{"id":8492,"date":"2023-09-19T09:05:39","date_gmt":"2023-09-19T06:05:39","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=8492"},"modified":"2025-07-01T22:24:24","modified_gmt":"2025-07-01T19:24:24","slug":"orizonturi-largi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=8492","title":{"rendered":"Orizonturi largi"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Plastic \u00een carne<\/em><\/strong> \u2013 antologie de literatur\u0103 queer<\/em>, Editura Triumf Amiria, Bucure\u0219ti, 2022<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

1.<\/strong> C<\/strong><\/em>larific\u0103ri & clasific\u0103ri<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Plastic \u00een carne<\/em> este l\u0103udabilul rezultat al atelierului de scriere creativ\u0103 coordonat de Adrian Schiop \u00een cadrul proiectului Triumf Amiria, Muzeul Culturii Queer [?], \u0219i cuprinde, al\u0103turi de selec\u021bia de proz\u0103 & poezie & dramaturgie contemporan\u0103, un studiu critic realizat de coordonator pe marginea literaturii de gen din perioada postcomunist\u0103 \u2013 Literatura queer dup\u0103 1989: loading…<\/em> T\u0103ios, pertinent, argumentat \u0219i foarte bine documentat, discursul critic al lui Adrian Schiop se axeaz\u0103 pe delimitarea c\u00e2torva direc\u021bii \u0219i tendin\u021be care au marcat o zon\u0103 estetic\u0103 de ni\u0219\u0103, devenit\u0103 cu timpul un trend, ca mai apoi (destul de t\u00e2rziu) s\u0103 se a\u0219eze \u00een spa\u021biul cuvenit al literaturii de calitate: direc\u021bia livresc\u0103, cea pop \u0219i libera\u021bionist\u0103, minidirec\u021bia microrealist\u0103, orientarea angajat\u0103 de st\u00e2nga, gruparea oengist\u0103, feminismul queer etc. Toate apar \u00een contexte socio-politice \u0219i economice succesive, fiind determinate \u0219i de trendurile din zona hetero, de influen\u021bele genera\u021bioniste sau de dinamica mentalit\u0103\u021bii colective\/apari\u021bia unui alt soi de limbaj \u0219i de raportare la segmentul queer. Nu toate direc\u021biile (sau mai bine zis destul de pu\u021bine), ele \u00een sine merituoase prin politicile avansate\/principiile enun\u021bate, au \u00eens\u0103 un con\u021binut adecvat. De la C\u0103rt\u0103rescu (Travesti<\/em> \u2013 1994) p\u00e2n\u0103 la Sa\u0219a Zare (Dezr\u0103d\u0103cinare<\/em>, 2022), drumul e pres\u0103rat cu semireu\u0219ite literare, cu poticniri \u0219i \u00eencerc\u0103ri de a scoate \u00een fa\u021b\u0103 o problematic\u0103 \u00eengropat\u0103 de zona conservatoare a spa\u021biului rom\u00e2nesc. Cf Schiop, scriitorii hetero ca Mircea C\u0103rt\u0103rescu, Cecilia \u0218tef\u0103nescu, Octavian Soviany \u0219i Dora Pavel se cantoneaz\u0103 \u00een livresc \u0219i suprastiliz\u0103ri, rat\u00e2nd miza autenticit\u0103\u021bii sau a unei formule narative potrivite pentru literatura de gen. Un pas \u00eenainte \u00eel face primul val dou\u0103miist de autofic\u021biune \u2013 literatura queer de atitudine, care \u201es-a opus polemic moralismului didactic al anticomunismului procuratorial miz\u00e2nd pe cool \u0219i pe atitudine open minded, pe hedonismul prezentului imediat\u201d. Aici se reg\u0103sesc Claudia Golea, Adrian Schiop, Lorena Lupu, Adrian Tele\u0219pan, Alex Andronic, Marcel Manea, c\u0103rora le urmeaz\u0103 al doilea val de dup\u0103 2010: Lavinia Brani\u0219te, Dan Sociu, Adrian Schiop. Momentul Crizei din 2008-2009 genereaz\u0103 o nou\u0103 paradigm\u0103, cre\u00e2nd o vizibilitate