{"id":8708,"date":"2023-10-21T21:56:57","date_gmt":"2023-10-21T18:56:57","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=8708"},"modified":"2023-10-22T17:38:50","modified_gmt":"2023-10-22T14:38:50","slug":"femeia-la-maturitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=8708","title":{"rendered":"Femeia la maturitate"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Clarice Lispector, Fericire clandestin\u0103. Proz\u0103 scurt\u0103 1971-1977,<\/em> traducere din portughez\u0103 de Anca Milu-Vaidesegan, postfa\u021b\u0103 de Benjamin Moser, Editura Humanitas Fiction, 2022<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u201eCum a f\u0103cut Clarice Lispector \u2013 tocmai ea \u2013 s\u0103 aib\u0103 succes? Provenea dintr-o tradi\u021bie a e\u0219ecului, dintr-o tradi\u021bie a lipsei de tradi\u021bie, \u00een calitate de scriitoare brazilian\u0103, de scriitoare, de femeie, dar mai ales datorit\u0103 originii sale. Primii s\u0103i ani de via\u021b\u0103 au fost at\u00eet de cumpli\u021bi, \u00eenc\u00eet este un miracol c\u0103 a supravie\u021buit. S-a n\u0103scut \u00een ziua de 10 decembrie 1920, \u00eentr-o familie de evrei din vestul Ucrainei de azi. Era o epoc\u0103 de haos, de foamete \u0219i de r\u0103zboi rasial. Bunicul ei fusese asasinat; mama ei, violat\u0103; tat\u0103l exilat, f\u0103r\u0103 un ban, la cel\u0103lalt cap\u0103t al lumii. Restul membrilor acestei familii devastate au ajuns \u00een satul [brazilian] Alagoas \u00een 1922. Acolo, str\u0103lucitul ei tat\u0103, redus la condi\u021bia de v\u00eenz\u0103tor ambulant de haine vechi, abia reu\u0219ea s\u0103-\u0219i hr\u0103neasc\u0103 familia. \u00cenainte de a \u00eemplini nou\u0103 ani, Clarice \u0219i-a pierdut mama…\u201d<\/p>\n\n\n\n

A\u0219a \u00ee\u0219i \u00eencepe criticul literar Benjamin Moser mica biografie a celei mai cunoscute scriitoare braziliene a momentului, pe care o nume\u0219te \u201eun Cehov feminin de pe plajele din Guanabara\u201d, la faima c\u0103reia a contribuit decisiv c\u00eend, \u00eentre anii 2009-2015, a publicat la Oxford University Press o biografie a ei, precum \u0219i, pentru prima dat\u0103, integrala prozei scurte. Acela a fost momentul \u00een care Clarice Lispector (1920-1977) \u0219i-a \u00eenceput cariera interna\u021bional\u0103, adic\u0103 la aproape patru decenii dup\u0103 moartea ei.<\/p>\n\n\n\n

Fericire clandestin\u0103<\/em> este al doilea volum din integrala prozei scurte ap\u0103rute \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dup\u0103 Cea mai mic\u0103 femeie din lume,<\/em> volum care acoper\u0103 perioada 1940-1964 (Humanitas Fiction, 2021), volum despre care am scris aici la vremea apari\u021biei. P\u00een\u0103 la aceast\u0103 integral\u0103 a povestirilor, din opera lui Clarice Lispector Editura Univers a tradus, din 2014 \u00eencoace, \u0219i trei dintre romanele ei, inclusiv cel ap\u0103rut postum.<\/p>\n\n\n\n

