{"id":7804,"date":"2023-06-16T15:43:44","date_gmt":"2023-06-16T12:43:44","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=7804"},"modified":"2023-06-16T15:44:05","modified_gmt":"2023-06-16T12:44:05","slug":"oglinda-de-cuvinte-despre-theodoros-ii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=7804","title":{"rendered":"OGLINDA DE CUVINTE. DESPRE THEODOROS<\/i> (II)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Fa\u021b\u0103 de predecesorii celebri din literatura lumii, Theodoros se scufund\u0103 \u00een vid cu pl\u0103cere hedonist\u0103. Nicidecum valorizat metafizic, nici pe departe surs\u0103 atomic\u0103 de vr\u0103jire a destinului \u0219i fatalit\u0103\u021bii, vidul \u00een care \u00ee\u0219i poart\u0103 coroana Theodoros este politizat \u0219i spiritualizat ca miz\u0103 strategic\u0103. Desigur, \u00een termenii eticii personale. Confisc\u00e2nd dogma, \u00eemp\u0103ratul de la cap\u0103tul lumii e gol. Totu\u0219i, la fel ca \u00een Baudolino<\/em>, cartea geam\u0103n\u0103 pe partea intelectualist\u0103 a lui Theodoros<\/em>, unde eroul italianului pl\u0103smuie\u0219te, mereu \u00een gard\u0103, deghizat \u0219i spontan \u00een orice \u00eemprejurare, cu scopul de-a ajunge la utopica \u00cemp\u0103r\u0103\u021bie a Sf\u00e2ntului Ioan, Theodoros viseaz\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u00cemp\u0103rat-Albastru, chiar dac\u0103 \u0219tie c\u0103 numai Dumnezeu pantocrator are acest privilegiu, fiind acoperit cu cerul \u00eensu\u0219i. Sigur c\u0103 Baudolino \u00eenainteaz\u0103 \u00een biblioteci fantaste \u0219i \u00een teritorii \u00een care se pr\u0103bu\u0219esc rafturile peste capetele cititorului, halima r\u0103m\u00e2ne \u00een manuscrisele nev\u0103zute dintre oameni. Apoi, ca \u00een Copiii din miez de noapte<\/em>, la C\u0103rt\u0103rescu, extazul aventurii e \u00eenc\u0103rcat cu mirodenii \u0219i legende condimentate, indiferent c\u0103 vorbesc despre moarte, iubire sau credin\u021b\u0103. Interesant este de urm\u0103rit dialogul cu mirajul bizantin ca entitate geografic\u0103<\/em> din c\u0103r\u021bile amintite.<\/p>\n\n\n\n

Mincinosul genial al lui Eco g\u0103se\u0219te fratele \u00een ambi\u021biosul des\u0103v\u00e2r\u0219it al lui C\u0103rt\u0103rescu, Theodoros ilustr\u00e2nd voin\u021ba demonic\u0103, ca \u00een Parfumul<\/em> lui S\u00fcskind, doar c\u0103-i deosebe\u0219te cadrul l\u0103rgit, de efervescen\u021b\u0103 cromatic\u0103 \u0219i olfactiv\u0103 \u00een primul roman, ce-ar apropia mirajul paradisului, nu pe cel opus. Paradoxul demonismului din Theodoros<\/em> este c\u0103 evaziunea protagonistului din spa\u021biul oltenesc se petrece \u00een lumi cu poten\u021bial paradisiac, \u00eens\u0103 frumuse\u021bea cade \u00een slujba m\u00e2ndriei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u0219i sens, cred c\u0103 iriza\u021biile de fantastic oriental \u0219i mediteraneean aduc cu cele din Seduc\u0103toarea din Floren\u021ba<\/em>, cu jocurile autentice, de real-ireal, dar \u0219i perspectiva narativ\u0103. Istoria \u00eens\u0103\u0219i devine personaj, la fel cum se proclama \u00een Versetele satanice<\/em>, \u00eens\u0103 ea, istoria, nu mai e vinul care curge, c\u0103ci s\u00e2ngele e reminiscen\u021ba \u00een trupuri a… m\u0103rii, zice naratorul din Theodoros<\/em>. Sigur c\u0103, cu m\u00e2na pe inim\u0103, adecvat este s\u0103 numim Theodoros <\/em>un roman epistemologic. Chiar dac\u0103, bun\u0103 parte din sensuri el anun\u021b\u0103, prin destinul eroului \u0219i al na\u021biunilor dezavantajate, un postumanism retroactiv<\/em>, pentru c\u0103 Theodoros se imagineaz\u0103 deasupra \u00eengerilor. Un dumnezeu. Favorizat p\u00e2n\u0103 la un punct de destin, alc\u0103tuit el \u00eensu\u0219i din basme, n\u0103scociri \u0219i anecdote fantaste, legende \u0219i eresuri. Astfel \u00eenc\u00e2t metafic\u021biunea istoriografic\u0103 rezultat\u0103, istoria falsificat\u0103 savant \u0219i livresc, intertextual\u0103, s\u0103 fie orbitoare. \u00centre domnia lui Solomon \u0219i 2041, anul apocalipsei, istoria ascensiunii individului pe un Babel deconstruit, demitizat, creat de un singur om \u0219i folosit pentru iluzia pantocra\u021biei. Pentru c\u0103 nu voin\u021ba e pus\u0103 \u00een slujba credin\u021bei, ci invers, ea devine, dup\u0103 c\u0103derea \u00een r\u0103u, proces de autosimulare a fiarei din\u0103untrul firii.<\/p>\n\n\n\n

