<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
Oratoriul \u201eSaul\u201d de Handel e o capodoper\u0103 \u015fi, poate, cel mai mare oratoriu dramatic compus vreodat\u0103. \u201eMesia\u201d \u015fi \u201eIsrael \u00een Egipt\u201d, ale aceluia\u0219i compozitor, sunt atipice \u00een cadrul genului, mai degrab\u0103 simbolice \u015fi epice, iar \u201eIefta\u201d, \u201eHercule\u201d \u015fi \u201eTeodora\u201d sunt mai personale \u015fi \u201eteatrale\u201d (\u00een sensul bun al cuv\u00e2ntului). \u201ePatimile dup\u0103 Matei\u201d \u015fi \u201ePatimile dup\u0103 Ioan\u201d de Bach sunt, bine\u00een\u021beles, capodopere la r\u00e2ndul lor, dar se includ \u00eentr-o categorie aparte, \u00eembin\u00e2nd dramatismul, epicul \u015fi profunzimea excep\u021bional\u0103 a momentelor reflexive. A\u0219a c\u0103, prin diversitatea sa muzical\u0103, prin impactul ac\u021biunii sale alerte \u015fi prin personajele puternice \u015fi memorabile, \u201eSaul\u201d r\u0103m\u00e2ne probabil cel mai mare oratoriu dramatic. Winton Dean, o somitate a cercet\u0103rii handeliene, considera oratoriul \u201eSaul\u201d drept \u201euna dintre capodoperele supreme ale artei dramatice, comparabil cu Orestia<\/em> de Eschil \u015fi cu Regele Lear<\/em> de Shakespeare\u201d, datorit\u0103 excelen\u021bei libretului \u015fi puterii caracteriz\u0103rilor muzicale.\u00a0<\/p>\n\n\n\n Chiar \u015fi unul dintre cei mai mari compozitori, ca Handel, avea nevoie de un text bun c\u00e2nd compunea lucr\u0103ri dramatice, iar \u00een acest caz rar colaborarea cu infatuatul Jennens s-a dovedit fructuoas\u0103. Cel din urm\u0103 era un mo\u0219ier englez, mecena \u015fi literat amator, care se considera prieten cu Handel, de\u0219i \u00eel trata de sus, inclusiv \u00een scrisori c\u0103tre el \u015fi c\u0103tre al\u021bii, poate profit\u00e2nd \u015fi de incompleta st\u0103p\u00e2nire a limbii engleze de c\u0103tre germanul Handel. De exemplu, Jennens nu era mul\u021bumit de modul \u00een care i-a tratat Handel textul selectat din Biblie pentru oratoriul \u201eMesia\u201d, consider\u00e2nd mai ales uvertura sub nivelul acestuia, \u015fi se l\u0103uda c\u0103 Handel \u00ee\u015fi recunoscuse umil lipsurile \u00een fa\u021ba lui \u2013 ceea ce e greu de crezut, dac\u0103 avem \u00een vedere \u015fi caracterul lui Handel. Poate Jennens exagera sau fabula, poate compozitorul acceptase unele sugestii potrivite sau poate doar \u201ef\u0103cuse mi\u0219to de el\u201d. \u00cen orice caz, \u00een alte ocazii, Handel \u00eel trata pe fa\u021b\u0103 cu aceea\u0219i m\u0103sur\u0103; o dat\u0103, pe c\u00e2nd compunea oratoriul \u201eBelshazzar\u201d, pe textul prolix al aceluia\u0219i Jennens, Handel l-a vizitat \u00een toiul nop\u021bii, arunc\u00e2nd din strad\u0103 pietricele \u00een geam ca s\u0103-l trezeasc\u0103. Jennens apare la fereastr\u0103, somnoros \u015fi uluit: \u201eCe vrei?\u201d \u015ei Handel strig\u0103 din strad\u0103, f\u0103r\u0103 vreo introducere: \u201eCe \u00eenseamn\u0103 de billows<\/em>?\u201d Jennens, \u015fi mai uimit (s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 era \u00eenc\u0103 epoca etichetei): \u201eThe billows<\/em>? P\u0103i… valuri.\u201d Handel, cu accentul lui german: \u201eAha, faluri<\/em>.