{"id":8789,"date":"2023-10-28T15:19:25","date_gmt":"2023-10-28T12:19:25","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=8789"},"modified":"2023-10-28T15:19:34","modified_gmt":"2023-10-28T12:19:34","slug":"un-seventeen-despre-un-seventeen","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=8789","title":{"rendered":"Un seventeen despre un Seventeen<\/i>*"},"content":{"rendered":"\n

<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul anilor 1960, \u00eentr-o Japonie \u00eenc\u0103 zguduit\u0103 de umilin\u021ba r\u0103zboiului \u0219i aflat\u0103 \u00een clocotul revolu\u021biilor sociale, liderul Partidului Socialist, Inejiro Asanuma, a fost \u00eenjunghiat \u00een direct, \u00een timpul unei dezbateri televizate, de c\u0103tre un adolescent \u00eendoctrinat: Otoya Yamaguchi. Yamaguchi era un fost membru al Dai Nippon Aikokut\u014d<\/em>, partidul ultrana\u021bionalist al militantului anticomunist Bin Akao, politician care \u00een timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial se dovedise a fi un critic al conflictului din Pacific \u0219i un sus\u021bin\u0103tor al solu\u021biilor pa\u0219nice, chiar \u0219i al unei eventuale colabor\u0103ri cu americanii. Moartea lui Inejiro a fost \u00eent\u00e2mpinat\u0103 cu un melanj de groaz\u0103 \u0219i satisfac\u021bie, cea din urm\u0103 venind din partea segmentelor de extrem\u0103 dreapt\u0103 care, dup\u0103 sinuciderea \u00een \u00eenchisoare a lui Yamaguchi, s-au gr\u0103bit s\u0103-l ridice la rangul de martir.<\/p>\n\n\n\n

Acesta este fundalul istoric care face obiectul mai multor proze, devenite \u00eentre timp clasice. \u00cen decembrie 1960, la nici trei luni dup\u0103 tragicul eveniment, Shichiro Fukazawa a publicat \u00een revista Ch\u016b\u014d K\u014dron o povestire (F\u016bry\u016b mutan<\/em> – Povestea unui vis elegant<\/em>), prezent\u00e2nd o revolu\u021bie care culmineaz\u0103 cu decapitarea familiei \u00eemp\u0103ratului. Deloc surprinz\u0103tor, opera extrem de controversat\u0103 a provocat un atac asupra locuin\u021bei lui Hoji Shimanaka, directorul publica\u021biei, criminalul fiind un alt b\u0103iat de 17 ani, acesta \u00eenjunghiindu-i so\u021bia \u0219i ucig\u00e2ndu-i menajera.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Seventeen<\/em> al lui Kenzabur\u014d \u014ce a lovit ca un tr\u0103snet societatea nipon\u0103, \u00een ianuarie 1961, \u00een aceea\u0219i lun\u0103 \u00een care a fost publicat\u0103 \u0219i povestirea Patriotism<\/em>, de Yukio Mishima, un alt text emblematic despre corela\u021bia dintre tumultul hormonal \u0219i cel ideologic. De\u0219i v\u0103zute din perspectiva protagonistului, experien\u021bele adolescentului mustind de ur\u0103 la adresa propriei sale sl\u0103biciuni sunt prezentate psihanalitic. Avem jurnalul nebuniei unui pacient \u00eenfrico\u0219at de propriile simptome, \u00eens\u0103 dispus s\u0103 le disece \u00eentr-o manier\u0103 masochist\u0103, \u00eenc\u00e2ntat de felul \u00een care boala \u00eei corupe spiritul \u0219i sexualitatea \u0219i \u00eel transform\u0103 treptat \u00eentr-o fiin\u021b\u0103 pervers\u0103, \u00eensetat\u0103 de s\u00e2nge. \u00cen fond, cartea este o declara\u021bie sumbr\u0103, prin care autorul \u00eencearc\u0103 demontarea mitului inocen\u021bei celui slab, transmi\u021b\u00e2ndu-ne ideea c\u0103 ura \u0219i invidia sunt adeseori dominante \u00een inimile celor brutaliza\u021bi. \u00cen Seventeen <\/em>\u00eent\u00e2lnim, surprins \u00een linii mari, portretul celui pe care \u00eendr\u0103znesc s\u0103-l numesc \u201euciga\u0219ul din ru\u0219ine\u201d. Un exemplu celebru la care ne face s\u0103 ne g\u00e2ndim personajul lui Kenzabur\u014d este Adolf Hitler, produs al unei rela\u021bii incestuoase \u00eentre veri, b\u0103tut cu s\u0103lb\u0103ticie de tat\u0103l s\u0103u, un ve\u0219nic inadaptat v\u0103rs\u00e2ndu-\u0219i, \u00een tinere\u021be, frustrarea \u00een pamflete ultrana\u021bionaliste, citind mii de pagini de istorie german\u0103, aliment\u00e2ndu-\u0219i ura fa\u021b\u0103 de evrei, toate acestea f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 se simt\u0103 mai pu\u021bin singur, mai pu\u021bin nenorocit \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, mai puternic. Iosif Stalin reprezint\u0103 un caz similar. La fel \u0219i mul\u021bi al\u021bii, de la Saddam Hussein p\u00e2n\u0103 la indivizi mai pu\u021bin cunoscu\u021bi, precum Charles J. Guiteau.