sporit\u0103 ONG-urilor care \u201eau devenit angajator de top pentru lucr\u0103torii culturali \u0219i creativi\u201d, a\u0219a \u00eenc\u00e2t \u201evia ONG-uri, marginalii \u0219i defavoriza\u021bii au devenit subiecte mediatice\u201d, ceea ce face loc docufic\u021biunii \u0219i reportajelor care se calific\u0103 drept literatur\u0103. \u0218tefan Iancu, \u0218tefan Mako, Jerzy Ioana Dumitrescu, Adrian Schiop se manifest\u0103 ca produse ale acestui nou context, cu men\u021biunea c\u0103 Solda\u021bii. Poveste din Ferentari<\/em> (2013) este mai mult dec\u00e2t o exploatare a zonei roma-gay, av\u00e2nd \u0219i o miz\u0103 etic-existen\u021bialist\u0103. De re\u021binut \u0219i c\u0103, \u00een Solda\u021bii<\/em>, avem \u0219i o viziune critic-acid\u0103 asupra unei zone oengisto-hipstere\u0219ti, dac\u0103 ne mai uit\u0103m o dat\u0103 la episodul \u00een care naratorul\/creatorul culoarului roma-gay-ferentari nu poate intra la un eveniment care sus\u021bine tocmai cauze de genul. Ulterior, odat\u0103 cu diversificarea treptat\u0103 a spa\u021biului cultural, sunt puse \u00een contact zone ca \u201est\u00e2nga old school, marxist\u0103, reprezentat\u0103 de CriticAtac\u201d \u0219i \u201enoua st\u00e2ng\u0103, more or less ONG-ist\u0103, a minorit\u0103\u021bilor\u201d (evolu\u021bie grupul Claca \u2013 colectiva Macaz \u2013 Cenaclul X). Zona st\u00e2ngii artistice (autori plus edituri \u2013 Hecate, FrACTalia) tr\u0103ie\u0219te din \u201eperfuziile AFCN-iste\u201d, rat\u00e2nd, mai mult sau mai pu\u021bin, proiecte literare cu iz revolu\u021bionar: Maia \u0218erb\u0103nescu, Elena Aerim, Nicoleta Onofrei, Ilinca M\u0103nescu. Se salveaz\u0103 \u00eens\u0103 Sa\u0219a Zare cu Dezr\u0103d\u0103cinare<\/em> (2022), un roman foarte bine primit de critic\u0103 \u0219i premiat, o autofic\u021biune de tip Bildungsroman, c\u0103ruia Adrian Schiop \u00eei d\u0103 patru stele din cinci: \u201eCu toate st\u00e2ng\u0103ciile inerente debutului, e o apari\u021bie, semnaleaz\u0103 o scriitoare cu poten\u021bial\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 a\u0219ezare \u00een context este plasat\u0103 de Adrian Schiop la sf\u00e2r\u0219itul antologiei (de ce nu la \u00eenceput?) \u0219i secondat\u0103 de observa\u021biile legate de dinamica limbajului\/limbii ale Ruxandrei Vi\u0219an care aplic\u0103 grila lingvistic\u0103 pentru a explica evolu\u021bia terminologiei din segmentul queer \u0219i rela\u021bia acesteia cu mentalul colectiv (Despre alegeri, op\u021biuni \u0219i dificult\u0103\u021bi lingvistice<\/em>). Am sim\u021bit nevoia s\u0103 citesc cele dou\u0103 texte men\u021bionate \u00eenainte de le parcurge pe cele selectate pentru a fi introduse \u00een antologia de fa\u021b\u0103, deoarece ambele sunt ini\u021biatice pentru neofi\u021bi, dar \u0219i l\u0103muritoare pentru cititorii care au parcurs m\u0103car c\u00e2teva dintre operele ap\u0103rute dup\u0103 89.<\/p>\n\n\n\n

Textele incluse \u00een antologie sunt semnate de autori tineri sau foarte tineri, mul\u021bi dintre ei debutan\u021bi: Roxana David, Doru Vatavului, Simona \u0218chiopu, Gabriel Sandu, Denisa \u0218tefan, \u0218tefan Iancu, Miruna Radovici, George Gabriel, Iulia Stoichi\u021b, Bogdan Butoi, Jerzy Ioana, Alexandru Nathan Moisii, Lavinia Feyer, Entitatea Colectiv\u0103 Q \u0219i Horia Sibi\u0219teanu(bonus track). Metodologia didactic\u0103 folosit\u0103 de Schiop \u00een cadrul atelierului a fost una junimist\u0103.<\/p>\n\n\n\n

