot ce mai avea de valoare.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Lumi utopice, sut\u0103 la sut\u0103, repetase func\u021bionarul pe un ton de reclam\u0103, credibile \u0219i, continuase el aplec\u00e2ndu-se peste mas\u0103, acolo nu exist\u0103 legi, morala este abolit\u0103, po\u021bi face ce vrei, mai pu\u021bin s\u0103 ucizi.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 B\u0103nuiesc c\u0103 de-aia cost\u0103 o c\u0103ciul\u0103 de bani.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Printre altele.<\/p>\n\n\n\n
Pe el nu-l interesau pl\u0103cerile sexuale \u0219i nici nu credea \u00een societ\u0103\u021bi utopice. Oamenii, dup\u0103 cum \u00eei repetase maic\u0103-sa \u00eentreaga copil\u0103rie \u0219i adolescen\u021b\u0103, au fost crea\u021bi pentru a suferi. Cine nu sufer\u0103, \u00eei spunea ea dezvelindu-\u0219i din\u021bii strica\u021bi \u0219i \u00eenv\u0103luindu-l \u00een miros de ceap\u0103 \u0219i \u021buic\u0103, r\u0103m\u00e2ne pe vecie prizonier aici, \u00een iadul de pe P\u0103m\u00e2nt! \u021ai-ar pl\u0103cea s\u0103 \u0219tii c\u0103 vei tr\u0103i ve\u0219nic \u00een s\u0103r\u0103cie, printre gunoaie de rasi\u0219ti, na\u021bionali\u0219ti, marxi\u0219ti, fasci\u0219ti \u0219i sociopa\u021bi?<\/p>\n\n\n\n
Alte mame \u00ee\u0219i \u00eencurajau copiii s\u0103 \u00eenve\u021be, s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 un viitor, s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een ei, \u00een Stat, \u00een cei din jur. Sau m\u0103car \u00een justi\u021bie. Dar nu a lui. Andrei \u00eencercase \u00een primii ani de adult s\u0103 se opun\u0103 lumii create de mam\u0103. Dar, cu c\u00e2t \u00eenainta \u00een via\u021b\u0103, iar viciile se \u00eenmul\u021beau, odat\u0103 cu e\u0219ecurile profesionale \u0219i familiale, mantra suferin\u021bei ca mijloc de salvare a sufletului \u00eel cuprinsese \u0219i pe el. Tr\u0103ia pentru a suferi \u0219i orice prilej care-i aducea o nou\u0103 durere \u00eei \u00eent\u0103rea \u00eencrederea \u00een corectitudinea filozofiei mo\u0219tenite pe linie matern\u0103.<\/p>\n\n\n\n
De aceea alesese o perioad\u0103 tulbure din istoria Europei, o \u021bar\u0103 aflat\u0103 sub asediu, un loc ideal pentru ca un b\u0103rbat ca el s\u0103 se poat\u0103 eviden\u021bia. S\u0103-\u0219i recapete respectul de sine, s\u0103 fac\u0103 ceva care s\u0103-l retrezeasc\u0103 la via\u021b\u0103 printr-un sacrificiu pe altarul unei cauze drepte. \u00cen definitiv, ce e via\u021ba f\u0103r\u0103 suferin\u021b\u0103?<\/p>\n\n\n\n
Un alt motiv, unul \u021binut ascuns de ochii interogativi ai psihologilor, care \u00eel chestionaser\u0103 \u0219i-l preg\u0103tiser\u0103 pentru lumea virtual\u0103, fusese mult mai apropiat de adev\u0103rata sa natur\u0103 sau de adev\u0103ratul scop al acestei tranzac\u021bii. \u00ce\u0219i dorea cu ardoare s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 aceast\u0103 lume. Dac\u0103 mama avea dreptate, \u0219i el credea tot mai mult c\u0103 avea, atunci trebuia s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 scena pentru a se reg\u0103si \u00een Rai. \u00cendurase suficient, calcula el, apoi va fi \u0219i