Individul se dueleaz\u0103 cu divinitatea nu doar \u00een capul s\u0103u, ca \u00een M\u0103 numesc Ro\u0219u<\/em>; dup\u0103 ce-\u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te arta cinismului, \u00een romanul lui C\u0103rt\u0103rescu, eroul e n\u0103p\u0103dit de poveste, iar prin ea, suplimentar, de voin\u021ba care redistribuie destinul \u00een direc\u021bii \u0219i vie\u021bi ireconciliabile. Micul Alexandru Macedon din Valahia crede \u00een culoarea albastr\u0103 pentru c\u0103 ea lipse\u0219te din basme, ca s\u0103 nu duc\u0103 imagina\u021bia \u00een erezie, \u00een vreme ce miniaturi\u0219tii lui Pamuk au convingerea atingerii divinului prin cerneala ro\u0219ie, la fel, s\u00e2nge metaforic, care la unii e fiin\u021ba \u00eens\u0103\u0219i, iar la C\u0103rt\u0103rescu e marea, simbol care-\u0219i disperseaz\u0103 \u0219i resoarbe semnifica\u021biile, c\u0103ci autorul vie\u021bii se decide c\u0103 este Theodoros, acest Tyrone Slothrop balcanic. Suma lecturilor care tapeaz\u0103 personalitatea de viitor tiran, sacrilegiile \u00een serie, cu instinctul de superioritate malefic\u0103, cruzimile ce se \u00eemprumut\u0103 din romanul lui Flaubert \u2013 cu mercenarii care distrug ce-au ap\u0103rat \u2013, exist\u0103, cu alte cuvinte, o libertate monstruoas\u0103 \u00een firea uman\u0103, iar la ea ader\u0103, ca eroii \u00eentuneca\u021bi, Theodoros \u0219i al\u021bii \u00een romanul lui C\u0103rt\u0103rescu.<\/p>\n\n\n\n

Sigur c\u0103, dintr-un foc, dou\u0103 direc\u021bii se \u00eenro\u0219esc: perspectivele narative \u0219i aluviunile livre\u0219ti. Nici pe departe imun la medieri inegale \u00eentre adev\u0103rul istoric \u0219i metafic\u021biuni istoriografice, C\u0103rt\u0103rescu alege nuclee semi-ermetice, vulgarizeaz\u0103 imaginarul \u0219i-l r\u0103sfa\u021b\u0103 pe cititor, dar mai \u00eent\u00e2i, pe sine \u00eensu\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

Mai mult sau mai pu\u021bin evident, Theodoros<\/em> se construie\u0219te \u00een jurul istoriei despre natura uman\u0103, \u00een cele din urm\u0103, cu salturi din \u00eent\u00e2mplare \u0219i hazard \u00een capriciu \u0219i erezie, din tonul minor al romanului la altitudinile proteice, \u00een toate, conven\u021biile \u0219i sensurile se contest\u0103 \u0219i-\u0219i supravie\u021buiesc, C\u0103rt\u0103rescu se las\u0103 prad\u0103 entropiei balcanice, cu imagini \u0219i scene din muzeul imaginar al istoriei la fel de neadev\u0103rate, \u00eens\u0103 construit\u0103 digresiv ca \u021bes\u0103turile Orientului.  <\/p>\n\n\n\n