<\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 multe opere care abordeaz\u0103 acest laitmotiv al t\u00e2n\u0103rului asuprit, blocat \u00een circumstan\u021be vitrege, \u00eentr-o stare ap\u0103s\u0103toare de nelini\u0219te \u0219i de nemul\u021bumire \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sl\u0103biciunea sa, care g\u0103se\u0219te oportunitatea de a-\u0219i ar\u0103ta adev\u0103rata fa\u021b\u0103 \u0219i de a experimenta senza\u021bia puterii asupritoare. Kenzabur\u014d pune \u00eens\u0103 accentul pe tensiunea sexual\u0103 a unui adolescent \u0219i pe felul \u00een care aceasta \u00eei influen\u021beaz\u0103 viziunea asupra lumii. G\u0103sim \u00een adolescentul japonez o f\u0103ptur\u0103 umilit\u0103, at\u00e2t de familia \u0219i de cuno\u0219tin\u021bele sale, c\u00e2t \u0219i de propriile ambi\u021bii bolnave. E un animal cuprins de febr\u0103, masturb\u00e2ndu-se compulsiv, acas\u0103 \u0219i la \u0219coal\u0103. \u00cenc\u0103 din primele pagini ale c\u0103r\u021bii, non\u0219alan\u021ba cu care protagonistul \u00ee\u0219i descrie ritualurile de autostimulare erotic\u0103 creeaz\u0103 impresia c\u0103 urm\u0103rim un soi de extraterestru lipsit de sim\u021bire, transparent ca o meduz\u0103, \u00eens\u0103 adev\u0103rul este c\u0103 obsesiile acestui omule\u021b chinuit dezv\u0103luie cele mai tenebroase cotloane ale firii umane. Ru\u0219ine \u0219i ur\u0103, poft\u0103 \u0219i furie, satisfac\u021bie \u0219i durere. Fiecare scen\u0103 prezentat\u0103 oscileaz\u0103 \u00eentre sinele minu\u021bios radiografiat, de-a dreptul obscen de sincer, \u0219i modul lipsit de obiectivitate \u00een care personajul percepe realitatea, fiind orbit de nesiguran\u021b\u0103 \u0219i vinov\u0103\u021bie. El vede lumea ca printr-un geam murdar, nesigur de natura siluetelor de dincolo de acesta, fiind \u00eens\u0103 mereu gata s\u0103 presupun\u0103 ce e mai r\u0103u. Singurul moment \u00een care lumea interioar\u0103 a t\u00e2n\u0103rului intr\u0103 \u00een acord cu cea exterioar\u0103 apare \u00een ultima parte a c\u0103r\u021bii, c\u00e2nd violen\u021ba din spatele paravanului se revars\u0103 \u00een sf\u00e2r\u0219it \u00een lume, iar patima \u00eel arunc\u0103 \u00eentr-o stare de extaz sexual s\u00e2ngeros, fix\u00e2ndu-i definitiv identitatea.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen 1963, Kenzabur\u014d a publicat J<\/em>, Fiin\u021ba sexual\u0103<\/em>, care a ajuns s\u0103 fie perceput\u0103 drept cea de-a doua jum\u0103tate a unui diptic (\u00eempreun\u0103 cu Seventeen<\/em>, desigur). Romanul, de asemenea foarte scurt, are ca protagonist un t\u00e2n\u0103r de bani-gata care se izoleaz\u0103 de oamenii din jurul lui, inclusiv de a doua lui so\u021bie, pentru a se scufunda \u00een lumea \u00eentunecat\u0103 a chikan<\/em>-ilor, agresorii sexuali care ac\u021bioneaz\u0103 folosindu-se de transportul \u00een comun. Este memorabil\u0103 imaginea indivizilor masifica\u021bi din trenurile tokyote, plimb\u00e2ndu-\u0219i privirea, ca un organism colectiv, pe pielea lui J, a\u0219a cum Pando, p\u0103durea imens\u0103 din Utah, av\u00e2nd o r\u0103d\u0103cin\u0103 comun\u0103, este de fapt o singur\u0103 entitate, extinz\u00e2ndu-se ca o ciuperc\u0103 de-a lungul Platoului Colorado. Romanul a provocat dezgust \u00eentr-o Japonie din ce \u00een ce mai scindat\u0103. Autorul a fost timp de mul\u021bi ani victima unei h\u0103r\u021buiri constante din partea ambelor aripi politice, \u00eens\u0103 \u00een special a militan\u021bilor de extrem\u0103 dreapt\u0103, care consideraser\u0103 Seventeen<\/em> \u0219i Seiji Sh\u014dnen Shisu <\/em>(Death of a Political Youth<\/em>), o alt\u0103 oper\u0103 inspirat\u0103 de crima lui Yamaguchi, dovezi ale tr\u0103d\u0103rii na\u021bionale. Revista care publicase ambele texte, Bungakukai<\/em>, \u0219i-a cerut \u00een cele din urm\u0103 scuze agresorilor, \u00eens\u0103 Kenzabur\u014d a refuzat cu vehemen\u021b\u0103 s\u0103 fac\u0103 acest lucru.<\/p>\n\n\n\n

