![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/mierea_leului-676x1024.jpeg\")
<\/figure>\n<\/div>\n\n\nMierea leului<\/em> a lui David Grossman (n\u0103scut \u00een 1954), publicat\u0103 de Editura Nemira \u00een traducerea din limba englez\u0103 a lui Andrei Pog\u0103cia\u0219, propune o reconsiderare \u0219i o interpretare modern\u0103 a vie\u021bii \u0219i faptelor lui Samson, eroul destinat s\u0103 salveze poporul evreu \u00een perioada Judec\u0103torilor, premerg\u0103toare form\u0103rii primului stat evreiesc \u00een antichitate. Triburile evreie\u0219ti aflate \u00een epoca bronzului (secolele 12-11 \u00ee.e.n.) se aflau \u00een conflict cu popoarele din jur. Du\u0219manii cei mai aprigi erau filistenii, popor de navigatori, care aveau avantajul tehnologic al prelucr\u0103rii fierului.<\/p>\n\n\n\n …haide\u021bi s\u0103 facem, \u00een paginile urm\u0103toare, ceea ce multe genera\u021bii de cititori au f\u0103cut \u00eenaintea noastr\u0103, b\u0103rba\u021bi \u0219i femei care au citit textul biblic lacunar, conform credin\u021bei lor, conven\u021biilor v\u00e2rstei lor \u0219i propriilor \u00eenclina\u021bii, \u0219i care au ata\u0219at sensuri \u0219i concluzii (\u0219i uneori dorin\u021be \u0219i am\u0103giri) fiec\u0103rui cuv\u00e2nt \u0219i fiec\u0103rei silabe. <\/em>(p. 10)<\/p>\n\n\n\n Este o invita\u021bie la lectur\u0103, specula\u021bii, interpret\u0103ri, discu\u021bii. Samson este unul dintre primii eroi \u201emilitari\u201d ai istoriei evreie\u0219ti, un lupt\u0103tor care se bazeaz\u0103 pe for\u021ba sa fizic\u0103, chiar dac\u0103, a\u0219a cum citim \u00een Biblie \u0219i \u00een cartea lui Grossman, ac\u021biunile sale sunt individuale \u0219i de multe ori logica lor nu este evident\u0103. Faptele sale sunt o combina\u021bie de eroism \u0219i miracole \u00een care interven\u021bia divin\u0103 este sugerat\u0103 dar niciodat\u0103 nu este explicit\u0103 \u2013 uciderea leului cu m\u00e2inile goale, st\u00e2rnirea celor 300 de vulpi care seam\u0103n\u0103 panica \u00een locuitorii filisteni ai Gazei, uciderea \u00een lupt\u0103 a mii de inamici \u0219i \u00een final d\u0103r\u00e2marea st\u00e2lpilor care sus\u021bineau templul p\u0103g\u00e2n \u00een ceea ce va fi fost primul atentat sinuciga\u0219 din istorie. Nu este de mirare c\u0103 eroul este men\u021bionat \u00een numeroase c\u0103r\u021bi de istorie \u0219i fic\u021biune, de la scrierile din antichitate ale lui Flavius Josephus p\u00e2n\u0103 la studii contemporane sau romane, cum este Samson Nazariteanul<\/em> al lui Vladimir (Zeev) Jabotinski (1880-1940) \u2013 poet, scriitor \u0219i politician, lider al curentului sionist revizionist.<\/p>\n\n\n Textul lui David Grossman este o combina\u021bie de fic\u021biune construit\u0103 pe esen\u021ba textului biblic, cu o interpretare creativ\u0103 \u0219i colorat\u0103 a fiec\u0103rui episod, d\u00e2nd via\u021b\u0103 personajelor din textul antic, unele men\u021bionate doar prin nume sau nici m\u0103car at\u00e2t. Lectura mi-a amintit monumentalul roman al lui Thomas Mann Iosif \u0219i fra\u021bii s\u0103i<\/em>. Interpretarea este \u00eens\u0103 modern\u0103 \u0219i