{"id":8687,"date":"2023-10-16T12:06:35","date_gmt":"2023-10-16T09:06:35","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=8687"},"modified":"2023-10-16T22:18:22","modified_gmt":"2023-10-16T19:18:22","slug":"biblioconstiinta-personajelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=8687","title":{"rendered":"Bibliocon\u0219tiin\u021ba<\/i> personajelor"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

M\u0103rturisesc c\u0103 m\u0103 bucur de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd g\u0103sesc c\u00e2te un personaj de roman interesat de c\u0103r\u021bi \u0219i de lectur\u0103 pentru c\u0103 simt c\u0103 suntem oarecum \u00eenrudi\u021bi prin pasiunea noastr\u0103 pentru textul tip\u0103rit (\u00ee\u021bi mul\u021bumim, drag\u0103 Johannes Gutenberg!!), prin pl\u0103cerea pe care ne-o \u00eeng\u0103duim de a st\u0103p\u00e2ni acest sistem de comunicare, de \u201etransfer de g\u00e2nduri, mesaje, idei, cuno\u0219tin\u021be prin semne\u201d (Nedelea, 1996: 6) \u00een complexul proces al lecturii, al acelor momente c\u00e2nd ne permitem s\u0103 \u201ecuget\u0103m \u00eempreun\u0103 cu altcineva, s\u0103 \u00een\u021belegem g\u00e2ndirea altuia, s\u0103 intuim g\u00e2ndirea pe care el ne-o sugereaz\u0103, conform\u0103 sau contrar\u0103 lui\u201d (11). De multe ori m\u0103 \u00eentreb cum a\u0219 putea s\u0103 m\u0103 descriu din perspectiva atitudinii mele fa\u021b\u0103 de c\u0103r\u021bi: nu sunt \u00eentocmai acel bibliofil<\/em> \u201einteresat de c\u0103r\u021bi vechi sau de c\u0103r\u021bile recent tip\u0103rite \u00een condi\u021bii grafice de excep\u021bie\u201d (144), nici un biblioman <\/em>dominat de \u201edorin\u021ba p\u0103tima\u0219\u0103 de posesiune\u201d (144) a unor exemplare rare pentru c\u0103 nu am cuno\u0219tin\u021ba valorilor comerciale \u0219i a istoricului lor (bibliognozie<\/em>); ar mai fi termenul de bibliofag<\/em>, dar nu sunt o insect\u0103 care s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 cu celuloza din h\u00e2rtie distrug\u00e2nd c\u0103r\u021bile; sau ar mai fi ni\u0219te termeni peste care am dat \u00eent\u00e2mpl\u0103tor (c\u0103ut\u00e2nd altceva, fire\u0219te), anume, bibliodependent <\/em>sau biblioolic<\/em>, denumiri care \u00eens\u0103, cum lesne se poate deduce, au conota\u021bii relativ negative, dar cam acolo m-a\u0219 situa analiz\u00e2nd rela\u021bia mea cu c\u0103r\u021bile. Uneori, scriitorii de romane, am observat eu, \u00ee\u0219i aleg c\u00e2teva personaje, \u00een a c\u0103ror construc\u021bie intr\u0103 \u0219i \u00eenclina\u021bia spre lectur\u0103, \u0219i le trimit la un moment dat al nara\u021biunii, fie la bibliotec\u0103, fie la libr\u0103rie, \u00een func\u021bie de natura interesului acestora pentru c\u0103r\u021bi, de nevoia lor de a cunoa\u0219te, de a se informa sau destinde, \u00eenser\u00e2nd momentul \u00een deplin\u0103 concordan\u021b\u0103 cu evolu\u021bia lor din perspectiva inten\u021biilor auctoriale stabilite.<\/p>\n\n\n\n