2. Proza<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

ROXANA DAVID (n.1997, studii \u2013 Poli abandonat, apoi Filo) vine cu un fragment din romanul Incognito<\/em>, surprinz\u00e2nd, cu sensibilitate \u0219i naturale\u021be, durerea marginaliz\u0103rii care produce \u00eensingurare \u0219i derut\u0103. Violeta (naratoarea) \u0219i Sofia \u2013 un cuplu de lesbiene (eleve la liceu), caut\u0103 o ancor\u0103, ap\u0103sate de povara c\u0103 sunt ni\u0219te ciudate, singurul cuplu de acest fel din ora\u0219, \u0219i le g\u0103sesc pe Rafaela \u0219i Maria, a\u0219a \u00eenc\u00e2t povara devine mai u\u0219oar\u0103. Cuplul se destram\u0103 \u00eens\u0103 mai t\u00e2rziu, din cauz\u0103 c\u0103 Violeta, ajuns\u0103 la facultate, are o situa\u021bie financiar\u0103 precar\u0103, iar Sofia o p\u0103r\u0103se\u0219te \u201epentru b\u0103rba\u021bii care aveau, spre deosebire de mine, bani s\u0103 stea \u00een chirie\u201d. Parcursul liceu-Politehnic\u0103 (abandonat\u0103)-Litere (\u201eraiul homosexualilor\u201d) anun\u021b\u0103 un Bildungsroman promi\u021b\u0103tor. Discursul narativ este curat, f\u0103r\u0103 verbiaje plicticoase, cu note de ironie amar\u0103, infuzate pe alocuri de un ton de resemnare.<\/p>\n\n\n\n

SIMONA \u0218CHIOPU (n.1988, sociolog, asistent social) propune un fragment dintr-un roman \u00een preg\u0103tire, Aneta<\/em>, aleg\u00e2nd calea realismului hardcore plus abuzuri, pe fundal Berceni, un context ultrarom\u00e2nizat, unde avem toat\u0103 recuzita: emigran\u021bi lucr\u0103tori \u00eentor\u0219i de s\u0103rb\u0103tori \u00een Rom\u00e2nia (Aneta), restaurante cu l\u0103utari, chelneri versa\u021bi, b\u0103rba\u021bi abuzivi, alcoolici \u0219i droga\u021bi (r\u0103posatul Dambla) lipsi\u021bi de educa\u021bie, \u0219i v\u0103duvele lor care-i glorific\u0103, o genera\u021bie 60+ care a transmis genera\u021biei urm\u0103toare toate tarele. Vocea narativ\u0103 feminin\u0103 camufleaz\u0103 \u00eens\u0103 un personaj-narator mult prea inteligent \u0219i lucid, drept care se justific\u0103 slab\/deloc abuzurile pe care le \u00eendur\u0103 de la Angelo, fiul Anetei, un b\u0103rbat cu 9 ani mai t\u00e2n\u0103r care o bate, dar cu care ea continu\u0103 s\u0103 fac\u0103 sex, care o jefuie\u0219te \u0219i pierde banii la p\u0103c\u0103nele (iar ea continu\u0103 s\u0103…), care o agreseaz\u0103 verbal \u0219i care se prostitueaz\u0103 ag\u0103\u021b\u00e2nd str\u0103ini cu bani pe GayRomeo, neg\u00e2ndu-\u0219i \u00eens\u0103 latura homosexual\u0103. Simona (naratoarea) inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103-l p\u0103r\u0103seasc\u0103 pe Angelo, iar experien\u021ba ei de \u201ecurv\u0103 part-time\u201d probabil va c\u0103p\u0103ta sens \u00een restul romanului care urmeaz\u0103 \u00eentocmai \u201ere\u021beta Adrian Schiop\u201d.<\/p>\n\n\n\n

