{"id":7800,"date":"2023-06-15T21:02:48","date_gmt":"2023-06-15T18:02:48","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=7800"},"modified":"2023-06-15T21:02:53","modified_gmt":"2023-06-15T18:02:53","slug":"interviul-ca-forma-de-naratiune","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=7800","title":{"rendered":"Interviul ca form\u0103 de nara\u021biune"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/ultimul_interviu-666x1024.jpeg\" alt=\"\" class=\"wp-image-7802\" width=\"500\" height=\"768\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/ultimul_interviu-666x1024.jpeg 666w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/ultimul_interviu-195x300.jpeg 195w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/ultimul_interviu-768x1181.jpeg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/ultimul_interviu-480x738.jpeg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/ultimul_interviu.jpeg 800w\" sizes=\"auto, (max-width: 500px) 100vw, 500px\" \/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Eshkol Nevo, Ultimul interviu, Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 2022<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p><em>Ultimul interviu<\/em>, cartea ap\u0103rut\u0103 \u00een prima edi\u021bie \u00een limba ebraic\u0103 \u00een 2018, este al \u0219aselea roman al lui Eshkol Nevo \u0219i al treilea care este tradus \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i oferit publicului cititor de la noi \u00een colec\u021bia Raftul Denisei a Editurii Humanitas-fiction. Scriitorul n\u0103scut la Ierusalim \u00een 1971 \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat, al\u0103turi de al\u021bi c\u00e2\u021biva scriitori israelieni contemporani, o audien\u021b\u0103 fidel\u0103 \u0219i interesat\u0103, bine \u00eentre\u021binut\u0103 \u0219i de participarea autorului \u00een Rom\u00e2nia la festivaluri \u0219i t\u00e2rguri de carte \u0219i la lans\u0103ri publice \u00een libr\u0103rii. Realitatea israelian\u0103 \u0219i trecutul mai apropiat sau mai \u00eendep\u0103rtat, dar \u0219i calitatea \u0219i originalitatea scrierii st\u00e2rnesc interesul. Din acest punct de vedere, Eshkol Nevo pare a fi \u00een continu\u0103 c\u0103utare, surprinz\u00e2ndu-\u0219i permanent cititorii cu forme \u0219i experimente literare. \u0218i totu\u0219i, nu este vorba despre \u00eennoiri de dragul \u00eennoirilor. Cititorul este \u00een permanen\u021b\u0103 \u00een aten\u021bia autorului, el este invitat s\u0103 fie partener \u0219i senza\u021bia la lectura oric\u0103rei c\u0103r\u021bi noi a prozatorului israelian este cea de dialog permanent cu un autor care \u00eel dore\u0219te implicat \u00een ceea ce dezv\u0103luie \u00een paginile volumului.<\/p>\n\n\n\n<p>Cunoa\u0219tem din c\u0103r\u021bile precedente ale lui Eshkol Nevo care sunt temele principale care \u00eel preocup\u0103: dragostea, prietenia \u0219i efectul timpului asupra lor. Problematica aceasta domin\u0103 \u0219i <em>Ultimul interviu<\/em>, carte a c\u0103rei ac\u021biune se petrece \u00een decursul c\u00e2torva luni, poate un an, \u00een prezentul israelian, dar care acoper\u0103 prin relat\u0103ri indirecte dou\u0103 sau trei decenii din istoria recent\u0103 a Israelului. La fel ca \u00een <em>Simetria dorin\u021belor<\/em>, unul dintre romanele precedente despre care am scris \u00een acest spa\u021biu, avem de-a face cu un careu de prieteni care se cunosc din perioada ie\u0219irii din adolescen\u021b\u0103: povestitorul \u00eensu\u0219i \u2013 scriitor, conferen\u021biar \u0219i copywriter precum autorul; Dikla \u2013 iubirea vie\u021bii sale \u0219i so\u021bia sa \u00eentr-o c\u0103snicie \u00een pericol de destr\u0103mare; Ari \u2013 prietenul cel mai bun care zace pe paturi de spital suferind de o boal\u0103 necru\u021b\u0103toare; \u0219i Hagai \u2013 un alt prieten, disp\u0103rut de mul\u021bi ani, pe care eroul c\u0103r\u021bii nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103-l caute \u00een jur \u0219i oriunde ajunge \u00een lume. Leg\u0103turile de prietenie dintre ei sunt repere solide unice \u00eentr-o lume dominat\u0103 de crize, corup\u021bie, conflicte.