sacrificiul suprem din real-virtual, faptele de acolo, care, \u00eel asigurase preotul Nicolae, vecinul de palier, sunt asemenea celor de pe P\u0103m\u00e2nt. \u00cen fa\u021ba Domnului, o fapt\u0103 bun\u0103 r\u0103m\u00e2ne o fapt\u0103 bun\u0103, indiferent unde are loc! Chiar \u0219i \u00een virtual? Chiar \u0219i acolo! Omul e om oriunde ar fi. Ce crezi, \u00eei \u0219optise preotul apropiindu-\u0219i nepl\u0103cut de mult buzele de urechea lui, c\u0103 odat\u0103 aruncat \u00een virtual vei deveni altcineva, vreun fel de Superman cu morala beton? Sau Sf\u00e2ntul Andrei Omor\u00e2torul de Mon\u0219tri Virtuali? Ha, ha, ha. Vei fi tot tu, doar tu \u0219i numai tu!<\/p>\n\n\n\n
Poate de-aia se trezea noaptea transpirat \u0219i speriat. Dac\u0103 \u00een via\u021ba real\u0103 nu fusese \u00een stare s\u0103 fac\u0103 nimic deosebit, nu reu\u0219ise s\u0103 se eviden\u021bieze nici la \u0219coal\u0103, nici la universitate, unde intrase printre ultimii \u0219i abia terminase, \u0219i nici la nenum\u0103ratele slujbe \u2013 nici m\u0103car o familie nu avea! doar pe mama, ve\u0219nic nemul\u021bumit\u0103, mirosind a ceap\u0103 \u0219i \u021buic\u0103, privind lumea ca pe un complot uria\u0219 \u00eempotriva ei, iar pe el, unicul fiu, ca pe o b\u0103taie de joc personal\u0103 \u2013, atunci, cum va putea fi eroul sperat?<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Urmeaz\u0103 scenariul, \u00eei spusese primul func\u021bionar, apoi al doilea, iar \u00een final al treilea, cel care r\u00e2sese de birocra\u021bie \u0219i \u00eei \u0219optise c\u0103 el vizitase o lume post uman\u0103 \u0219i c\u0103, o Doamne!, ce super-de-super fusese! Sut\u0103 la sut\u0103 natural\u0103!<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 ei veniser\u0103 \u00eens\u0103 speciali\u0219tii adev\u0103ra\u021bi. Nimeni nu are nevoie de un cobai mort, \u00een\u021belese el repede motiva\u021bia din spatele \u0219edin\u021belor de preg\u0103tire. Ce folos dac\u0103 el nu ar face fa\u021b\u0103 cerin\u021belor \u0219i ar reveni \u00een Institut, peste o lun\u0103, dou\u0103? Mai mult dec\u00e2t materie organic\u0103, el era un \u00eentreg laborator pe care cercet\u0103torii, \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een halate albe, cu ochelari, priviri interesate \u0219i cuvinte me\u0219te\u0219ugite \u0219i-l doreau \u00eentr-o stare c\u00e2t mai bun\u0103. Curat, bine \u00eentre\u021binut, f\u0103r\u0103 stric\u0103ciuni \u0219i, foarte important, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 a\u0219a pe toat\u0103 perioada contractat\u0103. Doar nu degeaba investeau \u00een el at\u00e2\u021bia bani, iar el nu degeaba f\u0103cea at\u00e2tea sacrificii!<\/p>\n\n\n\n
