{"id":8732,"date":"2023-10-22T17:35:56","date_gmt":"2023-10-22T14:35:56","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=8732"},"modified":"2023-10-22T17:38:12","modified_gmt":"2023-10-22T14:38:12","slug":"demonul-fanteziei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=8732","title":{"rendered":"Demonul fanteziei"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"600\" height=\"908\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Depravatul.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-8733\" style=\"width:500px\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Depravatul.jpg 600w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Depravatul-198x300.jpg 198w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Depravatul-480x726.jpg 480w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Doina Ru\u0219ti, <em>Depravatul din Gorgani<\/em>, Editura Litera, 2023<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>Cu o for\u021b\u0103 de seduc\u021bie cu care deja ne-a obi\u0219nuit, cunoscuta scriitoare Doina Ru\u0219ti revine \u00een 2023 cu o continuare a volumului de povestiri <em>Ciud\u0103\u021benii amoroase din Bucure\u0219tiul fanariot<\/em>, care cuprinde <em>alte 52 de ciud\u0103\u021benii<\/em>, reunite sub titlul <em>Depravatul din Gorgani<\/em> (Litera) \u0219i fragmentate sub form\u0103 de reguli\/norme care, dincolo de fina ironie \u0219i de pl\u0103cerea de a se l\u0103sa parcurse de cititori, ascund un cod esopic.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Deprav\u0103rile<\/em> din volumul Doinei Ru\u0219ti sunt pove\u0219ti hipnotizante, relatate alert \u0219i cu m\u00e2n\u0103 sigur\u0103, sunt realit\u0103\u021bi textuale realizate pe schema melanjului dintre faptul atestat documentar (exist\u0103 referiri permanente la izvoare, la V.A. Urechia sau Ha\u0219deu) \u0219i fic\u021biune, cea din urm\u0103 \u00eens\u0103 preval\u00e2nd. Prozatoarea ne trimite \u00een secolul al XVIII-lea (excep\u021bie face o singur\u0103 povestire \u2013 <em>Ia\u0219ca \u00cenfieratul<\/em> \u2013 plasat\u0103 \u00een secolul al XVII-lea \u2013 Ia\u0219ca este men\u021bionat de cronicile muntene\u0219ti), \u00eentr-un Bucure\u0219ti fanariot, semnalizat de spa\u021bii legendare \u0219i mahalale, unde se perind\u0103 personaje de o diversitate uluitoare, de la sclavi, ho\u021bi, escroci, vr\u0103jitori, negustori, l\u0103utari, arti\u0219ti, spi\u021beri sau doctori, p\u00e2n\u0103 la prin\u021bi, prin\u021bese, figuri istorice \u0219.a., care evolueaz\u0103 rapid, la fel ca \u00een legende, pe fondul nesigur al r\u0103zboaielor ruso-turce, al ciumei, al ac\u021biunilor\/deciziilor discre\u021bionare ale domnitorilor.<\/p>\n\n\n\n<p>Rama volumului, adic\u0103 a celor 17 reguli dup\u0103 care \u0219i-a tr\u0103it via\u021ba Depravatul (care se dovede\u0219te a face parte mai mult din categoria morali\u0219tilor dec\u00e2t a decaden\u021bilor \u2013 sau aici de fapt intervin rolul \u0219i talentul autorului-narator care gloseaz\u0103 \u00e0 la mani\u00e8re de La Bruy\u00e8re), e asigurat\u0103 de curiozitatea unei femei de spirit, Eleni, curiozitate \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 \u0219i de cititor \u0219i sporit\u0103 de \u201eo dorin\u021b\u0103 care \u00eei aprinsese dedesubturile cunoa\u0219terii\u201d, de a-l \u00eent\u00e2lni pe patronul pl\u0103cerilor, pe acel faimos Depravat care se situeaz\u0103 <em>deasupra<\/em> \u201est\u0103rii sociale a femeilor, moralitate ori alte rahaturi luate \u00een seam\u0103 de anali\u0219ti\u201d. Dup\u0103 preg\u0103tiri minu\u021bioase (s\u0103punuri, parfumuri, uleiuri, rochie de m\u0103tase \u0219i perle, pantofi), o tax\u0103 \u0219i o a\u0219teptare de dou\u0103 luni, accesorizat\u0103 cu tensiunea&nbsp; unei viitoare revela\u021bii carnale \u0219i nu numai, Eleni ajunge \u00eens\u0103 prea t\u00e2rziu, nemaiav\u00e2nd parte de experien\u021ba proiectat\u0103, ci o alta, una a lecturii, anume \u00eei este l\u0103sat\u0103 o carte \u201ec\u00e2t palma\u201d, pe care Doina Ru\u0219ti ne-o (re)poveste\u0219te nou\u0103, amplific\u00e2ndu-i dimensiunile.