<\/p>\n\n\n\n<p>Elementul original care scoate aceasta carte din r\u00e2ndul romanelor tradi\u021bionale este structura sa narativ\u0103. Eroul principal este scriitor, dar un scriitor care se afl\u0103 \u00een criz\u0103 din mai multe puncte de vedere, \u00eentre care cel al inspira\u021biei. Se a\u0219az\u0103 zilnic la masa de lucru, cu paginile albe de pe ecranul calculatorului \u00een fa\u021b\u0103, \u0219i nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 scrie. Oarecum pentru a-\u0219i trece timpul, r\u0103spunde unui consistent grupaj de \u00eentreb\u0103ri, primite prin intermediul Internetului. Nu are foarte mare importan\u021b\u0103 media folosit\u0103 pentru a transporta acest Q&amp;A, \u00eentreb\u0103rile acestea puteau fi puse \u0219i ar fi fost \u00een mare m\u0103sur\u0103 acelea\u0219i \u0219i acum 50 de ani. Le cunoa\u0219te\u021bi, desigur, cam pe toate. Citez la \u00eent\u00e2mplare: \u201eDe la cine sau de unde v\u0103 vine inspira\u021bia?\u201d; \u201eC\u0103r\u021bile dumneavoastr\u0103 sunt destul de triste. De ce?\u201d; \u201eA\u021bi fi putut tr\u0103i \u0219i scrie \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103?\u201d; \u201eA\u021bi urmat vreodat\u0103 vreo terapie?\u201d; \u201eE posibil s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti din scris?\u201d; \u201eCe preda\u021bi de fapt \u00eentr-un atelier de crea\u021bie literar\u0103?\u201d; \u201eCum \u00eenfrunta\u021bi criticile?\u201d; \u201eVi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 v\u0103 visa\u021bi personajele?\u201d. R\u0103spunz\u00e2nd acestor \u00eentreb\u0103ri, eroul principal se dezv\u0103luie \u0219i \u00een acela\u0219i timp adaug\u0103 treptat substan\u021b\u0103 personajelor sale, le construie\u0219te e\u0219afodajul biografic \u0219i deseneaz\u0103 linii \u0219i culori peisajului social \u0219i politic din jur.<\/p>\n\n\n\n<p><em>&#8230;anul acesta \u00eemi propusesem s\u0103 scriu romanul anului. \u00cen loc de asta, scriu r\u0103spunsurile la acest interviu, pe baza \u201eculegerii de \u00eentreb\u0103ri ale internau\u021bilor no\u0219tri\u201d transmise de editorul unui site. Era de a\u0219teptat s\u0103 dau r\u0103spunsuri gata preg\u0103tite, dar am \u00eenceput s\u0103 r\u0103spund cu adev\u0103rat. Trebuia s\u0103 fie un interviu simplu, \u0219i \u00eencet-\u00eencet \u2013 probabil c\u0103 nu sunt \u00een stare altfel \u2013 se transform\u0103 \u00een povestire. \u00cen principiu trebuia s\u0103-i las pe Dikla, copiii \u0219i distimia \u00een afara acestei povestiri. Dar uite c\u0103 to\u021bi au intrat. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00een miez de noapte, m\u0103 duc la Ari, la sec\u021bia de oncologie, ca s\u0103 m\u0103 binecuv\u00e2nteze. Dac\u0103 nu doarme, ne uit\u0103m \u00eempreun\u0103 la relu\u0103ri ale Ligii Campionilor \u0219i vorbim despre una \u0219i alta. Dac\u0103 doarme, \u00eei aranjez cuvertura, \u00eei umplu paharul cu ap\u0103 \u0219i ascult cum respir\u0103. St\u00e2nd la capul lui \u00eemi confirm nu \u0219tiu de ce c\u0103 trebuie s\u0103 continui s\u0103 scriu textul acesta, de\u0219i nu am nici cea mai mic\u0103 idee \u2013 chiar nici o idee \u2013 despre ce se va \u00eent\u00e2mpla \u00een continuare. <\/em>(p. 178)<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen ce m\u0103sur\u0103 poate fi identificat personajul principal cu autorul-povestitor? Am\u0103nuntele biografice par s\u0103 coincid\u0103, cel pu\u021bin la suprafa\u021b\u0103. V\u00e2rsta este cam aceia\u0219i, scriitorul este destul de cunoscut \u00een \u021bara sa \u0219i destul de tradus \u00een str\u0103in\u0103tate pentru a efectua turnee literare \u00een \u021b\u0103ri precum Columbia, Statele Unite sau Germania, dar totu\u0219i nu poate tr\u0103i doar