Cu doar dou\u0103 zile \u00eenainte de se muta \u00een cl\u0103direa cenu\u0219ie a Institutului, se vis\u0103 pe puntea vaporului din cadoul oferit maic\u0103-sii. F\u0103cea parte din personal. Avea un costum de marinar, pantofi albi, un tatuaj cu o ancor\u0103 pe bra\u021bul st\u00e2ng \u0219i ducea o tav\u0103 plin\u0103 de bun\u0103t\u0103\u021buri \u0219i pahare cu \u0219ampanie. Se mi\u0219ca iute pe culoarele \u00eenguste ale vaporului \u0219i era fericit. Se sim\u021bea \u00eemplinit \u00eentr-un fel pe care nu-l putea verbaliza, nici m\u0103car \u00een vis. Chiar \u0219i acolo, pe undeva con\u0219tient c\u0103 viseaz\u0103, pe altundeva sper\u00e2nd c\u0103 realitatea este un vis \u0219i c\u0103 visul este realitate, \u0219tia c\u0103 nu ar fi trebuit s\u0103 fie fericit. C\u0103 manifestarea mul\u021bumirii de sine e un p\u0103cat, e o atitudine contrar\u0103 mersului firesc al lumii \u0219i c\u0103 imediat via\u021ba i se va roti \u0219i suferin\u021ba va reveni cu for\u021be \u00eenzecite. Se opri o clip\u0103 \u00een fa\u021ba unei oglinzi \u0219i se privi. Era acela\u0219i, dar \u00eentr-o versiune \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103. Corpul nu-i mai ar\u0103ta scheletic, barba era ras\u0103, l\u0103s\u00e2nd vederii o b\u0103rbie bine propor\u021bionat\u0103, iar bra\u021bele, picioarele, ochii, urechile, toate erau la locul lor \u0219i lui \u00eei f\u0103cu pl\u0103cere s\u0103 le vad\u0103, ba chiar \u0219i s\u0103 le admire un pic.<\/p>\n\n\n\n
Abia apoi se g\u00e2ndi la maic\u0103-sa. Porni s\u0103 o caute, dar, pe m\u0103sur\u0103 ce parcurgea culoare, s\u0103li de dans, cinematografe \u0219i piscine, mersul \u00eei devenea tot mai greoi \u0219i mai pu\u021bin omenesc. Uneori zbura, alteori trecea prin podea, pere\u021bi sau plafon, visul deforma realitatea \u0219i el nu \u0219tiu dac\u0103 o va mai g\u0103si vreodat\u0103 \u0219i atunci se sperie cu adev\u0103rat. Pentru c\u0103 mama trebuia s\u0103 fie acolo. Era parte din el, nu \u00eenc\u0103pea \u00eendoial\u0103 c\u0103 ea exist\u0103 \u00een realitate \u0219i c\u0103 poate exista la fel de bine \u0219i \u00een vise. Doar dac\u0103, numai dac\u0103 el, de fapt, o ur\u0103\u0219te sau \u00ee\u0219i dore\u0219te s\u0103 o ucid\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Se trezi transpirat \u0219i agitat. Oare face tot ce face pentru a sc\u0103pa de ea, sau de via\u021ba lui? P\u00e2n\u0103 unde se \u00eentinde mo\u0219tenirea ei \u0219i de unde \u00eencepe el, Andrei?<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 ce se lini\u0219ti, adormi din nou, doar pentru a reveni c\u00e2teva minute pe vapor. De data asta st\u0103tea \u00eentins pe un \u0219ezlong \u0219i a\u0219tepta. Era con\u0219tient c\u0103 totul e un vis, iar un vis, \u00eei spusese psihologul, se deosebe\u0219te de real-virtual. Prin ce? fusese el curios. \u00cen vis po\u021bi face ce vrei, at\u00e2ta timp c\u00e2t nu-\u021bi \u00eencalci propriile limite. Eu zbor, \u00eei spuse el. Zbor cu adev\u0103rat. M\u0103 ridic deasupra str\u0103zii, planez, dau din m\u00e2ini, fac giumbu\u0219lucuri. Psihologul, un b\u0103rbat t\u00e2n\u0103r cu barb\u0103 \u0219i morg\u0103, d\u0103duse din cap \u0219i-l \u00eencurajase s\u0103 spun\u0103 mai multe. \u0218i el spusese. \u00ce\u0219i adusese aminte de vorbele lui acolo, \u00een vis, st\u00e2nd \u00eentins pe o punte v\u0103zut\u0103 doar \u00een reclame. A\u0219a c\u0103 se ridic\u0103, se urc\u0103 pe balustrad\u0103 \u0219i \u00eencerc\u0103 s\u0103 zboare. Se trezi a doua oar\u0103 transpirat \u0219i cu inima s\u0103-i sar\u0103 din piept.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 \u00cen real-virtual nu vei putea zbura, \u00eei spusese psihologul, dup\u0103 ce-i povestise visul.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 De ce nu?<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Dac\u0103 te-am l\u0103sa s\u0103 zbori, \u021bi-ai da seama imediat c\u0103 totul e un vis.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Deci, totu\u0219i, e ca un vis.<\/p>\n\n\n\n
