{"id":8407,"date":"2023-09-11T20:23:14","date_gmt":"2023-09-11T17:23:14","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=8407"},"modified":"2023-09-11T20:23:54","modified_gmt":"2023-09-11T17:23:54","slug":"imortalul-seneca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=8407","title":{"rendered":"Imortalul Seneca"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Dana Jalobeanu, Spectacolul filozofiei: cum citim scrisorile lui Seneca?<\/em>, Humanitas, Bucure\u0219ti, 2022 (387 pag.)<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Seneca a fost \u0219i a r\u0103mas un reper inconturnabil al g\u00e2ndirii filosofice din antichitatea roman\u0103, un model al doctrinei stoice, nu doar din perspectiv\u0103 doctrinar\u0103, ci mai ales prin imperativul conexiunii regulative dintre g\u00e2nd \u0219i fapt\u0103. Filosofia speculativ\u0103 este dispre\u021buit\u0103 c\u00e2t\u0103 vreme r\u0103m\u00e2ne at\u00e2rnat\u0103, arogant \u0219i steril, de o metafizic\u0103 imanent\u0103, f\u0103r\u0103 a se deschide spre ceea ce poate hr\u0103ni un stil de via\u021b\u0103. Sub premisa din urm\u0103, stoicismul a devenit, ast\u0103zi un suport pentru \u201eexerci\u021bii spirituale\u201d (Jonas Salzgeber, C\u0103rticica stoicismului: sfaturi de \u00een\u021belepciune ca s\u0103 devenim puternici, \u00eencrez\u0103tori \u0219i calmi<\/em>), un pretext utilizat de cei ce se ocup\u0103, nu f\u0103r\u0103 foloase materiale consistente, de \u00eendrumarea celor ce doresc s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 armonios cu ei \u00een\u0219i\u0219i, \u00een orizontul unei fericiri mai mult sau mai pu\u021bin ipotetice. La vremea sa, Seneca nu s-a re\u021binut din a-i denun\u021ba \u0219i a-i face de ru\u0219ine pe filosofii ce-\u0219i etalau \u00een\u021belepciunea doar pentru a c\u00e2\u0219tiga parale, asemenea oric\u0103rui me\u0219te\u0219ugar (sofi\u0219tii, mai ales). Dac\u0103 ar tr\u0103i ast\u0103zi, poate c\u0103 aceea\u0219i ru\u0219ine l-ar cuprinde, v\u0103z\u00e2nd cum doctrina pe care a edificat-o, al\u0103turi de Zenon, Epictet \u0219i Marcus Aurelius, constituie prilej pentru o afacere c\u00e2t se poate de profitabil\u0103, \u00een orizontul pau\u0219al al \u201edezvolt\u0103rii personale\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Dana Jalobeanu \u00eencearc\u0103 s\u0103 schimbe perspectiva abord\u0103rilor de p\u00e2n\u0103 acum, modific\u00e2nd ariile de focalizare. Ceea ce-i st\u0103 \u00een inten\u021bie este s\u0103 ni-l \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze pe Seneca, at\u00e2t ca personaj, la nivelul diurn al vie\u021bii unui om din primul secol de dup\u0103 Crucificare, c\u00e2t \u0219i s\u0103-i etaleze g\u00e2ndurile, s\u0103-i analizeze ideile \u0219i s\u0103-i urm\u0103reasc\u0103 discursul etic. O face \u00een baza unei c\u0103r\u021bi canonice \u2013 Scrisori c\u0103tre Lucilius<\/em>. Ceea ce se anun\u021b\u0103 drept o speran\u021b\u0103, anume transformarea unui text filosofic \u00een \u201escenariu\u201d pentru un spectacol sui-generis<\/em>, prinde mai apoi contur, f\u0103r\u0103 o izb\u00e2nd\u0103 total\u0103, totu\u0219i, dar suficient de consistent pentru a valida \u00een orizontul lecturii o \u00eentreprindere de mare folos, \u00eenso\u021bit\u0103 