P\/referin\u021bele personajelor<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ar fi s\u0103 consult\u0103m lista sociologului american Wilbur Schramm privitoare la categoriile \u00een care se \u00eemparte comunicarea uman\u0103 \u2013 informativ\u0103, instructiv\u0103, persuasiv\u0103, distractiv\u0103 \u2013, am putea opta pentru ultimele dou\u0103 feluri c\u00e2nd facem referire la rela\u021bia carte \u2013 cititor, anume, cartea put\u00e2nd s\u0103 fie \u201econving\u0103toare, insistent\u0103, cu elemente psihologice pentru a determina acceptarea punctului s\u0103u de vedere\u201d, respectiv, ea put\u00e2nd s\u0103 dezv\u0103luie preocuparea autorului ei pentru ca forma comunic\u0103rii \u201es\u0103 fie pl\u0103cut\u0103 \u0219i imaginativ\u0103\u201d (citat de Nedelea, 1996: 6); sunt modalit\u0103\u021bile identificabile, bun\u0103oar\u0103, \u00een reac\u021bia arhivistei Elodie Winslow la lectura c\u0103r\u021bii descoperit\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor: \u201ede cum a deschis cartea din poal\u0103, s-a sim\u021bit cuprins\u0103 de o senza\u021bie extrem de pl\u0103cut\u0103, ca \u0219i cum ar fi ajuns \u00een fine acas\u0103 \u0219i asta era exact ceea ce trebuia s\u0103 fac\u0103. Edward Radcliffe. Via\u021ba \u0219i amorurile sale. <\/em>Titlul era cam siropos, dar fusese publicat\u0103 \u00een 1931 \u0219i nu se cuvenea s\u0103 o judece dup\u0103 standardele contemporane. Pe o clap\u0103 a supracopertei se afla o fotografie a autorului, dr. Leonard Gilbert, o imagine alb-negru reprezent\u00e2nd un t\u00e2n\u0103r foarte serios, \u00eentr-un costum deschis la culoare\u201d (Morton, 2019: 127), o reac\u021bie care o determin\u0103 s\u0103 analizeze atent structura c\u0103r\u021bii \u0219i distribu\u021bia personajelor.<\/p>\n\n\n\n

Este unanim acceptat faptul c\u0103 orice nara\u021biune prezint\u0103 \u201edesf\u0103\u0219urarea unei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri sau eveniment, reale sau imaginare\u201d (Metzeltin, Thir, 2013: 21), textualizate de un autor din perspectiv\u0103 proprie, cu o anume dorin\u021b\u0103 \u0219i inten\u021bie de redare a unui \u201esegment din realitate sau o realitate posibil\u0103, ca o succesiune linear\u0103 de propozi\u021bii\u201d (13), a\u0219a cum constat\u0103 \u0219i Archibald Isaac Ferguson, protagonistul lui Paul Auster, c\u0103ruia i se spusese \u00eentotdeauna c\u0103 \u201evia\u021ba seam\u0103n\u0103 cu o carte, cu o poveste care \u00eencepe la prima pagin\u0103 \u015fi continu\u0103 p\u00e2n\u0103 la moartea eroului, la pagina 204 sau 926\u201d (Auster, 2018: 365), de\u0219i, cu timpul, el a realizat c\u0103 \u201emetafora c\u0103r\u021bii nu are sens, din moment ce pove\u0219tile din c\u0103r\u021bi nu se pot mi\u0219ca dec\u00e2t \u00eenainte\u201d \u0219i atunci, conchide cu triste\u021be el, \u201evia\u021ba se asem\u0103na mai degrab\u0103 ca structur\u0103 cu un tabloid, cu evenimentele importante ca izbucnirea unui r\u0103zboi sau o crim\u0103 gangstereasc\u0103 pe prima pagin\u0103, apoi \u0219tirile mai pu\u021bin importante pe urm\u0103toarele pagini\u201d (366).<\/p>\n\n\n\n

Rela\u021bia dialogic\u0103 dintre carte \u0219i personajul-cititor, semiotic construit\u0103 \u0219i structurat\u0103 gradat la nivel narativ, descriptiv \u0219i argumentativ, este sus\u021binut\u0103, pe de o parte, prin efortul autorilor de a articula \u201eproblemele fundamentale ale vie\u021bii comunit\u0103\u021bii \u0219i de a transmite  mesaje sociale \u0219i ecologice\u201d (Metzeltin, Thir, 2013: 34), iar pe de alt\u0103 parte,  prin introducerea rezultatelor generate de tensiunea lecturii, cum ar fi cel exprimat de Ferguson \u2013 \u201eEra foarte amuzant s\u0103 cite\u0219ti fic\u021biune, era foarte amuzant \u015fi s\u0103 scrii fic\u021biune (amuzament amestecat cu chin, zbatere \u015fi frustrare, dar tot amuzament se chema, din moment ce pl\u0103cerea de a scrie o propozi\u021bie reu\u0219it\u0103 (…) r\u0103m\u00e2nea de neegalat \u00een analele realiz\u0103rilor omene\u0219ti\u201d (Auster, 2018: 368) \u2013, sau observa\u021bia, destul de blazat\u0103, a Liciei, protagonista Doinei Ru\u0219ti, c\u00e2nd recunoa\u0219te c\u0103 \u201e\u00een toat\u0103 via\u021ba mea am avut trei luni de cititor puternic: \u00een vara de dinainte de-a intra \u00eentr-a dou\u0103sprezecea. Pe urm\u0103, leg\u0103tura mea cu cititul a \u00eenceput s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 \u0219i s\u0103 se de\u0219ire. \u00cen \u0103lea trei luni am consumat toat\u0103 pofta mea de lectur\u0103. Am citit \u00een ne\u0219tire, uneori c\u00e2te o carte pe noapte (…), romane,  de preferin\u021b\u0103, clasice, unul dup\u0103 altul, cu foame, cu disperare, cu interes pentru deznod\u0103m\u00e2nt\u201d (Ru\u0219ti, 2011: 50).<\/p>\n\n\n\n

