{"id":8071,"date":"2023-07-27T19:14:03","date_gmt":"2023-07-27T16:14:03","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=8071"},"modified":"2023-07-27T19:14:09","modified_gmt":"2023-07-27T16:14:09","slug":"capitanul-si-umbra-sa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=8071","title":{"rendered":"C\u0103pitanul \u0219i umbra sa"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Oliver Jens Schmitt, Corneliu Zelea Codreanu: ascensiunea \u0219i c\u0103derea \u201eC\u0103pitanului\u201d<\/em>, Humanitas, 2017 (455 pag). Traducere din german\u0103 de Wilhelm Tauwinkl<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Primul g\u00e2nd a fost s\u0103 compar cartea lui Oliver Jens Schmitt cu cea a Tatianei Niculescu (Mistica rug\u0103ciunii \u0219i a revolverului. Via\u021ba lui Corneliu Zelea Codreanu<\/em>, Humanitas, Bucure\u0219ti, 2017). Ceea ce am constatat ar putea fi numit efectul de perspectiv\u0103<\/em>, anume faptul c\u0103 uneori, pentru a ajunge la adev\u0103r \u0219i substan\u021b\u0103, ai nevoie de o anume dep\u0103rtare (nu neap\u0103rat geografic\u0103), de o sustragere din context (\u00een primul r\u00e2nd etnic). Am constatat astfel c\u0103 Tatiana Niculescu s-a m\u0103rginit doar s\u0103-l a\u0219eze \u00eentr-o biografie, bine documentat\u0103, de altfel, pe cel ce a continuat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een istoria veacului trecut un reper al ultrana\u021bionalismului, ortodoxismului, antibol\u0219evismului \u0219i al antisemitismului, transformate din tr\u0103ire aprig\u0103 \u00een ac\u021biune politic\u0103. Autoarea rom\u00e2n\u0103 nu a riscat judec\u0103\u021bi de valoare \u0219i nu a a\u0219ezat \u00eentr-o interpretare articulat\u0103 o biografie, totu\u0219i, limpede \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Miza lui Oliver J. Schmitt este mult mai profund\u0103, realiz\u00e2nd adesea racorduri dinspre istoria na\u021bional\u0103 interbelic\u0103, contextul ascensiunii la nivelul \u00eentregului continent al extremei drepte \u0219i \u201efenomenul\u201d legionar. Explica\u021biile nu ezit\u0103 s\u0103 pun\u0103 pe mas\u0103 p\u00e2n\u0103 \u0219i caracterul de incompletitudine al Marii Uniri, pe fundalul destr\u0103m\u0103rii imperiilor \u0219i al ambi\u021biilor unor state na\u021bionale \u00eenc\u0103 imature. Punctul de plecare (anul 1918) este v\u0103zut cu realism, nu cu acea exaltare (motivat\u0103, fire\u0219te) de care rom\u00e2nii au fost cuprin\u0219i dup\u0103 episodul Alba Iulia: \u201ec\u00e2\u0219tigurile teritoriale (ale Rom\u00e2niei ca \u201estat postimperial compozit\u201d \u2013 n.n.) erau at\u00e2t de ample, \u00eenc\u00e2t \u021bara adineaori pr\u0103bu\u0219it\u0103 la p\u0103m\u00e2nt ie\u0219ise din r\u0103zboiul mondial ca unul din cei mai mari \u00eenving\u0103tori. \u00cens\u0103 \u00abRom\u00e2nia Mare\u00bb rezultat\u0103 din alipirea provinciilor austro-ungare \u0219i ruse\u0219ti se afla \u00eentr-o zon\u0103 extrem de instabil\u0103\u201d (p. 17). Aceast\u0103 realitate cu anvergur\u0103 structural\u0103 (politic\u0103, social\u0103 \u0219i administrativ\u0103), faptul c\u0103 \u021bara avea de gestionat \u201emultiple falii tectonice\u201d urma s\u0103 determine \u00eentregul curs al istoriei noastre interbelice, inclusiv sau mai ales derapajele survenite dinspre legionari, guvernul Goga-Cuza \u0219i Regele Carol al II-lea: \u201eApari\u021bia unei extreme drepte na\u021bionaliste trebuie v\u0103zut\u0103 pe fundalul acestui contrast puternic \u00eentre diferite st\u0103ri de spirit, al unei atmosfere sociale neobi\u0219nuit de \u00eenc\u0103rcate emo\u021bional, \u00een care ascensiunea socio-politic\u0103 \u0219i na\u021bional\u0103 c\u0103tre o societate modern\u0103 a maselor se ciocnea cu o pronun\u021bat\u0103 fric\u0103 de pierdere.