de o anumit\u0103 gra\u021bie narativ\u0103. \u00cen consonan\u021b\u0103 cu spectacolul \u201emontat\u201d dintr-un pretext epistolar, cititorului \u00eei va fi deslu\u0219it \u201eun scenariu ini\u021biatic din care se constituie o disciplin\u0103 ce vizeaz\u0103 construc\u021bia moral\u0103 a persoanei. Aceast\u0103 disciplin\u0103 nu e alta dec\u00e2t filosofia, \u00een sensul ei socratic, originar, cel al iubirii de \u00een\u021belepciune\u201d (p. 13). Accentul pus pe poveste, nu \u00een ultimul r\u00e2nd pe anecdotic\u0103, pe protagoni\u0219tii unor situa\u021bii cu miez etic invocate \u00een Scrisori<\/em>, poate lumina mai profitabil un context al rela\u021biei dintre Seneca \u0219i Lucilius, dezv\u0103luindu-ne acum ceea ce atunci \u021binea intim de o lume considerat\u0103 de cei mai mul\u021bi cu mult diferit\u0103 de a noastr\u0103 (ca viziuni, mize \u0219i ancadrament al op\u021biunilor). Doar c\u0103 aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 dintre cele dou\u0103 lumi, a lor, respectiv a noastr\u0103, este una \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u00een\u0219el\u0103toare, ilustrat\u0103 cu prec\u0103dere din perspectiva standardului de civiliza\u021bie, nicidecum din aceea a comportamentelor, atitudinilor, valorilor \u0219i normelor morale. La urma urmei, nu putem vorbi de un progres etic \u00een istorie, ci doar de o memorie colectiv\u0103 care a adunat, a repertoriat \u0219i a transmis mai departe o sum\u0103 de fapte, evaluate drept bune sau rele, \u00een perimetrul unei con\u0219tiin\u021be morale mereu egal\u0103 cu ea \u00eens\u0103\u0219i. Tocmai de aceea, actualitatea lui Seneca este alta dec\u00e2t aceea a lui Platon sau Aristotel. Primul ne atinge nu doar la nivelul ra\u021biunii, ci iradiaz\u0103 spre zonele tr\u0103irilor umane, spre un c\u00e2mp de referen\u021bialitate comun pentru toate epocile \u0219i veacurile. Practic, Lucilius poate fi un om tr\u0103itor obi\u0219nuit, oriunde pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului \u00een ultimii aproape dou\u0103 mii de ani, iar problemele \u0219i situa\u021biile pe care i le \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 Seneca constituie teme de reflec\u021bie f\u0103r\u0103 termen de expirare. Chestiunea este aceea\u0219i ca \u00een cazul, s\u0103 zicem, care i-ar viza pe Michel de Montaigne, pe de o parte, Descartes \u0219i Leibniz, pe de alta.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\n

Practic, Lucilius poate fi un om tr\u0103itor obi\u0219nuit, oriunde pe fa\u021ba p\u0103m\u00e2ntului \u00een ultimii aproape dou\u0103 mii de ani, iar problemele \u0219i situa\u021biile pe care i le \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 Seneca constituie teme de reflec\u021bie f\u0103r\u0103 termen de expirare.