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Deprav\u0103rile<\/em> con\u021binute de foarte scurtele povestiri alc\u0103tuiesc o colec\u021bie rafinat\u0103 de pasiuni, patimi, fixa\u021bii, frustr\u0103ri, obsesii, vanit\u0103\u021bi\/orgolii sau impulsuri inexplicabile, o istorie paralel\u0103, popular\u0103, pe alocuri cu inten\u021bie pilduitoare, \u00een care se reflect\u0103 mentalit\u0103\u021bi, paradigme, valori, raport\u0103ri, un univers antonpannesc, colorat de vocea ironic\u0103 \u0219i subtil\u0103 a autorului-narator-cronicar. Motiva\u021biile personajelor, at\u00e2t c\u00e2t pot fi ele accesate, se afl\u0103 \u00een sfera excesului \u0219i a aplec\u0103rii spre exces. Ne\u00eencerc\u00e2nd s\u0103 tempereze excesul, ba chiar dimpotriv\u0103, augment\u00e2ndu-i valen\u021bele \u0219i justific\u00e2ndu-i necesitatea, pentru c\u0103 \u201eorice om e bolnav dup\u0103 visuri, vrea minuni, de\u0219i \u021bip\u0103 c\u0103 se \u00eendoie\u0219te de ele, e st\u0103p\u00e2nit de demonul fanteziei \u0219i vrea neap\u0103rat s\u0103 aib\u0103 loc ceva anormal\u201d, Doina Ru\u0219ti tematizeaz\u0103 tocmai acest exces, care este de fapt, miza \u00eentregului volum, senza\u021bionalul care te scoate din rutin\u0103, dar care te \u0219i \u00eenghite, pentru c\u0103 personajele sunt absorbite de gaura neagr\u0103 a experien\u021belor sau a pulsiunilor lor. Destinul-farseur, a\u0219a cum \u00eel profileaz\u0103 scriitoarea, aduce rezolv\u0103ri nea\u0219teptate, uneori fund\u0103turi, alteori \u00eempliniri (mai rar), ele necoinciz\u00e2nd aproape niciodat\u0103 cu planurile pe care \u0219i le face omul. &nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Sentimentul <em>dezordinii<\/em> lumii, care domin\u0103 ansamblul, este prezent \u00een vie\u021bile care pot fi restr\u00e2nse la dou\u0103-trei pagini, c\u00e2t are fiecare povestire. Genii sau neghiobi, oamenii intr\u0103 \u0219i r\u0103m\u00e2n \u00een istorie mai mult accidental sau prin ceva care \u00eei scoate din mul\u021bime. Bunele moravuri sau ap\u0103r\u0103torii lor (pentru categoria aceasta, Alexandru Moruzi pare a fi reprezentativ) sunt aspira\u021bi\/anihila\u021bi \u0219i iremediabil desp\u0103r\u021bi\u021bi de succesiunea de evenimente care au \u00een centrul lor tot ce este \u021bine de ira\u021bional, aceasta fiind, bine\u00een\u021beles, \u0219i consecin\u021ba unei hiperconcentr\u0103ri narative g\u00e2ndite de prozatoare.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cent\u00e2mpl\u0103rile prin care trec personajele sunt la fel de importante \u0219i de vii precum sunt \u0219i portretele acestora. Fiecare are o scurt\u0103 biografie, care cuprinde, ca \u00eentr-o \u0219tire, esen\u021bialul: origine, clas\u0103 social\u0103, statul, gen, meserie. Aici intervine \u0219i componenta satiric\u0103 a volumului care aminte\u0219te \u00een unele momente de fiziologiile pa\u0219opti\u0219tilor, echivalentele \u00een proz\u0103 ale satirei sau ale fabulei. Interesante sunt, \u00een afara figurilor exotice, tipologiile perene, anume parvenitul, trufa\u0219ul, vanitosul, oportunistul, ambi\u021biosul, conturate \u00een perfect\u0103 concordan\u021b\u0103 cu prezentul. <em>\u0218alul galben<\/em> ofer\u0103, de exemplu, o imagine caricatural\u0103 a modului \u00een care o societate \u00eentreag\u0103 se las\u0103 p\u0103c\u0103lit\u0103 de un trend, acela <em>al \u0219alului galben<\/em> care trebuie, sus\u021bine Rache, \u201eun logof\u0103t cu scris frumos\u201d, s\u0103 fie v\u0103zut de toat\u0103 Europa, a\u0219a \u00eenc\u00e2t \u00eencep s\u0103 se cheltuiasc\u0103 sume imense pentru realizarea acestui vis de carton al unui speculant. Nu departe se afl\u0103 Staico Marghiolul, un