\u201d \u015ei pleac\u0103, f\u0103r\u0103 alt cuv\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n S-au consemnat multe istorioare instructive despre colaborarea dintre cei doi \u015fi despre receptarea multor tr\u0103s\u0103turi inovatoare ale oratoriului \u201eSaul\u201d, care s-a bucurat de mare succes \u00eenc\u0103 de la premier\u0103 \u015fi pe parcursul vie\u021bii lui Handel. De exemplu, publicul de atunci a fost uimit de amploarea \u015fi diversitatea orchestrei, care include \u015fi instrumente neobi\u0219nuite \u00een epoc\u0103: un carillon<\/em>, harp\u0103, timpani mari \u015fi tromboni (cu efecte formidabile). Subiectul e foarte ofertant, iar \u00een ultimii lui ani de via\u021b\u0103, \u015fi Beethoven (care cuno\u0219tea \u015fi admira lucrarea) voia s\u0103 compun\u0103 un oratoriu \u201eSaul \u015fi David\u201d, pe textul lui Christoph Kuffner, document\u00e2ndu-se asupra muzicii evreilor antici, a modurilor vechi \u015fi a diferitelor ritmuri prozodice. De asemenea \u015fi, poate, mai important, multe se pot spune despre for\u021ba \u015fi complexitatea oratoriului \u201eSaul\u201d, dar acestea se pot g\u0103si \u00een diverse surse serioase, a\u0219a c\u0103 ne vom limita aici la trecerea \u00een revist\u0103 a recentei mont\u0103ri de la Viena (reluare a premierei acesteia din 2018). \u00cen 2021, \u00een toiul restric\u021biilor pandemice, acest spectacol grandios a avut loc f\u0103r\u0103 public, ceea ce arat\u0103 acum cam bizar, dar din fericire a fost filmat \u015fi ulterior televizat.<\/p>\n\n\n\n \u00cen primul r\u00e2nd, de ce e nevoie de punerea \u00een scen\u0103 a unui oratoriu, un gen muzical care e un fel de oper\u0103 \u00een concert, cu subiecte mai \u00een\u0103l\u021b\u0103toare, de obicei biblice, \u015fi cu mai multe ansambluri \u015fi coruri? Aceasta e o tendin\u021b\u0103 din deceniile recente, probabil pentru a face mai accesibile capodoperele trecutului, derulat\u0103 \u00eens\u0103 \u00een paralel cu acurate\u021bea \u015fi muzicalitatea cresc\u00e2nde ale curentului de interpretare corect\u0103 stilistic a muzicii vechi. Combina\u021bia de acurate\u021be stilistic\u0103 \u00een muzic\u0103 \u015fi de regie modern\u0103, cu tot ce \u00eenseamn\u0103 ea \u00een bine \u015fi \u00een mai pu\u021bin bine, e stranie \u015fi uneori chiar derutant\u0103. Dar exist\u0103 ipoteza c\u0103 \u201eEstera\u201d, unul dintre primele oratorii de Handel, a fost reprezentat scenic \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 oarecare pe vremea lui, iar alte oratorii ale acestuia, ca \u201eBelshazzar\u201d \u015fi chiar \u201eSaul\u201d, au multe indica\u021bii scenice \u00een partitur\u0103. Sigur, nici o montare nu poate \u00eenlocui imagina\u021bia ascult\u0103torului, care n-ar avea nici m\u0103car limit\u0103rile for\u021bate \u00een cinematografie de Cecil B. DeMille pe vremuri sau de CGI din prezent, a\u0219a cum lectura unei c\u0103r\u021bi nu poate fi \u00eenlocuit\u0103 de poze \u015fi diagrame de pe net.