Grossman, scriitor implicat politic, nu ezit\u0103 s\u0103 men\u021bioneze direct realit\u0103\u021bi politice ale ultimelor decenii \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103minte care pot fi trase din biografia eroului biblic:<\/p>\n\n\n\n …de-a lungul timpului, evreii s-au m\u00e2ndrit cu pove\u0219tile eroismului s\u0103u \u0219i au t\u00e2njit dup\u0103 for\u021ba fizic\u0103, curajul \u0219i masculinitatea pe care le reprezint\u0103. I-au stimat, nu \u00een mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103, abilitatea sa de a aplica for\u021ba f\u0103r\u0103 limite sau inhibi\u021bii morale, o abilitate pe care istoria o oprise de la evreii care fuseser\u0103 oprima\u021bi timp de milenii, p\u00e2n\u0103 la crearea statului Israel.<\/em><\/p>\n\n\n\n (…<\/em>)<\/p>\n\n\n\n Totu\u0219i, suveranitatea israelian\u0103 are o anumit\u0103 nuan\u021b\u0103 problematic\u0103, \u00eentrupat\u0103, de asemenea, \u00een rela\u021bia lui Samson cu propria putere. La fel ca \u00een cazul lui Samson, uneori pare c\u0103 puterea militar\u0103 considerabil\u0103 a Israelului e un avantaj care devine o sl\u0103biciune. Fiindc\u0103 s-ar p\u0103rea, f\u0103r\u0103 a desconsidera pericolele care amenin\u021b\u0103 Israelul, c\u0103 realitatea de a fi extrem de puternic nu a fost cu adev\u0103rat internalizat\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba israelian\u0103, nu a fost asimilat\u0103 \u00eentr-un mod natural, de-a lungul multor genera\u021bii; \u0219i asta, probabil, e cauza pentru care atitudinea fa\u021b\u0103 de aceast\u0103 putere, a c\u0103rei dob\u00e2ndire a fost privit\u0103 drept miraculoas\u0103 de-a dreptul, e menit\u0103 a fi distorsionat\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n O astfel de distorsiune poate duce, de exemplu, la acordarea unei valori exagerate puterii dob\u00e2ndite de cineva \u2013 transform\u0103rii puterii \u00eentr-un scop \u00een sine; folosirea ei \u00een mod excesiv \u2013 \u0219i, de asemenea, la tendin\u021ba de a recurge \u00een mod automat la folosirea for\u021bei, \u00een loc s\u0103 fie c\u00e2nt\u0103rite \u0219i alte mijloace de ac\u021biune \u2013 acestea sunt toate, \u00eentr-un final, moduri caracteristice \u201esamsoniene\u201d de comportament.<\/em> (pp. 60-61)<\/p>\n\n\n Dac\u0103 ne referim la natura personalit\u0103\u021bii sale, Isus poate fi plasat la polul opus modului \u201esamsonian\u201d. Isus \u0219i Iuda<\/em> este primul text postum care este publicat de Editura Humanitas-fiction \u00een seria de autor dedicat\u0103 lui Amos Oz (1939-2018), care trece acum de 20 de volume. Eseul, tradus (tot din englez\u0103) de Ioana Petridean, dezvolt\u0103 unele dintre ideile romanului Iuda<\/em> ap\u0103rut \u00een 2014, \u00een care, prin intermediul a trei personaje din Ierusalimul primilor ani ai Israelului, scriitorul aduce \u00een discu\u021bie figura lui Iuda \u0219i raporturile dintre acesta \u0219i Isus. Explic\u00e2nd problematica \u0219i rela\u021bia incomod\u0103 dintre evrei \u0219i figura istoric\u0103 a lui Isus, Amos Oz \u00ee\u0219i m\u0103rturise\u0219te \u0219i fascina\u021bia:<\/p>\n\n\n\n \u00cen timp