Case ale c\u0103r\u021bilor<\/strong><\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd autorii \u00ee\u0219i determin\u0103 personajele s\u0103 dezv\u0103luie semnifica\u021bia c\u0103r\u021bilor pe care le citesc, respectiv, impactul pe care \u00eel au ele asupra evolu\u021biei lor intelectuale \u0219i emo\u021bionale, ace\u0219tia deseori o fac \u00eentr-un spa\u021biu tradi\u021bional adecvat pentru valorizarea importan\u021bei textului tip\u0103rit, un mediu ambiant care consolideaz\u0103 aspira\u021bia oric\u0103rui text la \u201eo comunicare \u0219i difuzare dintre cele mai ample posibile\u201d (T\u0103t\u0103ruc\u0103, 2013: 6) \u0219i un mediu unde lectura \u0219i cartea au o ra\u021biune comun\u0103 de a fi, aceea de a exprima g\u00e2ndirea \u0219i de \u201ea p\u0103stra cuno\u0219tin\u021be\u201d (10). Este vorba, \u00een primul r\u00e2nd, de bibliotec\u0103 (exist\u0103 \u0219i libr\u0103riile, fire\u0219te, dar ele trebuie considerate din alt\u0103 perspectiv\u0103), aceast\u0103 institu\u021bie care completeaz\u0103 indispensabil educa\u021bia formal\u0103 din \u0219coli \u0219i facult\u0103\u021bi, asemenea celei men\u021bionate \u00een povestirea lui Alice Munro, Pe culmea Wenlock<\/em>: \u201eBiblioteca facult\u0103\u021bii era o \u00eenc\u0103pere \u00eenalt\u0103, superb\u0103, proiectat\u0103, construit\u0103 \u0219i pl\u0103tit\u0103 de oameni care credeau c\u0103 aceia care \u0219edeau la mesele lungi, \u00een fa\u021ba c\u0103r\u021bilor deschise (…) ar trebui s\u0103 aib\u0103 spa\u021biu deasupra lor, s\u0103 fie \u00eenconjura\u021bi cu lambriuri de lemn negru, str\u0103lucitor, de ferestre \u00eenalte, bordate cu maxime latine\u0219ti, ferestre prin care s\u0103 priveasc\u0103 cerul\u201d (Munro, 2013: 118). Orice bibliotec\u0103 ascunde, de fapt, o istorie a c\u0103r\u021bii care continu\u0103 s\u0103 fie privit\u0103 ca \u201e\u00eenso\u021bitoarea de n\u0103dejde a \u00eentregii noastre existen\u021be\u201d (Nedelea, 1996:11), g\u0103zduind, prin \u00eens\u0103\u0219i ra\u021biunea sa de a exista, colec\u021bii de texte care sus\u021bin o lectur\u0103 diversificat\u0103, alternativ\u0103, asemenea bibliotecii lui Serif Kamal din Sarajevo, consultat\u0103 de Hanna Heath \u00een anul 1940: \u201erafturi de c\u0103r\u021bi acopereau pere\u021bii. Volumele erau chiar mai vechi \u015fi mai frumoase dec\u00e2t cele din restul apartamentului; c\u0103r\u021bi scrise \u00een vreo \u0219ase limbi, vechi \u015fi moderne, \u00een coperte executate manual, din piele lustruit\u0103. Serif \u021binea \u00een m\u00e2inile \u00eenm\u0103nu\u0219ate o carte mic\u0103, legat\u0103 simplu [Hagada]\u201d (Brooks, 2017: 103).<\/p>\n\n\n\n