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Revenind la cartea aflat\u0103 aici \u00een discu\u021bie, s\u0103 preciz\u0103m \u0219i un fapt ce \u021bine de o seducere prealabil\u0103 a cititorului, Dana Jalobeanu asigur\u00e2ndu-ne c\u0103 nu va face parad\u0103 de erudi\u021bie, lini\u0219tindu-i astfel, c\u00e2t de c\u00e2t, pe cei \u00eengrozi\u021bi de perspectiva luxurian\u021bei notelor de subsol. P\u00e2n\u0103 la un punct, promisiunea este \u021binut\u0103, iar autoarea refuz\u0103 s\u0103 pozeze \u00eentr-o ipostaz\u0103 academic\u0103 solemn\u0103, scrobit\u0103, \u00eencremenit\u0103 pe un piedestal al atotcunoa\u0219terii. Mai degrab\u0103 \u00eembrac\u0103 un rol mult mai modest, dar infinit mai dificil, ba chiar mai riscant. Este vorba despre angajamentul unei c\u0103l\u0103uze, al acelui personaj ce te ia de m\u00e2n\u0103 (f\u0103r\u0103 a te d\u0103d\u0103ci) pentru a te feri de eventualele primejdii, a te scuti de r\u0103t\u0103cirile adesea fatale din perspectiva \u021belului propus. C\u0103ci \u0219i filosofia stoic\u0103 propus\u0103 de Seneca este plin\u0103 cu mistere \u0219i momente de uluial\u0103, amplasamentele morale constituind \u0219i ele o Zon\u0103, fire\u0219te, cu alt\u0103 miz\u0103 dec\u00e2t Zona imaginat\u0103 de Andrei Tarkovski, dar cu un poten\u021bial simbolic la fel de bogat.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenainte de a-i analiza Scrisorile<\/em>, \u00een chiar textul introductiv, Dana Jalobeanu, profesoar\u0103 la Universitatea din Bucure\u0219ti, Facultatea de filosofie, ne propune un unghi prin care s\u0103 ni-l apropiem pe Seneca, lans\u00e2nd o prim\u0103 evaluare critic\u0103 fa\u021b\u0103 de care nu cred c\u0103 putem avea re\u021bineri: \u201eSeneca este, cred, \u00een mod esen\u021bial un antidogmatic: pentru el filosofia este reflec\u021bie vie, mereu angajat\u0103, mereu pe drum. Mai mult, [\u2026] el este un adept al \u00abtextului viu\u00bb; c\u0103r\u021bile, spune Seneca, ne pot vorbi \u00een mod direct, ne pot deveni prieteni\u201d (p. 17). Mai spune, apoi, cu totul marginal, ca \u0219i c\u00e2nd nu ar fi vrut s\u0103 se apropie de o pr\u0103pastie periculoas\u0103, despre dou\u0103 dintre repro\u0219urile formulate la adresa celebrului stoic, acestea viz\u00e2nd tocmai spinoasa problem\u0103 a inadecv\u0103rii dintre doctrina propov\u0103duit\u0103 \u0219i faptele probate \u00een diverse \u00eemprejur\u0103ri ale vie\u021bii. Cele dou\u0103 posibile acuze vizeaz\u0103 imensa bog\u0103\u021bie pe care o acumulase preceptorul lui Nero (nu mai pu\u021bin de 300 de milioane de dinari, salariu mediu pe lun\u0103 fiind de 30 de dinari), fire\u0219te, prin mijlocirea generoas\u0103 a darurilor oferite de \u00eemp\u0103rat, tocmai cu scopul de a-l captura \u00eentr-o rela\u021bie f\u0103r\u0103 op\u021biune de ie\u0219ire, respectiv redactarea acelui text funebral citit de fiu la moartea Agrippinei, pe care G. Gu\u021bu l-a caracterizat ca fiind de un \u201eridicol macabru\u201d, iar Tacitus, \u00een Anale<\/em>, (XIV, 11) remarca, nu f\u0103r\u0103 temei, c\u0103 nu Nero fu supus oprobiului public, ci \u201eSeneca era vorbit de r\u0103u, c\u0103 scrisese un asemenea discurs, care era o recunoa\u0219tere a crimei\u201d. Trebuie ad\u0103ugat, chiar dac\u0103 doar \u00een treac\u0103t, faptul c\u0103 nu doar aceste dou\u0103 ipostaze pot umbri aura senecan\u0103, ci \u0219i cel pu\u021bin alte dou\u0103 \u00eemprejur\u0103ri. Este vorba \u00een primul r\u00e2nd despre un text de tinere\u021be, redactat pe c\u00e2nd se afla \u00een exil pe insula Corsica, Consolatio ad Polybius<\/em>,prin care \u00eencearc\u0103 s\u0103 c\u00e2\u0219tige clemen\u021ba lui Claudius, b\u0103t\u00e2nd \u0219aua ca s\u0103 