GABRIEL SANDU (n.1988, artist de teatru, regizor \u0219i dramaturg) scrie, \u00een povestirea Silviu<\/em>, despre o proiec\u021bie (de iubire) n\u0103scut\u0103 la 2Mai, pe c\u00e2nd naratorul avea 15 ani, la \u00eenceputul anilor 2000, c\u00e2nd bisexualitatea era tabu. Proiec\u021bia\/obsesia este impecabil realizat\u0103 artistic, fluxul continuu de emo\u021bie men\u021bine tensiunea, mai ales c\u0103 obsesia nu dispare, iar personajul-narator \u00eel revede pe Silviu \u00een etape succesive ale vie\u021bii lor. Amintirea\/relatarea devine implicit un proces (chinuitor) de deconstruc\u021bie a proiec\u021biei prin confirm\u0103ri & infirm\u0103ri derivate din real, care demonstreaz\u0103 inconsisten\u021ba visului de iubire<\/em>, \u201eo dragoste mai mult imaginar\u0103 dec\u00e2t real\u0103, mai mult solitar\u0103 dec\u00e2t \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103, cum ne \u00eenv\u0103\u021baser\u0103 filmele pe care le vedeam \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie\u201d. Silviu devine pentru narator un mit, la \u00eenceput apare ca un tip misterios, frumos, dark, dornic de experien\u021be, dar incapabil de afec\u021biune, uneori distant \u0219i t\u0103ios \u0219i mereu departe, duc\u00e2nd o alt\u0103 via\u021b\u0103, care-l exclude constant \u0219i dureros pe narator: \u201eLuni de zile m-am g\u00e2ndit la el. M\u0103 obseda. Cum a plecat el \u00een diminea\u021ba aia, nu mai avea un minut de pierdut cu grupul nostru, avea de v\u0103zut marea, avea de tr\u0103it alte<\/em> chestii, mult mai importante, pe care apoi s\u0103 le povesteasc\u0103 altora revoltat\u201d. Repetatele revederi de-a lungul anilor dezv\u0103luie \u00eens\u0103 un Silviu care se degradeaz\u0103 treptat, decade, iar testul iubirii<\/em> const\u0103 \u00een persisten\u021ba proiec\u021biei, care se men\u021bine \u00een fa\u021ba eviden\u021belor: Silviu arat\u0103 tot mai r\u0103u, e s\u0103rac, are din\u021bii strica\u021bi, bea, sexul lui e mic \u0219i sub\u021bire, e diagnosticat cu depresie cronic\u0103 etc. Recuperarea demnit\u0103\u021bii pierdute de cel care gravitase \u00een jurul obiectului obsesiei face loc unor umilin\u021be la care naratorul \u00eel supune pe Silviu (un mesaj cinic, o partid\u0103 de sex oral). \u00cen final, se revars\u0103 mila ca supap\u0103, mila eliberatoare, acompaniat\u0103 de dou\u0103 inimi lipite una de alta pe Instagram: \u201eAm vrut s\u0103-i dau mesaj privat pe Insta, dar nu am fost \u00een stare s\u0103 scriu ceva, a\u0219a c\u0103 am trimis doar o inim\u0103 ro\u0219ie. Dup\u0103 o vreme, sub inima mea, a mai ap\u0103rut o inimioar\u0103\u201d. Balansul real-imaginar este sus\u021binut de o formul\u0103 narativ\u0103 clasic\u0103, iar componenta emo\u021bional\u0103 face ca cititorul s\u0103 empatizeze instinctiv cu ambele personaje \u0219i s\u0103-\u0219i ia doza dubl\u0103 de durere pe care o presupun proiec\u021bia de iubire \u0219i, simultan, distrugerea ei.<\/p>\n\n\n\n