ce citeam Evangheliile, m-am \u00eendr\u0103gostit de Isus: de poezia lui, de viziunea lui, de tandre\u021bea lui, adesea inseparabil\u0103 de impruden\u021b\u0103 \u0219i de m\u00e2nie, de magnificul s\u0103u sim\u021b al umorului, de subtilitatea \u00eenduio\u0219\u0103toare a \u00een\u021belepciunii lui, de faptul c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile lui tind s\u0103 fie uneori surprinz\u0103tor de pline de veselie, chiar juc\u0103u\u0219e. Este inutil de spus faptul c\u0103 nu puteam fi de acord cu Isus \u00een anumite privin\u021be. Iar lucrul acesta este c\u00e2t se poate de firesc: nu po\u021bi face niciodat\u0103 doi evrei s\u0103 cad\u0103 de acord \u00een privin\u021ba nici unei chestiuni. De fapt, este foarte greu s\u0103 g\u0103se\u0219ti p\u00e2n\u0103 \u0219i unul singur dintre noi care s\u0103 fie de acord cu el \u00eensu\u0219i sau cu ea \u00eens\u0103\u0219i, \u0219i asta pentru c\u0103 tindem s\u0103 fim ambivalen\u021bi \u0219i pentru c\u0103 min\u021bile \u0219i sufletele noastre sunt divizate.<\/em> (pp. 23-24)<\/p>\n\n\n \u00centre conceptele care-l despart pe scriitor de Isus se afl\u0103 cel de iubire universal\u0103 (cum po\u021bi iubi pe toat\u0103 lumea? nu \u00eenseamn\u0103 asta a nu iubi pe nimeni?) \u0219i \u00eendemnul de a \u00eentoarce cel\u0103lalt obraz. \u00cen mod cert, abordarea lui Amos Oz este mai degrab\u0103 \u201esamsonian\u0103\u201d. Iuda lui Amos Oz este departe de prototipul tr\u0103d\u0103torului, a\u0219a cum este descris \u00een interpret\u0103rile evanghelice. El ar fi fost mai degrab\u0103 un tovar\u0103\u0219 de idei \u0219i adev\u0103ratul aliat al lui Isus printre discipoli, un fidel care spera c\u0103 Isus va fi salvat \u00een ultimul moment de Tat\u0103l Ceresc. Tr\u0103darea este neverosimil\u0103 \u0219i ar fi fost \u0219i inutil\u0103, c\u0103ci tot Ierusalimul \u00eel cuno\u0219tea pe Isus. Demonizarea personajului este rezultatul conflictelor dintre sectele evreie\u0219ti (cre\u0219tinismul fiind una dintre ele) din lumea roman\u0103, piatra de temelie a calomniei istorice care arunc\u0103 vina tr\u0103d\u0103rii lui Isus asupra lui Iuda \u0219i a tuturor evreilor:<\/p>\n\n\n\n Dar mi-am dat seama mai ales de faptul c\u0103 aceasta nu era o poveste nevinovat\u0103: Iuda cel din Evanghelii este chiar sursa otr\u0103vit\u0103 a vechiului arhetip al evreului etern demonizat \u0219i acuzat.<\/em><\/p>\n\n\n\n (…<\/em>)<\/p>\n\n\n\n Nici o alt\u0103 poveste n-a generat at\u00e2t de mult\u0103 ur\u0103, at\u00e2t de mult\u0103 violen\u021b\u0103, at\u00e2ta v\u0103rsare de s\u00e2nge \u0219i persecu\u021bie, at\u00e2ta ucidere \u00een mas\u0103, ca povestea asta despre tr\u0103dare, despre treizeci de argin\u021bi \u0219i un s\u0103rut.