Bibliotecile \u00een care intr\u0103 personajele sunt adev\u0103rate provoc\u0103ri pentru cititorul aflat \u00een c\u0103utarea c\u0103r\u021bilor ce se cer decodificate prin lectura individual\u0103 a textului \u0219i prin descoperirea semnifica\u021biei lui, asemenea bibliotecii din Beechwood unde Jane Fairchild descoper\u0103 c\u0103 exist\u0103   \u201eascunz\u0103toarea asta mititic\u0103 \u015fi \u00eenv\u00e2rtitoare, unde se g\u0103seau  ni\u0219te lucruri care fuseser\u0103 odat\u0103, f\u0103r\u0103 discu\u021bie, devorate aidoma unei doze ce putea fi admisibil\u0103 \u00eenainte de a porni spre o maturitate plictisitoare sau cumplit\u0103\u201d (Swift, 2018: 94), suger\u00e2nd ideea bine cunoscut\u0103 c\u0103 lectura face parte din procesul de maturizare a oric\u0103rui individ, c\u0103 ea este o form\u0103 de manifestare a nevoii de dezvoltare intelectual\u0103, emo\u021bional\u0103, spiritual\u0103. Asemenea cititorului real, \u0219i cel fic\u021bional \u00ee\u0219i dezv\u0103luie, prin selec\u021bia sa de titluri, bagajul de cuno\u0219tin\u021be \u0219i de experien\u021be anterioare, \u0219i ne las\u0103 astfel posibilitatea de a-l putea descoperi \u0219i prin interesul \u0219i preferin\u021bele sale livre\u0219ti intime, ca parte a procesului de comunicare \u00eentre textul scris \u0219i recipientul s\u0103u; \u0219i astfel constat\u0103m \u00eenc\u0103 o dat\u0103 c\u0103, a\u0219a cum observa Andr\u00e9 Maurois, \u201eCartea este un mijloc de dep\u0103\u0219ire\u201d, c\u0103 \u201enici un om nu are suficiente experien\u021be personale pentru a se \u00een\u021belege bine cu al\u021bii sau cu el \u00eensu\u0219i\u201d (citat de Nedelea, 1996: 13), \u0219i c\u0103, \u00een plus, \u201eo sear\u0103 destinat\u0103 lecturii unei c\u0103r\u021bi mari este pentru suflet ceea ce o \u0219edere la munte este pentru trup\u201d (11).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Referin\u021be           <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Auster, Paul, 2018 (2017), 4 3 2 1<\/em>, Bucure\u015fti: Editura ART, Colec\u021bia Musai (trad. Iulia Gorzo)<\/p>\n\n\n\n

Brooks, Geraldine, 2017 (2008), Poporul c\u0103r\u0163ii<\/em>, Ia\u015fi: Polirom (trad. Cornelia Marinescu)<\/p>\n\n\n\n

Metzeltin, Michael, Thir, Margit, 2013 (2012), Antropologia textului<\/em>, Ia\u0219i: Editura Universit\u0103\u021bii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d (trad. Octavian Nicolae)<\/p>\n\n\n\n

Morton, Kate, 2019 (2018), Fiica ceasornicarului<\/em>, Bucure\u0219ti; Humanitas Fiction (trad. S\u00eenziana Drago\u0219)<\/p>\n\n\n\n

Munro, Alice, 2013 (2009), \u201ePe culmea Wenlock\u201d, din volumul Prea mult\u0103 fericire<\/em>, Bucure\u0219ti: Litera (trad. Ioana Opai\u021b)<\/p>\n\n\n\n

Nedelea, Tudor, 1996, Civiliza\u021bia c\u0103r\u021bii. Incursiune \u00een istoria c\u0103r\u021bii, presei \u0219i a tiparului<\/em>, Bucure\u0219ti: Scrisul Rom\u00e2nesc<\/p>\n\n\n\n

Ru\u0219ti, Doina, 2011, Patru b\u0103rba\u021bi plus Aurelius<\/em>, Ia\u0219i: Polirom<\/p>\n\n\n\n

Swift, Graham, 2018 (2016), De Ziua Mamei. O poveste de iubire<\/em>, Bucure\u0219ti: Litera (trad. Carmen Pa\u0163ac)<\/p>\n\n\n\n

T\u0103t\u0103ruc\u0103, Radu, 2013 (2012), Prefa\u021b\u0103<\/em> la Metzeltin, Michael, Thir, Margit, Antropologia textului<\/em>, Ia\u0219i: Editura Universit\u0103\u021bii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d (pp. 5-10)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un articol de Magda Danciu<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":8688,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[52,58],"tags":[85,1858,86],"coauthors":[1239],"class_list":["post-8687","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-rubrici","category-save-as","tag-magda-danciu","tag-nr-6-2023","tag-save-as"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/10\/Arcimboldo.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8687","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8687"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8687\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8703,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8687\/revisions\/8703"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8688"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8687"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8687"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8687"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=8687"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}