\u201d (p. 19) Dac\u0103 Tatiana Nicolescu re-construie\u0219te credibil un personaj \u00een baza strict\u0103 a faptelor sale, istoricul elve\u021bian de la Universitatea din Viena pune \u00een criz\u0103 o epoc\u0103, focaliz\u00e2nd mai apoi discursul pe figura charismatic\u0103 a unui personaj ireductibil doar la faptele sale.<\/p>\n\n\n\n

Criza economic\u0103 (1929-1933), corup\u021bia generalizat\u0103 \u0219i manevrat\u0103 de camarila regelui Carol al II-lea, decrepitudinea moral\u0103 simbolizat\u0103 de Elena Lupescu, s\u0103r\u0103cia \u0219i subdezvoltarea cronic\u0103, mai ales a regiunilor rurale, au fost pilonii v\u00e2njo\u0219i ai ascensiunii Mi\u0219c\u0103rii Legionare \u0219i ai transform\u0103rii lui Corneliu Zelea Codreanu \u00eentr-un fel de Mesia de D\u00e2mbovi\u021ba: \u201eLegiunea nu era o mi\u0219care compus\u0103 exclusiv din tineri, ci era deschis\u0103 tuturor genera\u021biilor. Acest lucru precum \u0219i oferta credibil\u0103 a unui rigorism moral au stat la temelia ascensiunii rapide a lui Codreanu. Mul\u021bi oameni dispera\u021bi \u00eei atribuiau calit\u0103\u021bile care le lipseau celor mai mul\u021bi politicieni: credibilitatea \u0219i verticalitatea. De aceea, i-au acceptat fanatismul.\u201d (p. 129) Nu doar c\u0103 i l-au acceptat, am putea spune, ci i l-au admirat de-a dreptul, instrumentarul violent asumat de C\u0103pitan \u00een anii \u201920 reprezent\u00e2nd \u00een ochii poporului solu\u021bia mult a\u0219teptat\u0103, oarecum \u00een siajul mitologic al lui \u021aepe\u0219.<\/p>\n\n\n\n

\n

Dac\u0103 Tatiana Nicolescu re-construie\u0219te credibil un personaj \u00een baza strict\u0103 a faptelor sale, istoricul elve\u021bian de la Universitatea din Viena pune \u00een criz\u0103 o epoc\u0103, focaliz\u00e2nd mai apoi discursul pe figura charismatic\u0103 a unui personaj ireductibil doar la faptele sale.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Mircea Eliade, Emil Cioran sau Constantin Noica, v\u00e2rfurile intelighen\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti interbelice, to\u021bi cu simpatii legionare, ba chiar cu activitate de gen electoral, nu s-au bucurat de un statut care s\u0103-i fi propulsat \u00een anturajul de proximitate al C\u0103pitanului. \u0218i asta pentru c\u0103 liderul Mi\u0219c\u0103rii Legionare prefera \u201eb\u0103ile\u201d de mul\u021bime, t\u00e2rgurile, bisericile \u0219i iarmaroacele, adic\u0103 acele loca\u021bii \u00een care-i \u00eent\u00e2lnea pe oamenii simpli, comunic\u00e2nd cu ace\u0219tia nu doar la nivelul ideii, ci mult mai intens la nivelul tr\u0103irilor. Mereu aflat \u201epe drum\u201d, a ignorat elitele Bucure\u0219tiului, aleg\u00e2nd oameni ce-i puteau fi de folos cauzei: \u201eNu personalit\u0103\u021bile de la Bucure\u0219ti, ci mo\u0219ierul Hristache Solomon din Foc\u0219ani \u0219i omul de afaceri Nu\u021bu E\u0219anu, precum \u0219i anumite grupuri de arom\u00e2ni, umpleau g\u0103urile din buget. Ace\u0219tia, \u0219i nu intelectualii bucure\u0219teni, f\u0103ceau campanie electoral\u0103 la sate, prilej cu care Solomon \u0219i finan\u021batorul ie\u0219ean al Legiunii au fost aproape omor\u00e2\u021bi \u00een b\u0103taie de sus\u021bin\u0103torii Partidului Na\u021bional-\u021a\u0103r\u0103nesc.