<\/p>\n\n\n\n Dar dac\u0103 accept\u0103m c\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 vedem o oper\u0103 de o factur\u0103 special\u0103, a\u0219tept\u0103rile ne sunt \u00een mare parte \u00eemplinite. Trebuie s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 interpretarea muzical\u0103 \u00een aceast\u0103 versiune e practic impecabil\u0103; nu doar stilistic, ci \u015fi expresiv, mai ales \u00een condi\u0163ii de scen\u0103, chiar dac\u0103 soli\u0219tii \u015fi dirijorul nu sunt vedete. Claritatea, vivacitatea, for\u021ba \u015fi expresivitatea corului \u201eArnold Schoenberg\u201d \u015fi ale Orchestrei Baroce din Freiburg, unele dintre cele mai bune din lume, nu s-au dezmin\u021bit. Regia are \u015fi ea, \u00een general, meritul de a urma o ac\u021biune foarte alert\u0103 \u015fi dramatic\u0103, dinamiz\u00e2nd \u015fi unele momente care ar putea p\u0103rea statice, astfel c\u0103 aproape trei ore trec pe neobservate. Multe idei scenice \u015fi regizorale sunt ingenioase, dar problemele apar, ca de multe ori \u00een cadrul regiei contemporane de oper\u0103, din unele solu\u021bii ce dep\u0103\u0219esc chiar \u015fi sugestiile originalului, pe alocuri chiar falsific\u00e2ndu-i mesajul.<\/p>\n\n\n\n Multe idei scenice \u015fi regizorale sunt ingenioase, dar problemele apar, ca de multe ori \u00een cadrul regiei contemporane de oper\u0103, din unele solu\u021bii ce dep\u0103\u0219esc chiar \u015fi sugestiile originalului, pe alocuri chiar falsific\u00e2ndu-i mesajul.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n Drama din prima familie regal\u0103 a Israelului antic e, \u00een fond, \u015fi o dram\u0103 de familie, dar exagerarea nebuniei lui Saul, iscat\u0103 din invidia fa\u021b\u0103 de t\u00e2n\u0103rul p\u0103stor David, e deja prea mult \u015fi e prea naturalist prezentat\u0103. Noua responsabilitate a lui David ni-l arat\u0103 mai degrab\u0103 slab \u015fi \u0219ov\u0103ielnic, ceea ce l-ar umaniza p\u00e2n\u0103 la un punct dac\u0103 montarea n-ar falsifica tocmai sensul din corul final al oratoriului, ce preveste\u0219te (doar scenic!) tenta\u021bia ulterioar\u0103 a biblicului rege David \u015fi ni-l arat\u0103 chiar repet\u00e2nd gesturile scabroase \u015fi nebune\u0219ti ale fostului rege Saul, \u00een timp ce muzica genial\u0103 aduce speran\u021b\u0103 \u015fi \u00eemb\u0103rb\u0103tare dup\u0103 dezastru. O astfel de incongruen\u021b\u0103 ar avea rost \u00eentr-o situa\u021bie dramatic\u0103, dar acest cor final e deznod\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00eencurajare, prin text \u015fi prin muzic\u0103. Ilustr\u00e2ndu-l scenic \u00een maniera men\u021bionat\u0103, Claus Guth ignor\u0103 principiile clasice de construc\u021bie dramatic\u0103 \u015fi ne las\u0103 un final deschis, dac\u0103 nu de-a dreptul degradat \u015fi contrar \u00eense\u0219i lucr\u0103rii pe care o monteaz\u0103. Unul dintre \u201eg\u0103rg\u0103unii\u201d (maggots<\/em>) lui Handel, cum zicea atunci Jennens, era tocmai un puternic cor \u201eAleluia\u201d ca final, ceea ce libretistul considera nepotrivit dup\u0103 dezastrul anterior, din actul al treilea, a\u0219a c\u0103 au plasat un \u201eAleluia\u201d \u00een formidabila prim\u0103 scen\u0103 a oratoriului, dup\u0103 victoria asupra lui Goliat \u015fi a filistinilor (ceea ce concord\u0103 \u015fi cu un principiu al tragediei a\u0219a cum avea s\u0103 fie enun\u021bat ulterior de Schiller, cum c\u0103 eroul trebuie prezentat la \u00eenceput \u00een toiul fericirii).