boier cosmopolit, complotist, creator de intrigi, care se visa domn \u0219i \u201ecare-\u0219i folosea seduc\u021bia \u00een sfera idelor\u201d. Prins de Br\u00e2ncoveanu, pe care reu\u0219e\u0219te s\u0103-l tulbure, este p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 sp\u00e2nzurat la Obor, \u00eentr-o zi de t\u00e2rg. \u00cen urma lui, r\u0103m\u00e2ne doar un vers, \u201eplin de dor \u0219i de marghiol\u201d \u2013 adic\u0103 undeva la grani\u021ba \u00eentre farmec \u0219i \u0219mecherie (<em>Staico Marghiolul<\/em>). \u00cen <em>Dragoste de prin\u021bes\u0103<\/em>, Isac Ralet \u00ee\u0219i rateaz\u0103 cariera de romancier, ca s\u0103 parvin\u0103 social \u0219i ajunge so\u021bul Nastasiei, prin\u021besa Ghica. Mai mult, vanitatea\/orgoliul \u00eempinge la crim\u0103 (<em>Vanitate de m\u0103mular, R\u00e2vnit de to\u021bi<\/em>) la r\u0103zbunare \u0219i la obsesii (<em>Atrac\u021bie medical\u0103<\/em>) sau la invidie (<em>Haine boiere\u0219ti<\/em>) \u0219i pr\u0103bu\u0219ire (<em>Teleleica<\/em>,<em> Dasc\u0103lul C\u0103priceanu, Cruzime de artist<\/em>). Nici calit\u0103\u021bilor nu le este \u00eeng\u0103duit s\u0103 existe \u00een exces, spiritul viu \u0219i frumuse\u021bea determin\u0103 ca Sophia de Witt s\u0103 ajung\u0103 obiect de tranzac\u021bie (<em>Femeia fatal\u0103<\/em>), modestia \u0219i acceptarea nu sunt c\u0103i de urmat (<em>O femeie de 50 de taleri<\/em>) \u0219i \u201enici s\u0103 fii prea talentat nu e bine\u201d (<em>Balamuci<\/em>).<\/p>\n\n\n\n<p>De partea cealalt\u0103 se afl\u0103 pasiunile mistuitoare, care-\u0219i afl\u0103 obiectul fie \u00een art\u0103, fie \u00een iubire. \u00cen <em>Culoarea c\u00e2inelui<\/em>, un c\u0103\u021bel alb, c\u0103zut din \u00eent\u00e2mplare \u00eentr-un bazin cu vopsea, cap\u0103t\u0103 o culoare neobi\u0219nuit\u0103, ireproductibil\u0103, \u201eculoarea visurilor, a iubirii \u0219i a prosperit\u0103\u021bii\u201d, a\u0219a \u00eenc\u00e2t toat\u0103 lumea devine fascinat\u0103, iar c\u00e2inele ajunge o marf\u0103 din ce \u00een ce mai scump\u0103, fiind v\u00e2ndut de un proprietar la altul, cu un pre\u021b tot mai mare. \u00cen <em>Povestea unui desen<\/em>, poate cea mai emo\u021bionant\u0103, Vopsitoarea, care are \u201eo pasiune inexplicabil\u0103 pentru desen\u201d, pl\u0103te\u0219te prin izolare \u0219i repudiere \u201e\u00eenfr\u0103\u021birea cu un artist\u201d (un portretist francez ambulant sub a c\u0103rui pensul\u0103 \u201evia\u021ba lua alt\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are\u201d) c\u0103ruia \u00eei d\u0103 o avere ca acesta s\u0103 fac\u0103 portretele membrilor familiei ei. Vopsitoarea \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te \u00een uitare, dar un desen al ei, care \u00eel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a pe pictorul francez (ale c\u0103rui tablouri aveau s\u0103 valoreze enorm peste ani), \u201ede\u0219i st\u00e2ngaci, s-a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi\u201d. \u00cen <em>Muzic\u0103 \u0219i elixire<\/em>, vraciul-spi\u021ber Petrache Sticlaru, pasionat de ocupa\u021bia lui, e deranjat p\u00e2n\u0103 la impulsul uciga\u0219 de scripcarul N\u0103stase, care c\u00e2nta l\u00e2ng\u0103 pr\u0103v\u0103lia lui, \u0219i vrea s\u0103-i ia via\u021ba, \u00eens\u0103, c\u00e2nd se apropie de el, c\u00e2nd \u00eei atinge scripca, ascult\u0103 \u0219i aude \u00een ea \u201ecuvintele unor oameni care tr\u0103iser\u0103 cu mult\u0103 vreme \u00een urm\u0103\u201d, se r\u0103zg\u00e2nde\u0219te \u0219i \u00ee\u0219i abandoneaz\u0103 meseria, nemaivr\u00e2nd \u201es\u0103 fie Sticlaru\u201d. \u00cen <em>Amantul<\/em>, vibra\u021bia erotic\u0103 ucide, \u00een <em>\u00cent\u00e2lnirea<\/em>, doi t\u00e2lhari erotomani sf\u00e2r\u0219esc \u00een capcana \u00eentins\u0103 de ni\u0219te proprietari vigilen\u021bi, \u00een <em>Comoara Paharnicesei<\/em>, fidelitatea \u0219i pasiunea sunt \u201er\u0103spl\u0103tite\u201d prin suspiciune \u0219i desconsiderare.