\u201d (p. 140) Profunzimile speculative \u00eel l\u0103sau rece, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 pentru c\u0103 nivelul lui de instruc\u021bie era suficient de limitat pentru a nu avea acces la prestigiul angajamentelor filosofice. Doctrina legionar\u0103 \u0219i limbajul cazon \u00eei erau suficiente pentru a-\u0219i hr\u0103ni fanatismul, orice teorie<\/em> d\u0103un\u00e2ndu-i, tocmai pentru c\u0103 putea face apel la prea mult\u0103 ra\u021biune \u00een\u021beleas\u0103 ca teren al deliber\u0103rilor critice. Rela\u021bia cu Nae Ionescu se baza pe ideologie \u0219i pe ata\u0219amentul ne\u0219tirbit fa\u021b\u0103 de ac\u021biune, indiferent de riscuri, ba chiar c\u0103ut\u00e2nd violen\u021ba ca mijloc adecvat de rezolvare a lucrurilor deranjante. Corneliu Zelea Codreanu a fost un lider dedicat unui tumult al terenului<\/em>, deloc atras de lini\u0219tea sacerdotal\u0103 a bibliotecii<\/em> sau de fervorile meditative ale biroului<\/em>. O \u00eenc\u0103ierare cu pumni \u00eei era infinit mai drag\u0103 dec\u00e2t un solilocviu. Oliver J. Schmitt \u0219tie s\u0103 spun\u0103 lucrul acesta pentru a explica mai bine dec\u00e2t orice istoric rom\u00e2n mecanismele ce-au f\u0103urit un destin de om \u00een marginea c\u0103ruia nu ostenim s\u0103 ne mir\u0103m p\u00e2n\u0103 \u0219i ast\u0103zi. Ata\u0219amentul fa\u021b\u0103 de C\u0103pitan \u0219i de Legiune al elitelor culturale rom\u00e2ne\u0219ti interbelice, precum \u0219i al intelectualilor (preo\u021bi, dasc\u0103li, ingineri etc), dar nu \u00een ultimul r\u00e2nd al muncitorilor \u0219i \u021b\u0103ranilor poate fi \u00een\u021beles doar dac\u0103 medit\u0103m asupra unor concluzii ale autorului, dup\u0103 ce analizeaz\u0103 arm\u0103tura g\u00e2ndirii politice \u0219i religioase a celui care a redactat cartea Pentru Legionari <\/em>sau \u00censemn\u0103rile de la Jilava<\/em>: \u201ePentru nucleul dur al Legiunii \u0219i mai ales pentru Codreanu, religia nu era un atribut al doctrinei \u0219i practicii, un instrument pentru ob\u021binerea puterii, ci esen\u021ba a ceea ce legionarii numeau \u00abcrez\u00bb. [\u2026] \u00cens\u0103 tocmai aceast\u0103 mistic\u0103 pronun\u021bat\u0103, aceast\u0103 n\u0103zuin\u021b\u0103 spre transcendent a sl\u0103bit puterea de decizie a politicianului Codreanu. P\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219it, C\u0103pitanul nu \u0219i-a putut armoniza cele dou\u0103 roluri, de m\u00e2ntuitor al Rom\u00e2niei \u0219i de politician fascist opus sistemului. De aceea a \u0219i e\u0219uat.\u201d (p. 245)<\/p>\n\n\n\n

Oliver J. Schmitt scoate \u00een eviden\u021b\u0103 c\u00e2t se poate de limpede str\u0103dania C\u0103pitanului de-a nu permite accesul \u00een partid (Totul pentru \u021aar\u0103) sau \u00een Legiune a aventurierilor sau carieri\u0219tilor politici. Cei ce doreau doar putere \u0219i func\u021bii erau refuza\u021bi (!), \u00eencuraj\u00e2nd comportamentele demne \u0219i premiind meritele. Asta ar putea fi (cine ar fi crezut?!) o lec\u021bie pentru fripturi\u0219tii \u0219i trasei\u0219tii de ast\u0103zi, cu totul insensibili la altceva dec\u00e2t la o rapid\u0103 \u0219i v\u00e2rtoas\u0103 carier\u0103 aduc\u0103toare de beneficii materiale, \u00een nume personal \u0219i al clientelei. Astfel, Corneliu Zelea Codreanu nu ni se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103, prin perspectiva deschis\u0103 de autor, drept ceea ce o istoriografie \u00eentreag\u0103 a \u00eencercat s\u0103 acrediteze, \u00een tu\u0219e groase, anume