Exist\u0103 o emo\u021bie a adecv\u0103rii relat\u0103rilor la un soi de matc\u0103 auctorial\u0103, nicidecum lipsit\u0103 de frivolitate ea \u00eens\u0103\u0219i. C\u00e2t de ad\u00e2nc p\u0103trund eroii lui C\u0103rt\u0103rescu din Theodoros<\/em> \u00een propriile utopii? Vorba lui Oscar Wilde, o hart\u0103 a lumii care nu include utopia nu merit\u0103 nicio privire. Niciun interes. Pentru c\u0103 realizarea utopiilor ar fi chiar Progresul. Incon\u0219tient \u0219i probabil str\u0103in de opinia lui Wilde, C\u0103rt\u0103rescu g\u00e2nde\u0219te harta lumii \u00een istoriciz\u0103ri \u0219i biografeme caleidoscopice unite prin t\u0103ieturi narative \u0219i de imagina\u021bie simbolice. \u00cen Theodoros <\/em>se traduc, \u00eentr-o combinatorie cu front misterios, harta pove\u0219tilor, cu-n picior \u00een rai, cu cel\u0103lalt \u00een infernuri succesive, mi\u0219c\u00e2nd-se, toate astrele \u0219i istoria, \u00een direc\u021bii compromise pentru profe\u021bie. Oracular, gigantic suprapus\u0103 cu teritorii exotice, nara\u021biunea romanului se alc\u0103tuie\u0219te concentric, determin\u00e2nd la tot pasul dou\u0103 efecte majore: de fluture \u0219i de radicalitatea mise en abyme<\/em>, glisare a vastit\u0103\u021bii, exagerare savant\u0103 a arhitecturii, c\u0103sc\u00e2nd lumile paradisului \u0219i infernului \u00eenaintea cititorului \u0219i-a eroilor, ca sub semn\u0103tura unui creator de jocuri tridimensionale. C\u00e2nd nu e vasal picturii metafizice \u0219i dialogheaz\u0103 intra- \u0219i intertextual cu nara\u021biunile canonice despre mare \u0219i aventurile pe ape, imaginarul din Theodoros<\/em> e adesea neoexpresionist; de pild\u0103, str\u0103fulger\u0103ri din Benn \u0219i Trakl citim \u00een secven\u021ba pove\u0219tii despre sultanul m\u00e2ndru ce se ascunde cu ultimii solda\u021bi \u00een carcasele arm\u0103sarilor pentru a sc\u0103pa de \u00eemp\u0103ratul Valahiei, Gerul \u00eensu\u0219i \u2013 confruntare veche, romantic\u0103, de emancipare na\u021bional\u0103, legendar\u0103, \u00eentre simbolica rezisten\u021b\u0103 \u0219i superioritate a rom\u00e2nului frate cu natura \u0219i du\u0219mani…<\/p>\n\n\n\n

Prima parte a romanului, narat\u0103 la persoana a doua, ca \u00eentr-un proces sau dialog cu propria con\u0219tiin\u021b\u0103, \u00eenainte de-a plonja \u00een trecutul lui Teodor din Ghergani, \u00eenaintea cititorului apare, ca \u00een deznod\u0103m\u00e2ntul unui roman gotic, personalitatea transfigurat\u0103 a lui Tewodros II al Etiopiei din ziua de Pa\u0219ti, 1868, ce ignor\u0103 credin\u021ba \u0219i se \u00eenchin\u0103 propriei voin\u021be \u2013 de\u0219i cunoa\u0219te originea ei diabolic\u0103. F\u0103r\u0103 sc\u0103pare, \u00eencercuit de vr\u0103jma\u0219i, el mediteaz\u0103 preg\u0103tind sinuciderea cu pistoalele de \u201erar\u0103 frumuse\u021be\u201d d\u0103ruite de regina Victoria \u2013 pe c\u00e2nd rela\u021biile erau cordiale \u2013, Teodor ajuns Tewodros \u0219tie c\u0103, \u00een loc s\u0103 schimbe Etiopia \u00eentr-o poveste, el a creat o vale a pl\u00e2ngerii. Salvatorul-demon pentru to\u021bi (\u201eTiruwork Wube, regina ta, care te ura mai mult dec\u00e2t ura iadul, m\u0103rea\u021ba \u0219i \u00eenghe\u021bata descendent\u0103 a \u00eemp\u0103ratului Solomon\u201d) \u00eentruchipeaz\u0103 dictatorul \u0219i \u201eultimul prin\u021b al Epocii Prin\u021bilor \u0219i Regele Regilor sub ceruri \u00eenflorate africane\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\n