\u0218TEFAN IANCU (studii \u2013 Filosofie; redactor de carte, jurnalist, activist pro-LGBT) tematizeaz\u0103, \u00een povestirea Dintr-odat\u0103<\/em>, \u00eentr-o manier\u0103 deliberat naiv-filosofic\u0103, raportul eu-lumea care ascunde un secret (la care nu avem acces), con\u0219tiin\u021ba de sine, iubirea, frumuse\u021bea lumii \u0219i func\u021biile scrisului. La 13 ani, Alex are revela\u021bia absurdului \u0219i \u00eencepe s\u0103 se \u00eentrebe care e rostul lui, al existen\u021bei \u00een general, cum ar trebui s\u0103 tr\u0103im, de ce \u0219i c\u00e2te limit\u0103ri exist\u0103 etc. Ie\u0219irea din inocen\u021b\u0103 se produce \u00eentr-o \u201evar\u0103 anistoric\u0103\u201d, undeva dup\u0103 Revolu\u021bie, c\u00e2nd uniformele abia fuseser\u0103 scoase, iar elevii f\u0103ceau schimb de casete. Copilul este foarte pu\u021bin ancorat \u00een social\/concret, fiind \u00een schimb fascinat de manifest\u0103rile profunde ale umanului. Alex descoper\u0103 iubirea (pentru Dorin) \u0219i frumuse\u021bea lumii. Se simt ecouri c\u0103rt\u0103resciene (REM<\/em> \u2013 timpul care distruge, ie\u0219irea din copil\u0103rie etc) \u0219i unele prelu\u0103ri din Cioran (parafraz\u00e2ndu-l pe g\u00e2nditor: ideea c\u0103 m\u0103 pot sinucide oric\u00e2nd face via\u021ba suportabil\u0103; dac\u0103 existen\u021ba e absurd\u0103, suprimarea ei e la fel de absurd\u0103 etc), ecouri care duc textul pe alocuri \u00een zona livrescului, f\u0103r\u0103 ca acest aspect s\u0103 fie sup\u0103r\u0103tor. Alex se vede actor \u00een propria via\u021b\u0103, e un observator care trece de la faza pasiv\u0103 la cea activ\u0103, anume \u00ee\u0219i asum\u0103 actul scrisului. Copilul \u00eencepe s\u0103 scrie ca frumuse\u021bea lumii s\u0103 nu se piard\u0103, ca clipa prezent\u0103 s\u0103 se fixeze cumva, declar\u00e2nd un r\u0103zboi naiv \u0219i emo\u021bionant Timpului care \u00eenghite totul.<\/p>\n\n\n\n

GEORGE GABRIEL (n.1995, studii \u2013 Filosofie) concentreaz\u0103, \u00eentr-un flash-fiction cu titlul Rupe-mi corpul<\/em>, care reprezint\u0103 \u0219i debutul s\u0103u de prozator, un story credibil \u0219i trei microuniversuri distincte: o rela\u021bie gay \u00eentre Gabi-naratorul \u0219i Cristi, urmat\u0103 de o desp\u0103r\u021bire brusc\u0103 \u0219i aparent inexplicabil\u0103, lumea juc\u0103torilor de \u0219ah din parcuri \u2013 genera\u021bie ancorat\u0103 \u00een realit\u0103\u021bi disp\u0103rute \u0219i boala psihic\u0103 a surorii lui Cristi, declan\u0219at\u0103 pe fondul erotomaniei dezvoltate pentru Gabi, iubitul fratelui ei. Stilul frust, curajos, concentrat, angajat \u00een zona realismului psihologic, dar \u0219i de observa\u021bie social\u0103, anun\u021b\u0103 un prozator de for\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

BOGDAN BUTOI (n.1989, studii \u2013 ASE, job \u2013 PM \u00een domeniul IT \u00eentr-o multina\u021bional\u0103) particip\u0103 cu un fragment din romanul \u00een lucru Prietenii mei ferici\u021bi<\/em>, un text de tip confesiune a unui narator outsider, deconectat, amor\u021bit, pendul\u00e2nd \u00eentre elanuri erotice \u0219i teama de a fi respins de Iustin, \u00een timpul unei excursii \u00een SUA, cu \u201eprietenii lui ferici\u021bi\u201d hetero (\u201eMor\u021bii vo\u0219tri de ferici\u021bi ce sunte\u021bi\u201d \u2013 zice naratorul-Robi \u00eentr-un acces de furie pe fond de frustrare).<\/p>\n\n\n\n