Psihologul str\u00e2nsese din buze nemul\u021bumit.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Tocmai \u021bi-am explicat c\u0103 nu e ca un vis. Are caracteristicile unui vis, pentru c\u0103 se petrece \u00een mintea ta, chiar mai mult dec\u00e2t at\u00e2ta.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Mai mult?<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Institutul \u00ee\u021bi va oferi firul principal, cadrul ac\u021biunilor. \u00cen jurul lui vei putea s\u0103-\u021bi construie\u0219ti \u00eentreaga existen\u021b\u0103. Te vei na\u0219te \u00eentr-o familie normal\u0103, mama va fi func\u021bionar\u0103, iar tata, muncitor \u00eentr-o uzin\u0103. Bunicii vor fi mineri, iar bunicele, casnice. Vei avea o sor\u0103 mai mic\u0103 \u0219i un frate mai mare.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Deci voi fi fratele mijlociu. A\u0219a a fost tata, a avut o sor\u0103 mai mic\u0103 \u0219i un frate mai mare. Mama a fost singur\u0103 la p\u0103rin\u021bi, dar ei au murit c\u00e2nd era mic\u0103 \u0219i a crescut prin orfelinate. Pe vremea aceea, orfanii nu erau plasa\u021bi \u00een familii surogat, cre\u0219teau \u00een c\u0103mine, \u00eenghesui\u021bi \u00een camere comune…<\/p>\n\n\n\n
\u2013 \u0218tiu, \u0219tiu.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Voiam doar s\u0103-\u021bi spun c\u0103 sunt okay cu scenariul. L-am citit, am mai avut \u0219i eu c\u00e2teva observa\u021bii…<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Dar oare l-ai \u0219i \u00een\u021beles?<\/p>\n\n\n\n
\u0102\u0219tia sunt psihologii. Mereu au \u00eentreb\u0103ri, mult mai multe dec\u00e2t r\u0103spunsurile pe care Andrei era dispus s\u0103 le ofere.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 \u0218tii, nici m\u0103car nu-mi cunosc ob\u00e2r\u0219iile. Bunicii din partea mamei au venit din Bucovina, dar nu erau rom\u00e2ni, nici ru\u0219i, poate ucraineni, e un secret de familie. Iar din partea tat\u0103lui am s\u00e2nge de grec \u0219i de valah. \u00cen toat\u0103 copil\u0103ria mea am c\u0103utat s\u0103 m\u0103 apropii de ei, s\u0103-i \u00een\u021beleg. Abia mai t\u00e2rziu mi-am dat seama c\u0103 tr\u0103iau \u00eentr-o spaim\u0103 continu\u0103. Ce-i \u00eenfrico\u0219ase at\u00e2t de mult, cum de nu mai reu\u0219eau s\u0103 scape de ea nici m\u0103car \u00een zilele noastre? S-au dus unul dup\u0103 altul f\u0103r\u0103 s\u0103-mi r\u0103spund\u0103 la \u00eentreb\u0103ri. De fapt, nici nu am avut ocazia s\u0103 le pun. Au fost tot timpul doar \u00een mintea mea, incapabile s\u0103 ias\u0103 altfel dec\u00e2t sub forma unor timide \u00eencerc\u0103ri de a afla. Ei \u00eens\u0103 presim\u021beau orice tentativ\u0103 \u0219i mi-o blocau