c\u0103 am avea de-a face cu un tic\u0103los sadea, cu un \u00eensetat de s\u00e2nge \u0219i un decerebrat. Iat\u0103 cum, ceea ce am numit efectul de perspectiv\u0103<\/em> poate schimba o \u00eentreag\u0103 percep\u021bie \u0219i chiar demola cli\u0219ee. Demonizat fiind, la comand\u0103 ideologic\u0103, se pare c\u0103 avem de-a face cu un personaj cu mult mai complex dec\u00e2t am fi dispu\u0219i s\u0103 accept\u0103m la o prim\u0103 vedere. De aici, \u00eens\u0103, p\u00e2n\u0103 la curajul de a accepta asta este un drum lung, p\u00e2ndit de pericole \u0219i capcane \u00eentinse de ceea ce numim corectitudine politic\u0103<\/em>. Fire\u0219te, unghiul de abordare al celui ce-a studiat zece ani \u201etema\u201d nu presupune o diminuare a culpei n\u0103scut\u0103 din fapte ce nu pot fi negate sau relativizate, Corneliu Zelea Codreanu r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een tabloul personajelor politice rom\u00e2ne\u0219ti \u00eenv\u0103luit \u00een miasma putrefient\u0103 a antisemitismului \u0219i violen\u021bei criminale \u00eembr\u0103\u021bi\u0219ate ca mod de operare pe scena public\u0103 (episodul Manciu este un reper \u00een acest sens). Lozinca mult pomenit\u0103, de fapt un imperativ formulat de Ion Mo\u021ba, de-a zidi o \u021bar\u0103 precum \u201eSoarele sf\u00e2nt de pe cer<\/em>\u201d a fost, \u00een ce-l prive\u0219te pe comandantul suprem al Mi\u0219c\u0103rii Legionare, o obsesie \u0219i un scop cu valoare de destin personal \u0219i colectiv.<\/p>\n\n\n\n

Ne este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at \u0219i analizat un lider cu expresie paradoxal\u0103: uciga\u0219, dar mai apoi penitent \u00een speran\u021ba iert\u0103rii de c\u0103tre Dumnezeu a faptei ce-a nesocotit porunca biblic\u0103; violent, dar gata s\u0103-i pedepseasc\u0103 imediat \u0219i dur pe legionarii care comiteau violen\u021be \u0219i conflicte; artizan al unui spectacol prin care ie\u0219irile sale publice iscau scene de adora\u021bie (duse p\u00e2n\u0103 la isterie colectiv\u0103, uneori), dar \u0219i personaj ce prefera singur\u0103tatea, discre\u021bia, av\u00e2nd mai degrab\u0103 alura unui pustnic dec\u00e2t aceea a unei vedete politice. Doar a\u0219a are sens apropierea (1937) dintre Iuliu Maniu (aprecia la CZC \u201eincoruptibilitatea, consecven\u021ba \u0219i verticalitatea\u201d), Vaida-Voievod, Octavian Goga, Gheorghe Br\u0103tianu, pe de o parte, iar pe de alta \u0219eful Legiunii. Avem de-a face cu un lider ce-a evoluat, a parcurs crize de identitate, a \u0219ov\u0103it, a regretat, adesea a c\u0103utat dialogul \u0219i nu \u00eenfruntarea oarb\u0103, cum s-a \u00eent\u00e2mplat la mijlocul anilor \u201920: \u201eOdat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, activistul fanatic al violen\u021bei devenise un om care oscila \u00eentre ac\u021biunea politic\u0103 \u0219i contempla\u021bie mistic\u0103 \u0219i care, \u00een momentele tensionate, se retr\u0103gea \u00een lumi mistice. [\u2026] C\u0103ci el urm\u0103rea \u00eennoirea moral\u0103 a societ\u0103\u021bii, \u0219i prin aceasta, \u00een cele din urm\u0103, m\u00e2ntuirea colectiv\u0103 transcendent\u0103 a neamului.\u201d (p. 289) Doar c\u0103 \u021bintele cele mai cutez\u0103toare nu pot fi atinse tocmai din cauza alegerii gre\u0219ite a mijloacelor menite s\u0103 le dea \u00eemplinirea.<\/p>\n\n\n\n