Nara\u021biune \u00een oglinzi veterotestamentare, Theodoros<\/em> este povestea unui Saul sau David psalmist de Valahia, sluga ajuns\u0103 rege care r\u0103spunde st\u0103p\u00e2nilor buni cu r\u0103ul \u00een stare pur\u0103, istorie prins\u0103 \u00een alegoria fluturelui ce-\u0219i \u00eentinde aripile de borangic p\u00e2n\u0103 la cer, nimic altceva dec\u00e2t m\u00e2ndria prelungindu-se concret, luciferic, ca \u00eendumnezeire.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Cronica apocaliptic\u0103 din Theodoros<\/em> rezist\u0103 \u00een strategia documentarist\u0103, pentru c\u0103 citim nara\u021biunea Levantului verticalizat, stilizat pentru a dinamiza povestea cerului african pe care umbrele infernului se v\u0103d departe \u00een timp. Epistolele sunt tot at\u00e2tea drame, iar sensul lor este de fapt testamentar. C\u00e2t de singur trebuie s\u0103 fie cineva care scrie du\u0219manului ca aproapelui? \u00cen ziua de Pa\u0219ti, 1868, Regele Tewodros scrie la Magdala pentru sine. Tr\u0103dat de fiu \u0219i de so\u021bie, de ceilal\u021bi, tiranul nu pricepe de ce trebuie s\u0103 moar\u0103, ca eroul lui Ionesco, r\u0103sucind psalmii \u00een furii descriptive \u0219i dezn\u0103dejde lipsit\u0103 de c\u0103in\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103rt\u0103rescu putea s\u0103 scrie o pies\u0103 de teatru numai din interoga\u021biile retrospective ale personajului c\u0103zut \u00een infernul m\u00e2ndriei undeva la marginea lumii cre\u0219tine. \u00cempov\u0103rat de eroziunea lui Dumnezeu, pe care ar vrea s\u0103-l cunoasc\u0103 prin sine \u00eensu\u0219i, nu altfel, m\u00e2ndrindu-se, chiar \u0219i \u00een clipa mor\u021bii, Teodoros-Tewodros vrea s\u0103 treac\u0103 dincolo de condi\u021bia uman\u0103, s\u0103 conving\u0103, prin cine \u0219tie ce tertip miraculos, voin\u021ba divin\u0103, \u0219i s\u0103 oblige sufletul s\u0103 urmeze propria cale \u2013 cea prescris\u0103 de mintea lui. Comic \u0219i absurd \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, personajul care t\u00e2nje\u0219te s\u0103 cuprind\u0103 cu mintea p\u00e2n\u0103 \u0219i pe creator tr\u0103ie\u0219te \u00een fapt propria \u00eenscenare. Ultima. Pseudo-psalmierea lui este revolt\u0103 mascat\u0103. Nu degeaba naratorul \u00eel compar\u0103 cu Simon Magul. La ceas de spovedanie final\u0103, \u0219i ea manipulat\u0103, falsa dezn\u0103dejde se substituie r\u0103zvr\u0103tirii.<\/p>\n\n\n\n

Povestea liminar\u0103 din Theodoros<\/em> este parabola idolatriei \u00eentr-un scenariu al deturn\u0103rii legilor cerului \u0219i firii, prin emanciparea satanic\u0103 a regelui eliberator al \u00eentunericului ce aduce \u00een loc infernul. C\u0103rt\u0103rescu are obsesia zilelor \u0219i nop\u021bilor divine care au sens \u00een timpul p\u0103m\u00e2ntesc numai transpuse \u00een istorii, de aceea, reactivate, ele rezist\u0103 uit\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Cel dint\u00e2i capitol din Theodoros<\/em> e probabil ata\u0219at mai t\u00e2rziu, c\u0103ci textul e rotunjit ideal, are sens cuprinz\u0103tor pentru lumile preg\u0103tite, stilul calibrat atent \u00eentre orientul autohtonizat \u0219i mirodeniile africane traverseaz\u0103 cre\u0219tinismul redecorat din secolul colonialist, toate \u00een dinamismul cinematografic, miniaturizat \u00een sinestezii plastice.<\/p>\n\n\n\n