priceap\u0103 iapa, adic\u0103 l\u0103ud\u00e2ndu-l pe Claudius \u00een speran\u021ba c\u0103 Polybius \u00eei va spune \u00eemp\u0103ratului c\u00e2t de mult \u00eel apreciaz\u0103 exilatul. Direct spus, un act de lingu\u0219ire prin \u00eenv\u0103luire. \u00cen al doilea r\u00e2nd, ar fi vorba despre textul cu titlul Apokolosyntosis sau prefacerea \u00een dovleac a divinului Claudius<\/em>, scris dup\u0103 moartea so\u021bului Messalinei (anul 54), de fapt o satir\u0103 menipee, un pamflet devastator, \u00eemp\u0103ratul defunct fiind \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at ca un ins jalnic, aproape imbecil, \u00een schimb noul \u00eemp\u0103rat, Nero, fiind investit avant la lettre<\/em> cu toate atributele omului apropiat de divin. Iat\u0103 un al doilea moment de lingu\u0219eal\u0103, de data asta nu prin \u00eenv\u0103luire, ci prin atribuire direct\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dar s\u0103 nu incrimin\u0103m autoarea pentru ceea ce nu spune pentru c\u0103 nu-i st\u0103 \u00een inten\u021bie, ci s\u0103 consemn\u0103m performan\u021ba \u00een func\u021bie de ceea ce ne prezint\u0103. Iar primul lucru ce trebuie scos \u00een eviden\u021b\u0103 este acurate\u021bea cu care sunt analizate cele 124 de scrisori adresate de Seneca lui Lucilius, un prieten aflat departe, distribuite \u00een 20 de C\u0103r\u021bi. Fiecare \u00een parte constituie un subiect de analiz\u0103, dar una ce \u021bine cont de ansamblu, a\u0219a \u00eenc\u00e2t \u201espectacolul\u201d s\u0103 fie garantat printr-o aplica\u021bie plin\u0103 de fine\u021be, miz\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp \u0219i pe abord\u0103ri cu mare doz\u0103 de originalitate. Perfect informat\u0103 despre extrem de bogata bibliografie consacrat\u0103 Scrisorilor<\/em>, lui Seneca, \u00een general, autoarea are dexteritatea de-a nu se \u00eeneca \u00een am\u0103nunte doar de dragul informa\u021biei pedante, prefer\u00e2nd, c\u00e2t se poate de subtil, dar plauzibil, s\u0103 \u021beas\u0103 o p\u00e2nz\u0103 fin\u0103 a interpret\u0103rii proprii, prin compararea scrisorilor \u0219i prin o redistribuire a accentelor tematice. Fire\u0219te, este pus\u0103 \u00eentr-un ecleraj puternic structura conceptual\u0103 a stoicismului livrat de nefericitul preceptor al regelui scelerat. Stoicismul este astfel \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at \u00een structura tare a ideilor de baz\u0103. Iat\u0103 c\u00e2teva astfel de puncte nodale, bine articulate \u00eentr-o desf\u0103\u0219urare textual\u0103 fluid\u0103, atrac\u021bioas\u0103, f\u0103r\u0103 aluviuni \u0219i puncte de impas: imperativul stoic \u201eelibereaz\u0103-te, ia-te \u00een st\u0103p\u00e2nire!\u201d; a tr\u0103i \u00een acord cu natura; fenomenul oglindirii (spre mine prin ceilal\u021bi), chestiune ce dezv\u0103luie ipocrizia de fundament a omului, r\u0103ul ce paraziteaz\u0103 o fiin\u021b\u0103 ce-\u0219i primise, totu\u0219i, \u201esc\u00e2nteia\u201d de divinitate tocmai pentru a tr\u0103i \u00een virtute; atitudinea \u00een fa\u021ba mor\u021bii (a nu tr\u0103i c\u00e2t mai mult posibil, ci a tr\u0103i c\u00e2t se cuvine \u2013  \u201ea muri frumos \u00eenseamn\u0103 a sc\u0103pa de primejdia de a tr\u0103i ur\u00e2t\u201d); raportul dintre \u00een\u021belepciune \u0219i filosofie; critica filosofiei speculative, imun\u0103 la problemele reale ale vie\u021bii; critica celor \u0219apte arte liberale \u0219i \u201edenun\u021barea\u201d lor drept doar mijloace ale cunoa\u0219terii, f\u0103r\u0103 acces la g\u00e2ndirea propriu-zis\u0103; statutul r\u0103ului \u00eentr-o lume a st\u0103ruitorilor spre \u00een\u021belepciune; prietenia ca rela\u021bie <\/em>esen\u021bial\u0103 \u00een care este implicat stoicul (un sculptor de prieteni prin misiune \u0219i voca\u021bie); riscul mereu activat al c\u0103derii, chiar pentru cei afla\u021bi deja pe drumul spre \u00een\u021belepciune, virtutea \u0219i rela\u021bia dintre inten\u021bie \u0219i fapt\u0103 etc.<\/p>\n\n\n\n

Scriitura f\u0103r\u0103 zorzoane sau expresii dinadins savant-pre\u021bioase, dar mai cu seam\u0103 \u00eencrederea cititorului c\u0103 s-a dat pe m\u00e2na cuiva foarte priceput, care \u0219tie precis ce spune, c\u00e2t\u0103 vreme e limpede c\u0103 e foarte familiar\u0103 cu o bibliografie vast\u0103 din domeniul de aplica\u021bie, dau un anume confort \u0219i siguran\u021b\u0103. \u0218tii c\u0103 nu e\u0219ti dus cu vorba. Profitul este garantat. Nu \u00eencape niciun dubiu cu privire la utilitatea acestei c\u0103r\u021bi pentru cei ce doresc s\u0103-\u0219i aprofundeze cuno\u0219tin\u021bele cu privire la filosofia stoic\u0103, \u00een general, dar mai cu seam\u0103 la remarcabila figur\u0103 a lui Seneca. Dana Jalobeanu \u00ee\u0219i onoreaz\u0103 promisiunile, nu abuzeaz\u0103 printr-o erudi\u021bie orgolioas\u0103, ci pune \u00eentr-un dispozitiv clar textul, aduc\u00e2nd \u00een prim-plan articula\u021biile \u0219i substan\u021ba uneia dintre c\u0103r\u021bile cele mai frecventate de c\u0103tre iubitorii de \u00een\u021belepciune (poate c\u0103 doar din direc\u021bia lui Marcus Aurelius ar putea veni un challenge<\/em>). Utilitatea invocat\u0103 mai sus are, desigur, o premis\u0103: cititorului s\u0103-i fi ajuns \u00een m\u00e2n\u0103 \u0219i s\u0103 fi buchisit, poate cu creionul \u00een m\u00e2n\u0103, Scrisorile c\u0103tre Lucilius<\/em>. Altfel, totul este v\u00e2nare de v\u00e2nt<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronica ideilor de Florin Ardelean<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":8408,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[75],"tags":[77,76,1812],"coauthors":[1201],"class_list":["post-8407","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cronica-ideilor","tag-cronica-ideilor","tag-florin-ardelean","tag-nr-5-2023"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/09\/Dana_Jalobeanu.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8407","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8407"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8407\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8409,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8407\/revisions\/8409"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8408"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8407"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8407"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8407"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=8407"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}