\u00centorc\u00eendu-ne la biografia acestei scriitoare, comparat\u0103 deseori \u0219i cu Virginia Woolf (compara\u021bie ceva mai legitim\u0103, spre deosebire de cele cu Cehov, Joyce sau Kafka, dar care pe Lispector n-o flata din cauza suicidului englezoaicei \u2013 ironia fiind c\u0103 ea a tr\u0103it, din p\u0103cate, chiar mai pu\u021bin, din cauza unui cancer), Clarice Lispector a reu\u0219it s\u0103 urmeze studii de drept, dar pasiunea ei a fost jurnalismul (mai ales de mod\u0103) \u00een presa din Rio de Janeiro, pentru ca la v\u00eersta de dou\u0103zeci de ani s\u0103 scrie-publice povestire \u0219i aproape imediat s\u0103 debuteze cu roman. S-a c\u0103s\u0103torit \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 cu un diplomat \u0219i a p\u0103r\u0103sit deopotriv\u0103 \u021bara \u0219i jurnalismul, astfel c\u0103, vreme de aproape dou\u0103 decenii c\u00eet a tr\u0103it \u00een str\u0103in\u0103tate, beneficiind \u0219i de stabilitate financiar\u0103, a crescut doi copii \u0219i a scris mai multe c\u0103r\u021bi. Situa\u021bie care r\u0103spunde \u00een bun\u0103 parte \u00eentreb\u0103rii lui Benjamin Moser de la \u00eenceputul acestui articol. Ceea ce nu diminueaz\u0103 \u00eens\u0103 ambi\u021bia \u0219i perseveren\u021ba cu care Clarice Lispector a \u00eenvins greut\u0103\u021bile \u0219i prejudec\u0103\u021bile inerente condi\u021biei ei de femeie imigrant\u0103 pasionat\u0103 de literatur\u0103 \u00eentr-o societate cultural-artistic\u0103 din care femeile lipseau, dar care, totu\u0219i, a apreciat-o la superlativ \u00eenc\u0103 de la romanul de debut, scris la 23 de ani (Aproape de inima vijelioas\u0103 a lumii, <\/em>Univers, 2014), \u0219i a transformat-o \u00eenc\u0103 din timpul vie\u021bii \u00eentr-o scriitoare cult.<\/p>\n\n\n\n

Benjamin Moser are o observa\u021bie esen\u021bial\u0103 pentru proza ei scurt\u0103 care se desf\u0103\u0219oar\u0103, pe parcursul a aproape patru decenii, ca \u201eo consemnare a \u00eentregii vie\u021bi a unei femei, scris\u0103 de-a lungul vie\u021bii unei femei\u201d, ceea ce pare s\u0103 fie, \u201e\u00een ansamblu, prima consemnare de acest fel de pretutindeni\u201d. \u00centr-adev\u0103r, personajele feminine din cele 85 de povestiri ale lui Clarice Lispector (cele masculine aproape lipsesc) se maturizeaz\u0103 \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00eenesc pe m\u0103sur\u0103 ce autoarea \u00eens\u0103\u0219i se maturizeaz\u0103 \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00eene\u0219te. Astfel c\u0103, \u00eent\u00eelnim, de-a lungul acestui al doilea volum, o schimbare subtil\u0103 de voce \u0219i teme, erotismul \u0219i \u00eemb\u0103tr\u00eenirea fiind evidente. Practic, un \u00eentreg grupaj de proze, intitulat Via Crucis a trupului,<\/em> se ocup\u0103 de explorarea erotismului femeii mature. Se \u00eentreab\u0103 Moser dac\u0103 \u00eenainte de Lispector, cea din anii \u201870, a mai existat vreo scriitoare care s\u0103 fi scris despre o septuagenar\u0103 care are fantezii cu staruri pop sau despre vreo octogenar\u0103 descoperind pl\u0103cerea masturb\u0103rii. Sigur c\u0103 au existat, dar \u00eentrebarea nu-\u0219i pierde din relevan\u021b\u0103 \u0219i denot\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103, inclusiv tematic\u0103, dincolo de stilul ei modernist, altfel, destul de abstract pe alocuri, secondat \u0219i de lipsa unui epic propriu-zis. C\u0103ci povestirile sale s\u00eent mai degrab\u0103 analize, proiec\u021bii \u0219i introspec\u021bii ale personajelor feminine prinse \u00een rutina vie\u021bii casnice \u0219i de familie, confrunt\u00eendu-se cu grijile, dorin\u021bele, contradic\u021biile \u0219i nevrozele vie\u021bii interioare, cu destule \u201eintr\u0103ri\u201d \u00een labirintul subcon\u0219tientului.<\/p>\n\n\n\n

Str\u0103lucitoare pe alocuri, povestirile lui Clarice Lispector nu s\u00eent chiar pentru oricine \u0219i e p\u0103cat c\u0103 traducerea, \u00een general bun\u0103, face un deserviciu stilistic amestec\u00eend uneori timpurile verbale (perfectul simplu cu perfectul compus \u0219i prezentul \u00een acela\u0219i pasaj), complic\u00eend ceea ce oricum nu era chiar u\u0219or de urm\u0103rit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rubrica Flashbook de Marius Chivu<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":8709,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[59,52],"tags":[1011,88,87,1858],"coauthors":[1242],"class_list":["post-8708","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-flashbook","category-rubrici","tag-clarice-lispector","tag-flashbook","tag-marius-chivu","tag-nr-6-2023"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/coperta.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8708","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8708"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8708\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8729,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8708\/revisions\/8729"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8709"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8708"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8708"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8708"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=8708"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}