<\/em> (pp. 31-32)<\/p>\n\n\n\n Perspectiva lui Amos Oz poate p\u0103rea neobi\u0219nuit\u0103 celor care au citit Biblia doar din punctul de vedere cre\u0219tin. Ea este \u00eens\u0103 rezultatul unor cercet\u0103ri istorice sus\u021binute, bazate pe arheologie \u0219i pe studiul surselor multiple. Joseph Klausner, fratele bunicului lui Amos Oz, unul dintre \u00eentemeietorii cu un veac \u00een urm\u0103 a Universit\u0103\u021bii Ebraice din Ierusalim a publicat dou\u0103 volume despre Isus din Nazaret. \u00cen Rom\u00e2nia, \u00een 2004, a ap\u0103rut \u00een traducere cartea Arestarea, procesul \u0219i moartea lui Iisus<\/em>, semnat\u0103 de Haim Cohn, fost judec\u0103tor la Curtea Suprem\u0103 a Israelului, istoric \u0219i expert \u00een dreptul iudaic antic. Argumentele despre imposibilitatea tr\u0103d\u0103rii lui Iuda \u0219i a judec\u0103rii lui Isus de c\u0103tre Sanhedrin, a\u0219a cum sunt prezentate \u0219i interpretate \u00een Evanghelii, abund\u0103.<\/p>\n\n\n\n Amos Oz \u0219i David Grossman sunt, desigur, pasiona\u021bi de Biblie ca surs\u0103 istoric\u0103 \u0219i ca referin\u021b\u0103 moral\u0103. Eroii lor sunt desp\u0103r\u021bi\u021bi de peste un mileniu de istorie \u0219i de evolu\u021bie a doctrinelor religioase. O lectur\u0103 \u00een paralel a celor dou\u0103 eseuri dezv\u0103luie \u00eens\u0103 tulbur\u0103toare asem\u0103n\u0103ri \u00eentre felul \u00een care biografiile lor sunt inserate \u00een fluxul narativ al Bibliei \u0219i chiar \u00eentre destinele lor. O prim\u0103 similitudine poate fi remarcata \u00een felul \u00een care Samson \u0219i Isus sunt pl\u0103m\u0103di\u021bi \u0219i introdu\u0219i \u00een nara\u021biunea biblic\u0103. Na\u0219terea lui Samson este anun\u021bat\u0103 mamei sale, ca \u0219i venirea pe lume a lui Isus, de un \u00eenger, \u00eentr-un episod care premerge \u0219i prevede Buna Vestire. Figura mamei lui Samson, c\u0103reia nici m\u0103car numele nu \u00eei este dezv\u0103luit \u00een Biblie, este dezvoltat\u0103 semnificativ de David Grossman \u00een Mierea leului<\/em>. Ea este cea c\u0103reia i se arat\u0103 de trei ori \u00eengerul \u0219i cea care prime\u0219te mesajul complet despre destinul deosebit al copilului pe care \u00eel va purta \u00een p\u00e2ntec \u0219i c\u0103ruia \u00eei va da na\u0219tere. Avem aici de-a face cu unul dintre cele mai frumoase \u0219i mai patetice personaje feminine ale Vechiului Testament \u2013 o femeie care trebuie s\u0103 se lupte cu Manoe, so\u021bul ei, \u0219i cu lumea din jur pentru a-\u0219i dovedi cinstea \u0219i care apoi ia asupra ei povara cre\u0219terii unui prunc cu destin deosebit, destinat m\u0103re\u021biei dar \u0219i tragediei.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 mama lui Samson o anun\u021b\u0103 pe Sf\u00e2nta Fecioar\u0103, se poate spune c\u0103 \u00eentreaga celul\u0103 familial\u0103 Manoe \u2013 mama f\u0103r\u0103 nume \u2013 Samson prezice destinul Sfintei Familii. Episodul mierii leului, care d\u0103 \u0219i titlul c\u0103r\u021bii lui Grossman, creeaz\u0103 contrapunctul emo\u021bional \u00eentre destinul \u201esamsonic\u201d \u0219i fa\u021beta domestic\u0103 a personalit\u0103\u021bii lui Samson. Povestea se petrece la finele mileniului al doilea, cu peste trei mii de ani \u00een urm\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care celula familial\u0103 tradi\u021bional\u0103 era \u00een formare, iar eroii, inclusiv Samson, duceau o via\u021b\u0103 sexual\u0103 activ\u0103, cucerind femeile cu for\u021ba sau cu frumosul. Samson \u00eensu\u0219i va avea