din fa\u0219\u0103. Abia de vorbeau cu mine sau cu mama, \u0219i ea era v\u0103zut\u0103 la fel. O neavenit\u0103 \u00een familie, la \u00eenceput doar \u00een a ei, apoi \u0219i \u00een cea a p\u0103rin\u021bilor so\u021bului ei. Moartea lui tata, \u00een loc s\u0103 ne uneasc\u0103, ne-a desp\u0103r\u021bit \u0219i mai mult. Bunicii, doar pe ei i-a unit. Au stat \u00eempreun\u0103 p\u00e2n\u0103 la final. O familie \u00een familie, cea adev\u0103rat\u0103, din care eu, mama \u0219i amintirea lui tata nu mai f\u0103ceam parte.<\/p>\n\n\n\n
Pe psihologi nu-i interesa trecutul lui. Ceea ce c\u0103utau ei s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 era cum se raporta el la prezent \u0219i mai cu seam\u0103 la viitor. Dac\u0103 \u00een\u021belege cu ce se va confrunta \u0219i dac\u0103 asta \u00eel nelini\u0219te\u0219te \u00een vreun fel. I se oferea o via\u021b\u0103 nou\u0103. Avea ocazia s\u0103-\u0219i aleag\u0103 viitorul, dar \u0219i s\u0103 \u0219i-l modifice dup\u0103 cum dorea. Este el, oare, se \u00eentrebau psihologii \u00een bucl\u0103, con\u0219tient c\u0103 va trebui s\u0103 fac\u0103 ni\u0219te alegeri? C\u0103 unele din acestea nu vor fi altceva dec\u00e2t o reluare a \u00eentreb\u0103rilor \u0219i r\u0103spunsurilor din trecutul s\u0103u? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 va putea Andrei s\u0103 se dezbare de obiceiurile vechi pentru a \u00eenv\u0103\u021ba unele noi. Mai bune, mai rele, dar altele. Care s\u0103-i ofere senza\u021bia de originalitate, poate chiar de unicitate, caracteristice unei vie\u021bi bazate pe liberul arbitru. Sau ei gre\u0219esc \u0219i Andrei va repeta acelea\u0219i gre\u0219eli, \u00eenscrise \u2013 aberant concept \u2013 undeva \u00een ADN-ul s\u0103u, chiar dac\u0103 va \u00eencepe noua via\u021b\u0103 din postura de fetus.<\/p>\n\n\n\n
Era un experiment. Nu primul \u0219i nici ultimul, viz\u00e2nd una din \u00eentreb\u0103rile fundamentale ale omenirii. Este via\u021ba noastr\u0103 predeterminat\u0103 sau avem liber-arbitru?<\/p>\n\n\n\n
Andrei nu era \u00eens\u0103 subiectul unui singur grup de cercet\u0103tori. Unii voiau r\u0103spunsuri la \u00eentreb\u0103ri filosofice, al\u021bii c\u0103utau rezolv\u0103ri la \u0219arade militare, iar al\u021bii, precum el, nu voiau altceva dec\u00e2t o nou\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu Creatorul. De data asta pe un teren neutru, neviciat de suferin\u021be reale, credea el, de societate sau de ambi\u021bii serbede. O nou\u0103 via\u021b\u0103, un nou \u00eenceput, o \u0219ans\u0103 nesperat\u0103 de a dovedi c\u0103 poate mai mult, c\u0103 mama poate fi m\u00e2ndr\u0103 de el \u0219i c\u0103 suferin\u021ba \u00ee\u0219i poate g\u0103si o \u00eemplinire eroic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Cu o zi \u00eenainte de a disp\u0103rea printre mecanismele Institutului, se \u00eent\u00e2lni cu mama. Ar\u0103ta nesperat de bine, iar \u00een cas\u0103 mirosul de ceap\u0103 pr\u0103jit\u0103 fusese \u00eenlocuit cu unul floral, amestecat cu detergen\u021bi \u0219i \u00een\u0103lbitori. Se g\u00e2ndi c\u0103 poate \u0219i-a reluat vechiul serviciu \u0219i c\u0103, a\u0219a cum \u00eei era obiceiul, furase din produse.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Mam\u0103! exclam\u0103 el.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 M-am g\u00e2ndit mai bine, \u00eei spuse ea dup\u0103 ce se a\u0219ezar\u0103 pe canapeaua din fa\u021ba televizorului, ce nevoie am eu de c\u0103l\u0103toria asta a ta?<\/p>\n\n\n\n