din scrierea romanelor \u0219i \u00ee\u0219i completeaz\u0103 veniturile cu cursuri de scriere creativ\u0103. Este nepotul celui de-al treilea prim-ministru din istoria Israelului, dar bunica sa preferat\u0103 este de cealalt\u0103 parte a familiei, o figur\u0103 care nu apar\u021bine <em>establishment<\/em>-ului \u0219i care \u00eei \u00eencurajeaz\u0103 independen\u021ba \u0219i experiment\u0103rile \u00een via\u021b\u0103. O examinare ceva mai atent\u0103 pune \u00een eviden\u021b\u0103 \u0219i alte deosebiri. Via\u021ba sa particular\u0103 este protejat\u0103 de un zid de discre\u021bie, dar spre deosebire de personajul din roman, autorul se pare c\u0103 este \u00een continuare c\u0103s\u0103torit \u0219i fericit. Poate c\u0103 Eshkol Nevo \u00ee\u0219i exorcizeaz\u0103 temerile \u0219i co\u0219marurile \u00een fic\u021biune. \u00centr-un interviu dat \u00een Rom\u00e2nia Magdei Gr\u0103dinaru cu ocazia lans\u0103rii c\u0103r\u021bii, el povestea un episod aproape de necrezut din via\u021ba real\u0103. Scriitorul are trei fiice, spre deosebire de personajul din carte care are dou\u0103 fiice \u0219i un fiu (poate \u0219i el vreun vis nevalidat de realitate). La un an sau doi dup\u0103 publicarea <em>Ultimului interviu, <\/em>una dintre fiicele sale a ales s\u0103 plece de acas\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be, la internat, la Colegiul Sde Boker. A\u0219a f\u0103cuse \u0219i Shira, fiica cea mare a eroului \u2013 povestitor din carte. Doar c\u0103, precum mul\u021bi dintre apropia\u021bii s\u0103i, fiica lui Eshkol Nevo nu citise cartea. Nu doar realitatea este distilat\u0103 \u00een fic\u021biune, dar exist\u0103 \u0219i o osmoz\u0103 invers\u0103 \u2013 realitatea reproduce fic\u021biunea f\u0103r\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 cauzal\u0103 vizibil\u0103.&nbsp; \u0218i totu\u0219i, Eshkol Nevo r\u0103m\u00e2ne \u00een primul r\u00e2nd un scriitor de fic\u021biune, \u0219i cred c\u0103 a\u0219a trebuie citit\u0103 \u0219i aceast\u0103 carte a sa, doar aparent autobiografic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Personajele mele sunt ca \u00eentr-o salat\u0103. Din fiecare persoan\u0103 real\u0103 tai, recompun \u0219i amestec toate ingredientele p\u00e2n\u0103 ob\u021bin un nou individ: p\u0103rul unei femei curge pe umerii alteia \u0219i se unesc \u00een trupul unei c\u00e2nt\u0103re\u021be care a e\u0219uat la audi\u021biile de la The Voice \u2013 iar acest trup se termin\u0103 cu picioarele micu\u021be ale uneia dintre prietenele lui Ari.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Cu o singur\u0103 excep\u021bie.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Personajul principal.<\/em> (p. 294)<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centreb\u0103rile sunt \u00een mare parte conven\u021bionale. R\u0103spunsurile sunt diverse. Uneori, un singur cuv\u00e2nt sau o singur\u0103 fraz\u0103. Alteori, flashback-uri scurte legate de prieteni, de familie, de iubiri \u0219i iubite din trecut. \u00cen c\u00e2teva cazuri fantezia deseneaz\u0103 scenarii \u201ewhat if\u201d. \u00cen fine, c\u00e2teva dintre r\u0103spunsuri sunt proze scurte care ar putea locui stabil \u00een sumarul unei culegeri cu nara\u021biuni de sine st\u0103t\u0103toare. La \u00eentrebarea <em>\u201e<\/em>Ce a\u021bi f\u0103cut \u00een armat\u0103?\u201d (c\u0103rui scriitor israelian nu i s-a pus aceast\u0103 \u00eentrebare?), r\u0103spunsul este relatarea \u00eent\u00e2lnirii cu un cuplu de israelieni stabili\u021bi \u00een America, al c\u0103ror fiu decide s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 pentru a presta serviciul militar \u00een Israel. \u00centreb\u0103rii <em>\u201e<\/em>A\u021bi putea tr\u0103i \u0219i scrie \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103?\u201d i se r\u0103spunde cu povestea unui \u0219ofer de taxi arab care adopt\u0103 numele evreiesc de Mordechai pentru a fi angajat la o sta\u021bie de taxiuri din Ierusalim. Antologic\u0103 mi s-a p\u0103rut proza declan\u0219at\u0103 de \u00eentrebarea \u201eDe ce nu scrie\u021bi despre Shoah?