o prim\u0103 experien\u021b\u0103 conjugal\u0103, apoi v\u0103 recurge \u00een Gaza la serviciile unei prostituate, pentru ca, \u00een final, singura sa dragoste adev\u0103rat\u0103 \u0219i cea fatal\u0103, pentru Dalila s\u0103 fie \u0219i adulter\u0103. Destinul special \u00eenseamn\u0103 \u2013 ca \u0219i la Isus \u2013 p\u0103r\u0103sirea familiei \u0219i renun\u021barea la orice vis de via\u021b\u0103 conjugal\u0103 normativ\u0103:<\/p>\n\n\n\n Trei oameni pe lume. Un cuplu al c\u0103rui fiu a fost \u201ena\u021bionalizat\u201d \u00eenc\u0103 dinainte s\u0103 se nasc\u0103. Un fiu care s-a n\u0103scut, de fapt, orfan. C\u00e2t de dificil\u0103 este misiunea dubl\u0103 \u0219i contradictorie a lui Samson \u00een via\u021b\u0103: s\u0103 fie el \u00eensu\u0219i, cu toate \u00eenclina\u021biile sale neobi\u0219nuite, \u0219i \u00een acela\u0219i timp, s\u0103 fie credincios p\u0103rin\u021bilor, de care se deosebe\u0219te at\u00e2t de mult. \u00cei vom l\u0103sa pentru o vreme: toat\u0103 mierea din lume nu poate \u00eendulci momentul.<\/em> (p. 44)<\/p>\n\n\n\n Destinele lui Samson \u0219i Isus vor expune celor care le studiaz\u0103 biografiile \u0219i pildele \u0219i alte paralelisme. Ambii \u00ee\u0219i vor petrece o mare parte din vie\u021bile p\u0103m\u00e2nte\u0219ti printre str\u0103ini. Samson este predestinat s\u0103-\u0219i salveze poporul de amenin\u021barea filistenilor, dar pentru a realiza aceasta se amestec\u0103 printre ei, se c\u0103s\u0103tore\u0219te \u0219i iube\u0219te femeile lor, \u0219i va muri \u00een mijlocul lor, lu\u00e2ndu-i pe mul\u021bi dintre ei cu el \u00een moarte. Isus are un destin diferit, predicile sale sunt destinate evreilor, se na\u0219te \u0219i tr\u0103ie\u0219te ca un evreu al timpurilor sale, dar moartea sa va fi printre \u0219i de m\u00e2inile str\u0103inilor romani, ocupan\u021bi ai Iudeei captive. At\u00e2t Amos Oz c\u00e2t \u0219i David Grossman subliniaz\u0103 destinul universal al eroilor lor \u0219i semnifica\u021bia umanist\u0103 a sacrificiului fiec\u0103ruia \u00een parte.<\/p>\n\n\n\n \u00cen fine, tema final\u0103 comun\u0103 a destinelor lui Samson \u0219i a lui Isus este tr\u0103darea. Fiecare dintre ei este tr\u0103dat \u0219i \u00ee\u0219i v\u0103 g\u0103si sf\u00e2r\u0219itul p\u0103m\u00e2ntesc \u00eentre du\u0219mani. Ambii \u00ee\u0219i cunosc finalul \u0219i \u00ee\u0219i asum\u0103 destinul: Samson pentru a-\u0219i salva poporul \u0219i a-i \u00eenlesni o victorie care nu putea fi ob\u021binut\u0103 prin for\u021ba armelor, Isus pentru a m\u00e2ntui \u00eentreaga omenire. Samson este tr\u0103dat de Dalila, singura femeie pe care a iubit-o cu adev\u0103rat. De trei ori a \u00eencercat s\u0103-i testeze sentimentele \u0219i de trei ori femeia i-a r\u0103spuns prin minciun\u0103 \u0219i am\u0103gire. A patra oar\u0103, el \u00eensu\u0219i \u00ee\u0219i dezv\u0103luie secretul puterii sale \u0219i \u00ee\u0219i deschide drumul spre moarte \u0219i \u00eemplinirea soartei. Isus al lui Amos Oz este doar \u00een aparen\u021b\u0103 tr\u0103dat de Iuda. \u00cen fapt, \u00een acest eseu \u0219i \u00een romanul s\u0103u Iuda<\/em>, Amos Oz ne prezint\u0103 