Nara\u021biune \u00een oglinzi veterotestamentare, Theodoros<\/em> este povestea unui Saul sau David psalmist de Valahia, sluga ajuns\u0103 rege care r\u0103spunde st\u0103p\u00e2nilor buni cu r\u0103ul \u00een stare pur\u0103, istorie prins\u0103 \u00een alegoria fluturelui ce-\u0219i \u00eentinde aripile de borangic p\u00e2n\u0103 la cer, nimic altceva dec\u00e2t m\u00e2ndria prelungindu-se concret, luciferic, ca \u00eendumnezeire.<\/p>\n\n\n\n

Nu \u0219tiu ce stare ar \u00eencerca acum scriitorul recitind prima pagin\u0103 din jurnalul s\u0103u din 1990, \u00een care noteaz\u0103 c\u0103 e firesc s\u0103-l fi epuizat ca scriitor Visul<\/em> \u0219i Levantul<\/em>… Dup\u0103 trei decenii, C\u0103rt\u0103rescu se reinventeaz\u0103 doar \u00een aparen\u021b\u0103, c\u0103ci epuizarea de care face vorbire \u00een jurnal semnaleaz\u0103 \u00een fapt un r\u0103sf\u0103\u021b al imaginarului. \u00centr-un loc are totu\u0219i dreptate. \u00cei lipsesc, zice el tot \u00een 1990, excesul, implicarea \u0219i emo\u021bia. Pe seama excesului se str\u00e2nge viziunea escatologic\u0103 din Theodoros<\/em>. \u00cen proza lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu, excesul e metod\u0103 \u0219i art\u0103 narativ\u0103, un rafinament al anamorfozei. Romanul \u00een sine este \u00eentotdeauna construc\u021bia anamorfozei \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t singura fisur\u0103 ce fere\u0219te ochiul de agresiunea poetic\u0103 a deform\u0103rii s\u0103 fie atomizat\u0103 cu metod\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prim\u0103vara lui 1990, scriitorul are speran\u021ba c\u0103 lumea literar\u0103 va rena\u0219te din cenu\u0219\u0103 \u0219i se simte un om \u201ecu o anume importan\u021b\u0103\u201d. Deosebirea este c\u0103 ast\u0103zi nu-l preocup\u0103 revigorarea pie\u021bei de carte, c\u00e2t publicul larg, care a devenit mondial. Fix la un an de la evenimentele din decembrie 1989, ap\u0103rea Levantul<\/em>. F\u0103c\u00e2nd, la r\u00e2ndul lui, istorie. Negre\u0219it, C\u0103rt\u0103rescu \u00ee\u0219i asum\u0103 rolul unui Proust ce a\u0219teapt\u0103 producerea implacabilului. Contre Sainte-Beuve<\/em> e extazul s\u0103u de alt\u0103dat\u0103, unul nihilist, \u00een care-\u0219i tr\u0103ie\u0219te receptarea critic\u0103 autohton\u0103. Totodat\u0103, \u00een romanele francezului cred c\u0103 g\u0103se\u0219te cheia spre propria metod\u0103. \u00cen fine, la debutul lui 1991, C\u0103rt\u0103rescu nota c\u0103 are dou\u0103 proiecte de care nu se va apuca niciodat\u0103: o carte f\u0103cut\u0103 \u0219i prezentat\u0103 ca un almanah, cu 12 numere pe an, cu autori inventa\u021bi etc. \u0219i \u201epovestea acelui aventurier, Teodoros, care ajunge regele Abisiniei (sau a\u0219a ceva) din Ion Ghica\u201d. Treizeci de ani mai t\u00e2rziu, ideea se materializeaz\u0103 pentru c\u0103 autorul \u0219i-a \u00eensu\u0219it arta excesului.<\/p>\n\n\n\n

Integr\u00e2ndu-se \u00een noima istoriei alternative, tot prima parte din roman cuprinde \u0219i oamenii timpului, prin care pove\u0219tile individuale relateaz\u0103 fantasmagoric \u0219tirile de departe, ca \u0219i cum o permanent\u0103 team\u0103 persist\u0103 \u00een supusul care c\u00e2\u0219tig\u0103 bun\u0103voin\u021ba monarhului. Disraeli folose\u0219te \u00eenv\u0103\u021b\u0103mintele din Pliniu cel B\u0103tr\u00e2n \u0219i Herodot atunci c\u00e2nd, sfetnic \u0219i prim ministru, poet \u0219i prozator \u00een acela\u0219i timp, el relateaz\u0103 Reginei campania de eliberare \u0219i pedepsire de la cap\u0103tul imperiului, p\u00e2n\u0103 la masacrul final. De\u0219i netributar\u0103 nara\u021biunii ini\u021biale, perspectiva lui Disraeli poetizeaz\u0103 colonialismul. Astfel, r\u0103zvr\u0103titul din Etiopia nu e dec\u00e2t un bolnav din dragoste ce devine despot \u0219i, de aceea, ia prizonier\u0103 \u00eentreaga lume. Pe de alt\u0103 parte, nara\u021biunea lui preia antimodelele boierilor rom\u00e2ni care \u0219tiu s\u0103 colecteze d\u0103rile \u0219i s\u0103 parvin\u0103. Oric\u00e2t de neverosimil\u0103 e istoria lui Ghica, povestea contrafactual\u0103 seduce prin notele suprarealiste, prin artisticizarea geografic\u0103, cre\u0219tin-mitologizant\u0103, de dincolo de frontierele civiliza\u021biei.<\/p>\n\n\n\n