<\/p>\n\n\n\n Oratoriul ca gen a fost inventat, ca \u015fi opera, pentru a readuce la via\u021b\u0103 tragedia antic\u0103 greac\u0103. De aceea, corul din oratoriile barocului are de obicei rolul corului antic, moraliz\u00e2nd situa\u021biile prezentate, dar \u00een montarea lui Guth corul e doar o mul\u021bime conformist\u0103, aproape mecanic\u0103, \u00een maniera mult-l\u0103udatului regizor Peter Sellars. Dintr-un punct de vedere strict omenesc \u015fi scenic, asta poate fi ceva explicabil pentru a ilustra transferul gradat de putere de la Saul la David, dar \u00eenseamn\u0103 ignorarea rolului de cor antic al corului din oratoriu \u015fi mai ales de voce a Domnului, fiind vorba totu\u0219i de un subiect biblic. Poate \u015fi mai stranie a fost solu\u021bia regizoral\u0103 pentru aria lui David \u201eSuch haughty beauties\u201d (Astfel de frumuse\u021bi arogante)<\/em>, \u00een timpul c\u0103reia regizorul i-a pus pe interpre\u0163ii lui David, Merab, Michal \u015fi Jonathan s\u0103 mimeze un fel de preludiu la un foursome<\/em> (\u00een epoca noastr\u0103 woke<\/em> nu puteau lipsi aluziile bi<\/em> \u015fi gay<\/em>), ale c\u0103rui tu\u0219e sexuale groase niveleaz\u0103 \u015fi contrazic motiva\u021biile personajelor, altminteri foarte clar caracterizate \u00een original. \u00cen concep\u021bia unor contemporani ai no\u0219tri, orice prietenie \u00eentre b\u0103rba\u021bi (ca \u00eentre David \u015fi Jonathan) e homosexualitate, deci pentru ei nu exist\u0103 valori suflete\u0219ti, ci doar sex. De altfel, sexualizarea nejustificat\u0103 e o manie r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 a regiei moderne de oper\u0103 pentru a umple momentele percepute drept mai statice. Dar cu at\u00e2t mai impresionant\u0103 \u00een oratoriu, a\u0219a cum a fost el conceput de Jennens \u015fi Handel, e compasiunea ce \u00eencepe s\u0103 creasc\u0103 pe parcurs \u00een prin\u021besa Merab, care ini\u021bial \u00eel dispre\u021buia pe p\u0103storul David \u00eentr-un mod mai credibil (din punct de vedere \u015fi istoric, \u015fi psihologic).<\/p>\n\n\n\n Evident, din reprezentarea contemporan\u0103, psihologizat\u0103 p\u00e2n\u0103 la laicizare, a unui oratoriu biblic lipsesc referirile spirituale: nu numai la Dumnezeu, ci chiar la duhul lui Samuel \u00een teribila scen\u0103 cu invocarea acestuia (de altfel, primele scene ale actului al treilea sunt de-a dreptul shakespeariene, amintind de regele Lear \u015fi de Macbeth \u2013 nu insist\u0103m). Saul, \u00eentr-un moment de luciditate \u00eenaintea b\u0103t\u0103liei decisive, sufer\u0103 pentru c\u0103 s-a \u00eendep\u0103rtat de voia lui Dumnezeu, de propria familie \u015fi de David, de care se folosise. Dar m\u00e2ndria \u00eel \u00eenvinge \u015fi, ca s\u0103-\u015fi afle soarta, apeleaz\u0103 la o vr\u0103jitoare ce invoc\u0103 mor\u021bii (dup\u0103 ce el \u00eensu\u0219i interzisese pe vremuri vr\u0103jitoria). \u00cen partitur\u0103, rolul vr\u0103jitoarei e scris pentru un tenor, ca s\u0103 sublinieze stranietatea personajului, a c\u0103rui voce de bab\u0103 malefic\u0103 nu mai are nimic feminin, \u015fi a situa\u0163iei de invocare a duhului profetului Samuel, cel care \u00eel investise pe Saul rege. Din p\u0103cate, \u00een montarea lui Guth, vr\u0103jitoarea e interpretat\u0103 de un contratenor, un tip de voce similar cu rolul lui David \u015fi care reprezenta eroii conform conven\u021biilor din opera barocului (apropo, rolul titular al oratoriului e de bas-bariton, voce care pe atunci nu reprezenta eroii pozitivi, de\u0219i ajungem s\u0103 sim\u021bim compasiune pentru dec\u0103derea personajului; e ceva similar cu \u201eHercule\u201d, al c\u0103rui caz e \u015fi mai