<\/p>\n\n\n\n<p>Peste toate, planeaz\u0103 raporturile sociale, diferen\u021bele de clas\u0103 \u0219i de gen, privilegia\u021bii vs. cei s\u0103raci, ace\u0219tia din urm\u0103 foarte expu\u0219i, soarta femeilor dezavantajate \u0219i umilite din toate punctele de vedere, at\u00e2t prin atitudinea celor din jur, c\u00e2t \u0219i prin legi\/judec\u0103\u021bi p\u0103rtinitoare \u0219i descalificante (<em>Femeia fatal\u0103, Simfonia, Pl\u0103ceri sumbre<\/em> etc). &nbsp;Volumul Doinei Ru\u0219ti este o sintez\u0103 de straniu, senza\u021bional, pilduitor \u0219i, ca s\u0103 \u00eenchei \u00een nota lui Neculce, cine va crede \u00een adev\u0103rurile camuflate \u00een fic\u021biune, bine va fi, iar\u0103 cine nu, iar\u0103 va fi bine. \u00cen fine, las aici <em>regulile<\/em> cu aer aforistic ale Depravatului, miezul acestei lecturi pl\u0103cute:<\/p>\n\n\n\n<p><em>1. S\u0103 nu fii ciudat!<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>2. F\u0103r\u0103 pasiune nu exist\u0103 nici desfr\u00e2nare!<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>3. Desfr\u00e2nat, dar cu \u0219taif.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>4. Conteaz\u0103 doar excesele care fac din tine vedet\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>5. Cea mai rea dintre pl\u0103ceri vine din solidaritatea frustra\u021bilor.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>6. Destr\u0103b\u0103leaz\u0103-te, dar nu atinge anomalia!<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>7. C\u00e2nd pasiunea nu e autentic\u0103, nici literatura nu e.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>8. Aventura se manifest\u0103 epidemic.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>9. Nemuritoare sunt numai pl\u0103cerile interzise.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>10. S\u0103 nu te vinzi ieftin!<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>11. Dac\u0103 ai fost prins asupra faptei, e mai bine s\u0103-\u021bi pui cenu\u0219\u0103 \u00een cap.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>12. Gustul desfr\u00e2ului e mai dulce \u00een mijlocul catastrofelor.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>13. Destr\u0103b\u0103larea are r\u0103d\u0103cini mistice.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>14. Nu p\u0103stra obiecte! Ele sunt doar depozite ale unei desfr\u00e2n\u0103ri neconsumate.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>15. Nu subestima locurile \u00eent\u00e2lnirilor capitale!<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>16. Devotamentul e o cale \u00eengust\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>17. Pl\u0103cerile cost\u0103!<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cronic\u0103 literar\u0103 de Oana Paler<\/p>\n","protected":false},"author":239,"featured_media":8733,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[106,103,1858,1575],"coauthors":[1577],"class_list":["post-8732","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-cronica-literara","tag-doina-rusti","tag-nr-6-2023","tag-oana-paler"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Depravatul.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8732","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/239"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8732"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8732\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8735,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8732\/revisions\/8735"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8733"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8732"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8732"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8732"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=8732"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}