Opera lui Kenzabur\u014d rezoneaz\u0103 \u00een mod paradoxal foarte bine cu cititorii occidentali, aproape \u00een aceea\u0219i m\u0103sur\u0103 \u00een care ea a fost privit\u0103 cu circumspec\u021bie \u00een Japonia celei de a doua jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului XX, \u00een general din cauza fazei \u201eobscene\u201d a autorului, de la \u00eenceputul anilor \u201960. Kenzabur\u014d a fost leg\u0103nat \u00een anii copil\u0103riei \u00een balansoarul de o\u021bel al unei Japonii militariste, \u00een fruntea c\u0103reia se \u00een\u0103l\u021ba (nu prea tare, c\u0103ci nu avea dec\u00e2t un metru \u0219aizeci \u0219i cinci, a\u0219a cum se poate observa din cunoscuta fotografie \u00een care apare al\u0103turi de generalul MacArthur) \u00eemp\u0103ratul Hirohito, acela\u0219i Hirohito pe care profesorul lui Kenzabur\u014d \u00eel numea, cu reveren\u021b\u0103, zeu. Totu\u0219i, scriitorul a gustat de mic libertatea datorit\u0103 cuvintelor. Bunica sa era o excelent\u0103 povestitoare, cuno\u0219tea multe dintre miturile folclorului nipon \u0219i putea aminti \u00een detaliu cele dou\u0103 r\u0103scoale din regiunea lui natal\u0103 de dinainte \u0219i de dup\u0103 Restaura\u021bia Meiji. Marea lui pasiune a fost \u00eens\u0103 literatura european\u0103 \u0219i american\u0103, cu care mama sa \u00eencepuse s\u0103 \u00eel \u00eembie dup\u0103 ce tat\u0103l s\u0103u murise \u00een R\u0103zboiul din Pacific. Aventurile lui Huckleberry Finn<\/em> \u0219i Minunata c\u0103l\u0103torie a lui Nils Holgersson prin Suedia<\/em> au r\u0103mas c\u0103r\u021bile lui preferate. \u201eSunt un japonez neobi\u0219nuit care \u0219i-a petrecut copil\u0103ria sub influen\u021ba puternic\u0103 a lui Nils Holgersson\u201d, a spus \u00een 1994, cu ocazia discursului de la banchetul Nobel. \u201eAt\u00e2t de mare a fost influen\u021ba lui Nils asupra mea, \u00eenc\u00e2t \u00eentr-o vreme puteam s\u0103 numesc frumuse\u021bile Suediei mai u\u0219or dec\u00e2t pe cele ale \u021b\u0103rii mele. Influen\u021ba lui Nils s-a \u00eentins \u0219i asupra preferin\u021belor mele literare. I-am \u00eentors spatele Pove\u0219tii lui Genji<\/em>. M-am sim\u021bit mai apropiat de Selma Lagerl\u00f6f \u0219i am respectat-o mai mult dec\u00e2t pe Doamna Murasaki<\/a>, autoarea acestei l\u0103udate opere. Totu\u0219i, mul\u021bumit\u0103 din nou lui Nils \u0219i prietenilor s\u0103i, am redescoperit atrac\u021bia pentru Povestea lui Genji<\/em>.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Seventeen<\/em> \u0219i J, Fiin\u021ba sexual\u0103<\/em> ofer\u0103 o complex\u0103 viziune psihologic\u0103 \u0219i social\u0103, cu at\u00e2t mai impresionant\u0103 cu c\u00e2t cele dou\u0103 c\u0103r\u021bi sunt de dimensiuni reduse. \u00cen plus, Kenzabur\u014d \u014ce este un povestitor excep\u021bional, astfel c\u0103 literatura sa nu exceleaz\u0103 doar ideatic, ci \u0219i ca stil.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

* Protagonistul romanului Seventeen<\/em>, de Kenzabur\u014d \u014ce, folose\u0219te titlul unei reviste americane pentru adolescen\u021bi, ap\u0103rut\u0103 \u00een anii \u201940 \u0219i popularizat\u0103 \u00een Japonia postbelic\u0103, pentru a-i descrie pe cei din genera\u021bia sa, dar mai ales pe el \u00eensu\u0219i.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Note de lectur\u0103 de M. Sz\u00f6r\u00e9nyi<\/p>\n","protected":false},"author":277,"featured_media":8791,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[601,52],"tags":[1872,1871,602,1858],"coauthors":[1869],"class_list":["post-8789","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-note-de-lectura","category-rubrici","tag-kenzaburo-oe","tag-m-szorenyi-2","tag-note-de-lectura","tag-nr-6-2023"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/J.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8789","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/277"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8789"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8789\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8796,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8789\/revisions\/8796"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8791"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8789"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8789"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8789"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=8789"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}