subtil). Personajul vr\u0103jitoarei ap\u0103ruse de mult pe scen\u0103 ca un bizar paharnic goth<\/em> la masa regal\u0103 \u015fi p\u0103rea rol mut, dar \u00ee\u015fi d\u0103 arama pe fa\u021b\u0103 \u00een actul final. Dezam\u0103gitor e \u00eens\u0103 c\u0103 vocea din cealalt\u0103 lume nu e a decedatului Samuel, ci tot a lui Saul, care c\u00e2nt\u0103 \u015fi rolul acestuia, ca \u00eentr-o simpl\u0103 criz\u0103 de schizofrenie ce anuleaz\u0103 tot fiorul supranatural \u015fi straniu al originalului, cu prevestirea \u00eenfr\u00e2ngerii finale: \u201eThou and thy sons shall be with me tomorrow\u201d (Tu \u015fi fiii t\u0103i ve\u021bi fi cu mine m\u00e2ine<\/em>) etc.<\/p>\n\n\n\n \u00cen concluzie, aceast\u0103 nou\u0103 versiune a lui \u201eSaul\u201d merit\u0103 din plin s\u0103 fie ascultat\u0103. Dac\u0103 se poate, cu ochii \u00eenchi\u0219i la unele scene.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n\n\n\n \u201eSaul\u201d (1738), oratoriu \u00een trei acte de George Frideric Handel (1685 – 1759).<\/em><\/p>\n\n\n\n Libretul de Charles Jennens (1700 \u2013 1773), cu unele materiale extrase din \u201eDavideis\u201d de Abraham Cowley (1618 \u2013 1667). Premiera: Londra, King’s Theatre, Haymarket, 16 febr. 1739.<\/em><\/p>\n\n\n\n Montare de la Theater an der Wien, Viena, 8 mai 2021 (transmisie Mezzo TV). Durata: 2 ore \u015fi 37 minute.<\/em><\/p>\n\n\n\n Distribu\u021bia:<\/em><\/p>\n\n\n\n Florian Boesch (bariton): Saul, primul rege al Israelului; Duhul profetului Samuel;<\/em><\/p>\n\n\n\n Anna Prohaska (sopran\u0103): Merab, fiica mai mare a lui Saul;<\/em><\/p>\n\n\n\n Giulia Semenzato (sopran\u0103): Michal, fiica mai mic\u0103 a lui Saul;<\/em><\/p>\n\n\n\n Rupert Charlesworth (tenor): Jonathan, fiul lui Saul;<\/em><\/p>\n\n\n\n Jake Arditti (contratenor): David;<\/em><\/p>\n\n\n\n David Webb (tenor): Marele Preot;<\/em><\/p>\n\n\n\n Rafa\u0142 Tomkiewicz (contratenor): Vr\u0103jitoarea din Endor;<\/em><\/p>\n\n\n\n Andrew Morstein (tenor): Un amalecit.<\/em><\/p>\n\n\n\n Orchestra Baroc\u0103 din Freiburg \u015fi corul \u201eArnold Schoenberg\u201d, dirijor Christopher Moulds.<\/em><\/p>\n\n\n\n Regia: Claus Guth.<\/em><\/p>\n<\/div><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Rubrica Muzica de Adrian Gagiu<\/p>\n","protected":false},"author":23,"featured_media":8068,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,55],"tags":[151,406,152,1788],"coauthors":[1116],"class_list":["post-8067","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-muzica","tag-adrian-gagiu","tag-arte","tag-muzica","tag-nr-4-2023"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/07\/Saul.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8067","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/23"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=8067"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8067\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":8070,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/8067\/revisions\/8070"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/8068"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=8067"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=8067"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=8067"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=8067"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n