\u2013 A mea? \u00eentreb\u0103 el \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 nu se lase cuprins de furie. A mea, mama?<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Hai, hai, nu te enerva. E\u0219ti ca taic\u0103-t\u0103u. Imediat \u00ee\u021bi sare \u021band\u0103ra!<\/p>\n\n\n\n
\u0218i-l amintea vag, compus din pove\u0219tile bunicilor, zg\u00e2rcite \u00een informa\u021bii, dar \u0219tia cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 tata nu fusese un om nervos, tot a\u0219a cum nici el nu era un om aspru din fire.<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Am f\u0103cut eforturi…<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Ai f\u0103cut, ai f\u0103cut. Pe mine de ce nu m-ai \u00eentrebat?<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Toat\u0103 via\u021ba mi-ai spus c\u0103 \u0103sta este cel mai mare vis al t\u0103u. C\u0103 e singurul lucru pe care \u021bi-l dore\u0219ti cu adev\u0103rat. Mai mult dec\u00e2t un pelerinaj la Ierusalim, mai mult dec\u00e2t… dec\u00e2t…<\/p>\n\n\n\n
\u2013 Dec\u00e2t ce? Ei, iaca, am spus \u0219i eu. Nu mai are omul voie s\u0103 viseze? Era cel mai frumos vis al meu \u0219i a\u0219a va r\u0103m\u00e2ne, dar de ce s\u0103 dai at\u00e2\u021bia bani pe un vis? Ce sens are? Sunt alte lucruri mai urgente. Crezi c\u0103 repara\u021biile la cas\u0103 sunt ieftine? Sau buc\u0103t\u0103ria nou\u0103, nici n-ai v\u0103zut-o, ce-\u021bi pas\u0103 \u021bie de via\u021ba mea!?<\/p>\n\n\n\n
Ce-i pas\u0103 lui de via\u021ba ei? Andrei spera ca \u0219i aceast\u0103 ultim\u0103 discu\u021bie, \u00een care urma s\u0103-i spun\u0103 c\u0103 lipse\u0219te trei ani, s\u0103 fie doar un vis. A\u0219tepta momentul \u00een care lumea se va str\u00e2nge \u00een jurul lui, zgomotele se vor preface \u00een \u0219uierat, \u00ee\u0219i va auzi inima pomp\u00e2nd s\u00e2nge sau s\u00e2ngele circul\u00e2nd nebune\u0219te, apoi trezirea g\u00e2f\u00e2it\u0103 \u0219i transpirat\u0103. \u00cens\u0103 nimic din toate acestea nu se \u00eent\u00e2mplau \u0219i realiz\u0103 atunci, nu pentru prima oar\u0103, c\u0103 nu se pricepe la oameni. C\u0103 nu-i \u00een\u021belege, c\u0103 nu-\u0219i \u00een\u021belege nici m\u0103car propria mam\u0103 \u0219i c\u0103, dintr-o eroare de educa\u021bie, sau poate chiar una mult mai profund\u0103, de genetic\u0103, o boal\u0103 incurabil\u0103 care-i m\u0103cina creierul, confunda visul cu realitatea \u0219i dorin\u021ba cu respingerea.<\/p>\n\n\n\n