JERZY IOANA (persoan\u0103 non-binar\u0103, activist, jurnalist, buc\u0103tar) scrie, cu mult umor (negru), proza satiric\u0103 Re\u021beaua<\/em>, care surprinde o experien\u021b\u0103 \u201ede borfa\u0219\u201d a unei fete de 24 de ani \u00een cadrul unui curs scump de chef \u021binut \u00eentr-unul dintre marile hoteluri ale capitalei, pl\u0103tit cu un credit luat de mama ei, unde nu \u00eenve\u021bi mare lucru (pentru c\u0103 practican\u021bii-ucenici sunt trimi\u0219i la munca de jos \u2013 debarasat, sp\u0103lat vase etc), dar, ca s\u0103-\u021bi amortizezi investi\u021bia, po\u021bi deveni inventiv \u00een a fura m\u00e2ncare. Trofeul suprem \u00eel reprezint\u0103 un borcan de Nutella \u0219i ni\u0219te dopuri de vin sustrase \u00een scopul realiz\u0103rii unui proiect de art\u0103. Dup\u0103 trei luni de curs, naratoarea se alege cu \u201ezece kilograme \u00een plus \u0219i o diplom\u0103 de mare maestr\u0103 \u00een Croque Monsieur\u201d. Pe segmentul social, textul are miz\u0103, pentru c\u0103 demasc\u0103 dedesubturile a\u0219a-ziselor curs\u0103ri pe diferite domenii HORECA, se vede m\u00e2na de jurnalist a prozatoarei, iar abordarea registrului comico-satiric, pres\u0103rat cu mult\u0103 autoironie, scoate subiectul din zona banalului.<\/p>\n\n\n\n

LAVINIA FEYER (studii \u2013 SNSPA, func\u021bionar la Comisia European\u0103) face fic\u021biune clasic\u0103 \u00een proza M\u00e2inile<\/em>, \u201eun studiu psihanalitic\u201d despre trecutul traumatic al Mariei, o fat\u0103 abuzat\u0103 de tat\u0103l ei. Maria gestioneaz\u0103 cu greu via\u021ba adult\u0103, se str\u0103duie\u0219te s\u0103 se adapteze, s\u0103-\u0219i procure mici pl\u0103ceri, s\u0103-\u0219i ridice stima de sine, s\u0103 se reinventeze dup\u0103 o rela\u021bie e\u0219uat\u0103 \u0219i mai multe aventuri, s\u0103 urmeze o facultate, s\u0103 ob\u021bin\u0103 un job bun, ba chiar \u0219i s\u0103-\u0219i reprime atrac\u021bia fa\u021b\u0103 de prietena \u0219i colega ei, Monica. Abuzul \u00eens\u0103 e mai puternic dec\u00e2t ea, Maria pierde lupta cu spectrul trecutului \u0219i \u00ee\u0219i pierde \u0219i echilibrul, alunec\u00e2nd, de la sila de sine, de mirosul propriului trup, de sexualitatea ei, la violen\u021b\u0103, p\u00e2n\u0103 ce trauma \u00ee\u0219i ia \u00een st\u0103p\u00e2nire victima, subjug\u00e2nd-o definitiv. Ritmul discursului narativ este alert, iar crescendoul tensiunii anun\u021b\u0103 stilistic pr\u0103bu\u0219irea psihologic\u0103 iminent\u0103 a personajului.<\/p>\n\n\n\n

ENTITATEA COLECTIV\u0102 Q (proiect post-uman) propune o proz\u0103 destul de criptat\u0103 \u00een zona literaturii conceptuale \u201ecare gliseaz\u0103 filosofic \u0219i postmodern asupra construc\u021biei corporalit\u0103\u021bii \u0219i asupra fenomenologiei dorin\u021bei\u201d (Adrian Schiop). Din p\u0103cate, supra\u0219arja \u0219i excesul de neologisme creeaz\u0103 sincope, r\u0103pind textului fluen\u021ba necesar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ultimul text de proz\u0103 din volum (bonus track) \u00eei apar\u021bine lui HORIA SIBI\u0218TEANU (n. 1987, studii \u00een inginerie) \u0219i este un fragment dintr-un roman-mozaic cu tematic\u0103 queer publicat la Nemira. Povestirea Pozitiv<\/em>,scris\u0103 cu m\u00e2n\u0103 sigur\u0103, se bazeaz\u0103 pe o component\u0103 narativ\u0103 dens\u0103 \u0219i are un final-surpriz\u0103. Discursul la persoana a doua mascheaz\u0103 a\u0219a-zisa deta\u0219are a naratorului de urm\u0103rile unei experien\u021be sexuale neprotejate (singura) care atrage dup\u0103 sine un test pozitiv (HIV-b\u0103nuim).<\/p>\n\n\n\n