o perspectiv\u0103 diferit\u0103 \u0219i despre ultimele zile ale lui Isus, dar \u0219i despre \u00eens\u0103\u0219i no\u021biunea de tr\u0103dare \u0219i personajul tr\u0103d\u0103torului. \u00cen orele finale ale vie\u021bilor lor, \u0219i Samson, \u0219i Isus \u00eel cheam\u0103 pe P\u0103rintele Ceresc. Sunt strig\u0103te, sunt \u00eentreb\u0103ri. Cei doi, precum to\u021bi marii eroi ai Bibliei, interogheaz\u0103 \u0219i caut\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103ile unei divinit\u0103\u021bi ale c\u0103rei for\u021be \u0219i inten\u021bii nu sunt totdeauna clare supu\u0219ilor. R\u0103spunsurile, eroii Bibliei le g\u0103sesc mai degrab\u0103 \u00een ei \u00een\u0219i\u0219i.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2t de relevant\u0103 este lectura acestor eseuri biblice, ast\u0103zi, \u00een 2023, dincolo de interesul firesc pe care \u00eel st\u00e2rnesc dou\u0103 texte care se \u00eencadreaz\u0103 \u00eentr-o lung\u0103 tradi\u021bie, scrise de doi dintre cei mai ale\u0219i prozatori contemporani? Este de remarcat, cred, c\u0103 ambii scriitori sunt profund ancora\u021bi \u00een realitatea lor contemporan\u0103. Concluziile lor sunt actuale, legate de direc\u021biile spre care se \u00eendreapt\u0103 na\u021bionalismul evreiesc contemporan, rela\u021biile dintre evrei \u0219i alte popoare, originile antisemitismului \u0219i combaterea argumentat\u0103 a acestuia. Aceast\u0103 abordare este derivat\u0103 \u0219i ea din tradi\u021bie. Studiul \u0219i pildele eroilor Bibliei sunt pentru evrei \u2013 \u0219i pentru scriitorii lor \u2013 o cheie pentru \u00een\u021belegerea trecutului \u0219i o busol\u0103 pentru orientarea \u00een incertitudinea viitorului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Note de lectur\u0103 de Dan Roma\u0219canu<\/p>\n","protected":false},"author":35,"featured_media":8781,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[601,52],"tags":[867,216,1021,602,1858],"coauthors":[1189],"class_list":["post-8780","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-note-de-lectura","category-rubrici","tag-amos-oz","tag-dan-romascanu","tag-david-grossman","tag-note-de-lectura","tag-nr-6-2023"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/isus_si_iuda.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8780","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/35"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8780"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8780\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8799,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8780\/revisions\/8799"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8781"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8780"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8780"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8780"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=8780"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/david_grossman.png\")
![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/isus_si_iuda-665x1024.jpeg\")
<\/figure>\n<\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/amos_oz.jpeg\")