St\u00e2nd pe canapea, privind \u00een gol spre televizor, Andrei \u00eencerca s\u0103 proceseze acest nou e\u0219ec. Unul nea\u0219teptat, ultimul dintr-o lung\u0103 suit\u0103 sau primul dintr-un \u0219ir ce avea s\u0103 \u00eenceap\u0103 peste doar o zi. \u00ce\u0219i auzea mama cum se bucur\u0103 \u0219i r\u00e2de la scenele de la televizor, tot mai zgomotoas\u0103 sub efectele \u021buicii. Cum i se \u00eenro\u0219e\u0219te fa\u021ba tot mai mult, cum \u021bip\u0103, d\u0103 din picioare \u0219i m\u00e2ini. Se ridic\u0103 abia c\u00e2nd ea adormi. O duse \u00een dormitor, o a\u0219ez\u0103 \u00een pat, o s\u0103rut\u0103 pe frunte \u0219i plec\u0103. F\u0103r\u0103 voie, puse \u00eent\u00e2mplarea \u00een categoria suferin\u021belor \u0219i z\u00e2mbi. \u00cel a\u0219tepta o c\u0103l\u0103torie lung\u0103 c\u00e2t o via\u021b\u0103 de om, la cap\u0103tul c\u0103reia va afla dac\u0103 alegerile \u00eei fuseser\u0103 predeterminate sau el \u00ee\u0219i fusese propriul demon.<\/p>\n\n\n\n
Pentru c\u0103 \u00een seara aceea, cu doar o zi \u00eenainte de a se prezenta gol \u00een fa\u021ba unei noi vie\u021bi, Andrei se decisese s\u0103 nu mai urm\u0103reasc\u0103 firul determinist al scenariul. S\u0103 nu mai fie erou, s\u0103 nu mai lupte \u0219i s\u0103 nu mai sufere. S\u0103 fac\u0103 totul astfel \u00eenc\u00e2t, la finalul celor 50 de ani, s\u0103 fie fericit. \u0218i, doar dac\u0103 \u0219i numai dac\u0103 fericirea lui \u0219i a familiei sale includea sacrificiul, doar atunci, \u00ee\u0219i repet\u0103 el c\u00e2nd medicul \u00eei a\u0219ez\u0103 masca peste fa\u021b\u0103, \u00eel va face.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Andrei avea un bra\u021b st\u00e2ng nou. Pe cel biologic \u00eel v\u00e2nduse \u00een urm\u0103 cu dou\u0103 luni. Luase pe el suficien\u021bi bani c\u00e2t s\u0103-\u0219i pl\u0103teasc\u0103 datoriile \u0219i s\u0103-i ofere mamei sale un cadou r\u00e2vnit de ea \u00eentreaga-i via\u021b\u0103. O croazier\u0103 pe Mediterana. \u00cen clasicul stil al sf\u00e2r\u0219itului de secol 20, cum \u00eei pl\u0103cea ei, la bordul unui vapor cu foarte multe etaje, piscine, s\u0103li de cinema \u0219i de dans, biblioteci, nenum\u0103rate baruri, unde c\u00e2nt\u0103 trupe de jazz din cele mai renumite. O lun\u0103 de r\u0103sf\u0103\u021b virtual, pachet de lux, cu suveniruri, fotografii \u0219i \u00eenregistr\u0103ri video. A\u0219a cum o \u0219tia, nu va<\/p>\n","protected":false},"author":106,"featured_media":3300,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[29],"tags":[711,1858,47],"coauthors":[1186],"class_list":["post-8890","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-fictiune","tag-daniel-timariu","tag-nr-6-2023","tag-proza"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/daniel-timariu-2.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8890","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/106"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8890"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8890\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":9081,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8890\/revisions\/9081"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3300"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8890"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8890"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8890"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=8890"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}