La un prim nivel al intertextului, C\u0103rt\u0103rescu a\u0219az\u0103 deasupra \u0219i misterul \u00eentunecat din psihologia lui Joseph Conrad, cel care organiza \u00een Inima \u00eentunericului<\/em> o istorie \u00een jurul evenimentelor africane tulburate tot de un ex-civilizator autozeificat. For\u021b\u00e2nd savant stilul \u0219i geografia imaginarului, C\u0103rt\u0103rescu face din regalul etiopian o carte a imagina\u021biei suprapus\u0103 peste fi\u0219a clinic\u0103 a istoriei lui Theodoros, aventurierul lumii care \u00ee\u0219i exploateaz\u0103 propria lume. Frumuse\u021bea bilan\u021bului vine din felul cum r\u0103t\u0103cirile fiului Sofianei interfereaz\u0103 cu pove\u0219tile bunicii \u0219i cele ale limbii interzise. C\u0103ci Tudor cre\u0219te \u00een credin\u021ba \u00eentrup\u0103rii miturilor grece\u0219ti \u00eenviate de imaginarul mamei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen romanul biografist din Theodoros<\/em> citim materializarea profilului psihanalitic \u0219i psihologic \u00een care se \u00eent\u00e2lnesc eposul, erosul \u0219i crepusculul, \u00een acela\u0219i personaj. Erosul nu ajunge de nic\u0103ieri la cap\u0103tul lumii, nici eroul nu devine \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. El intr\u0103 \u00een galeria universal\u0103 a cuceritorului hr\u0103nit de legendele copil\u0103riei care st\u0103p\u00e2ne\u0219te s\u0103lbaticii cu g\u00e2ndul la civiliza\u021bia m\u0103rea\u021b\u0103 a titanilor. Crescut ca un rob \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, printre robi \u021bigani, Theodoros e aventurierul ce-\u0219i preg\u0103te\u0219te identitatea ascuns\u0103 (cea a mamei), mitologie oedipic\u0103 prea puternic\u0103 pentru t\u0103r\u00e2mul Olteniei, prea melancolic\u0103 pentru lumea \u00eentreag\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Carte a exalt\u0103rii miturilor, Theodoros<\/em> este un roman despre melancolia imagina\u021biei \u0219i hibridizarea imaginarelor, despre confruntarea pove\u0219tilor \u0219i competi\u021bia \u00eendumnezeirii. N\u0103scut din pove\u0219tile mamei, c\u0103lc\u00e2nd pe fire cu credin\u021ba c\u0103 mama vede \u00eengeri, psihoticul dictator de mai t\u00e2rziu cre\u0219te \u00eentre mare \u0219i pustiu mai devreme dec\u00e2t \u00eentre lumin\u0103 \u0219i \u00eentuneric. A\u0219a cum povestea dintre Sofiana \u0219i Gligorie arde \u0219i se aclimatizeaz\u0103 prin lecturile din podul grajdului, \u00eentr-un mini-Decameron \u00e0\u00a0<\/em>la Filimon, suferinzi, cu to\u021bii, de boala visului \u0219i-a melancoliei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronic\u0103 de Marius Mihe\u021b<\/p>\n","protected":false},"author":18,"featured_media":7331,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[106,122,533,1692,1615],"coauthors":[1243],"class_list":["post-7804","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-cronica-literara","tag-marius-mihet","tag-mircea-cartarescu","tag-nr-3-2023","tag-theodoros"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/Theodoros.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7804","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/18"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7804"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7804\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7805,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7804\/revisions\/7805"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7331"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7804"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7804"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7804"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=7804"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}