Oliver Jens Schmitt constat\u0103 inexisten\u021ba unei critici serioase din partea istoriografiei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een chestiunea legionarismului \u0219i a liderului acestuia, \u00een contextul \u00een care Legea 217\/2014<\/em> condamn\u0103 ferm extremismul de dreapta (interzicerea organiza\u021biilor, simbolurilor \u0219i faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob), nu \u0219i pe cel de st\u00e2nga. De vin\u0103 \u00een privin\u021ba lipsei analizei critice cuprinz\u0103toare privind experien\u021ba legionar\u0103, crede autorul c\u0103r\u021bii, nu este \u201eat\u00e2t legisla\u021bia, c\u00e2t ini\u021biativa la nivelul societ\u0103\u021bii, care las\u0103 de dorit\u201d. \u00centr-adev\u0103r, o anume timorare \u00een chestiune este mai mult dec\u00e2t evident\u0103 \u0219i c\u00e2t se poate de sup\u0103r\u0103toare, prob\u00e2nd e\u0219ecul ie\u0219irii istoricilor neamului, cel pu\u021bin al unora, de sub faldurile ideologiei totalitare, dar \u0219i, mai ales, conectarea la ideile \u0219i analizele istoricilor de talie european\u0103 sau mondial\u0103. Se poate spune c\u0103 am r\u0103mas, cumva, dispu\u0219i s\u0103 ne rumeg\u0103m p\u00e2n\u0103 la autosatisfac\u021bie deplin\u0103 miturile \u0219i imagologia unui trecut cu consisten\u021b\u0103 de simulacru.<\/p>\n\n\n\n

Fraza care sintetizeaz\u0103 poate cel mai bine traseul politic, dar \u0219i destinul C\u0103pitanului este oferit\u0103 spre finalul capitolului destinat interpret\u0103rilor cu privire la fenomenul legionar \u0219i al celui ce i-a \u00eentruchipat \u021belurile \u0219i narcoza: \u201e\u00cen aceste dou\u0103 dimensiuni \u2013 ca lider politic fascist \u00eentr-o societate de mas\u0103 modern\u0103 \u00een formare \u0219i ca m\u00e2ntuitor al unei \u00eentregi na\u021biuni zguduite de criz\u0103 \u2013, el a mobilizat \u0219i a polarizat societatea rom\u00e2neasc\u0103 mai puternic dec\u00e2t oricine altcineva \u00eenaintea lui sau dup\u0103 el, f\u0103r\u0103 a ajunge \u00eens\u0103 vreodat\u0103 la putere.\u201d (p. 362) Cel ce nu a fost niciodat\u0103 v\u0103zut r\u00e2z\u00e2nd spontan a \u00eencarnat concep\u021bia unei lumi rom\u00e2ne\u0219ti \u00een care el \u0219i Legiunea s-au f\u0103cut posibili, necesari, idolatriza\u021bi \u0219i ur\u00e2\u021bi cu patimi de nimic ostoite.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen mentalul nostru colectiv, umbra C\u0103pitanului st\u00e2rne\u0219te \u00eenc\u0103 frici, fervori \u0219i inhibi\u021bii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronica ideilor de Florin Ardelean<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":8072,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[75],"tags":[1790,77,76,1788,914],"coauthors":[1201],"class_list":["post-8071","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cronica-ideilor","tag-corneliu-zelea-codreanu","tag-cronica-ideilor","tag-florin-ardelean","tag-nr-4-2023","tag-oliver-jens-schmitt"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/07\/Oliver-Jens-Schmitt.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8071","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8071"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8071\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8073,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8071\/revisions\/8073"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8072"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8071"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8071"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8071"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=8071"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}