3. Dramaturgia<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

DORU VATAVULUI (studii \u2013 Calculatoare la Poli; dramaturg, scenarist) intr\u0103 \u00een antologie cu un text original (Hapciu<\/em>), pe care l-a\u0219 \u00eencadra la monolog dramatic. \u00cen c\u0103utarea recuper\u0103rii unei parole pentru un cont, personajului absent (vocea lui nu se aude, dar cititorul poate intui\/reconstitui replicile) \u00eei r\u0103spunde Petru de la Serviciul Clien\u021bi, care-\u0219i face datoria \u0219i respect\u0103 protocolul, obligat fiind de procedur\u0103 s\u0103 afle care era porecla din copil\u0103rie a fratelui mai mare al apelantului. Vocea care monologheaz\u0103 este a acestui Petru care, treptat, de la formalismele de rigoare, duce replicile spre o zon\u0103 ionescian\u0103, oblig\u00e2ndu-l pe apelant s\u0103 coboare \u00eentr-un trecut tulbure, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd parola se va dezv\u0103lui de la sine.<\/p>\n\n\n\n

4. Poezia<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Selec\u021bia de poezie cuprinde texte cu impact pentru zona queer \u0219i nu numai. Poezia IULIEI STOICHI\u021a (n. 1994, studii \u2013 Litere; doctorand\u0103, poet\u0103, profesoar\u0103) tr\u0103deaz\u0103 o atitudine curajoas\u0103 & contestatar\u0103, smulg\u00e2nd masca judec\u0103\u021bilor prefabricate\/contraf\u0103cute de pe chipul personajelor care o populeaz\u0103; poemul \u201efemeilor nedorite de b\u0103rba\u021bi\u201d vine ca un statement al revoltei poetei \u00eempotriva neiubirii \u0219i a frustr\u0103rilor acumulate, poet\u0103 care pledeaz\u0103, \u00een alte texte, pentru senzorial \u0219i pasional. MIRUNA RADOVICI (studii \u2013 UNarte; artist vizual) folose\u0219te versul pentru a reprezenta combina\u021bia postironie-suprarealism, trecut\u0103 prin filtrul unei sensibilit\u0103\u021bi de mare concentra\u021bie imagistic\u0103. DENISA \u0218TEFAN (n. 1999, studii \u2013 Litere) afi\u0219eaz\u0103\u00a0 o voce poetic\u0103 sigur\u0103, \u00een linie postdou\u0103miist\u0103, altern\u00e2nd \u00eentre o agresivitate programatic\u0103 \u0219i o sensibilitate reprimat\u0103, \u00een cele trei poeme care tematizeaz\u0103 singur\u0103tatea. Cu ALEXANDRU NATHAN MOISII (35 de ani, studii \u2013 Filosofie; recruter HR) ie\u0219im din \u201eR\u0103m\u0103\u0219i\u021bele zilei\u201d \u00eempreun\u0103 cu \u201evecinul Florin\u201d (noroc cu el), care-i inspir\u0103 eului poetic o nou\u0103 (auto)am\u0103gire, pl\u0103cut\u0103 de altfel. Cele dou\u0103 texte au un aer biografic \u0219i narativ, suger\u00e2nd singur\u0103tatea \u0219i confuzia, ambele asumate cu o amar\u0103 (auto)ironie.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAll in all \u2013 conchide Adrian Schiop \u2013 mie \u00eemi place ce a ie\u0219it. R\u0103m\u00e2ne s\u0103 v\u0103 plac\u0103 \u0219i vou\u0103\u201d. Subscriu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 literar\u0103 de Oana Paler<\/p>\n","protected":false},"author":239,"featured_media":8526,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[106,1812,1575],"coauthors":[1577],"class_list":["post-8492","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-cronica-literara","tag-nr-5-2023","tag-oana-paler"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/Plastic.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8492","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/239"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8492"}],"version-history":[{"count":15,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8492\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13292,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8492\/revisions\/13292"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8526"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8492"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8492"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8492"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=8492"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}