\u201d. R\u0103spunsul este o povestire plin\u0103 de umor \u0219i de triste\u021be, \u00een cea mai bun\u0103 tradi\u021bie a prozei evreie\u0219ti, o povestire care ar fi putut fi scris\u0103 \u00een idi\u0219. \u00cen fine, rivalul s\u0103u literar, scriitorul scandinav de literatur\u0103 de aeroporturi Axel Wolf, va avea parte de o r\u0103zbunare scriitoriceasc\u0103, demn\u0103 de una dintre c\u0103r\u021bile pe care le semnase.&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Eshkol Nevo este un scriitor angajat. Cei care \u00eei cunosc biografia \u0219i activismul politic nu vor fi surprin\u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een c\u0103r\u021bile sale ecouri ale atitudinilor sale pacifiste \u0219i umaniste, chiar dac\u0103 acestea nu sunt \u2013 aparent, cel pu\u021bin \u2013 subiectele centrale ale c\u0103r\u021bilor sale. \u00cen finalul r\u0103spunsului la \u00eentrebarea \u201eA\u021bi putea tr\u0103i \u0219i scrie \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103?\u201d, g\u0103sim urm\u0103torul pasaj, care rezum\u0103 ceea ce simt mul\u021bi dintre locuitorii Israelului plin de presiuni \u0219i de contraste:<\/p>\n\n\n\n<p><em>Cum e posibil s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u0219i s\u0103 scrii \u00eentr-un loc unde nu ai amintiri? De care nu-\u021bi pas\u0103? Care te \u00eenfurie uneori, de-\u021bi vine s\u0103 te dai cu capul de pere\u021bi \u0219i cu degetele de tastatur\u0103?<\/em> (p. 122)<\/p>\n\n\n\n<p>Ubi memoria ibi patria.<\/p>\n\n\n\n<p><em>Ultimul interviu<\/em> include \u0219i o frumoas\u0103 poveste de dragoste. Ceea ce este mai pu\u021bin obi\u0219nuit este c\u0103 aceast\u0103 poveste nu descrie vreo infidelitate sau vreo aventur\u0103 a tinere\u021bii, ci este povestea iubirii eroului pentru so\u021bia sa, o iubire pus\u0103 la \u00eencercare de criza personal\u0103 psihologic\u0103 \u0219i criza de crea\u021bie a scriitorului. Al cincilea deceniu de via\u021b\u0103 \u0219i al treilea deceniu de c\u0103snicie erodeaz\u0103 leg\u0103tura dintre povestitor \u0219i so\u021bia sa, Dikla. Suntem martorii incapacit\u0103\u021bii sale de a pune cuvinte pe coala alb\u0103 de h\u00e2rtie, dar \u0219i de a alege vorbele sau gesturile care s\u0103 evite sau s\u0103 \u00eent\u00e2rzie \u00eendep\u0103rtarea femeii pe care continu\u0103 s\u0103 o iubeasc\u0103. C\u00e2nd cuvintele se sf\u00e2r\u0219esc \u0219i dragostea s-a sf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n\n\n\n<p><em>M\u0103 g\u00e2ndesc la asem\u0103narea ciudata dintre \u00eenceputurile \u0219i sf\u00e2r\u0219iturile iubirii.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>Din prima clip\u0103 c\u00e2nd Ari ne-a f\u0103cut cuno\u0219tin\u021b\u0103, la clubul kibbutzului Cabri, am sim\u021bit c\u0103 tot ce avea s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00eentre Dikla \u0219i mine e inevitabil, pentru c\u0103 atrac\u021bia care ne magnetiza era mai puternic\u0103 dec\u00e2t noi. Chiar \u0219i acum, de fapt, simt acela\u0219i lucru: orice am face, for\u021ba asta nou\u0103, care ne \u00eendep\u0103rteaz\u0103, e mai puternic\u0103 dec\u00e2t noi. \u0218i c\u0103 e doar o chestiune de timp p\u00e2n\u0103 ce&#8230;<\/em> (p. 150)<\/p>\n\n\n\n<p>C\u00e2teva observa\u021bii despre edi\u021bia \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a c\u0103r\u021bii. Traduc\u0103toarea este Marlena Braester, autoarea traducerilor \u00een rom\u00e2ne\u0219te a multor c\u0103r\u021bi ale literaturii ebraice. Versiunea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a c\u0103r\u021bii este cursiv\u0103 \u0219i nu mi-a f\u0103cut prea multe probleme la lectur\u0103, dar nu am putut s\u0103 nu remarc c\u00e2teva locuri \u00een care traducerile automate din ebraica de zi cu zi nu \u0219i-au g\u0103sit echivalente potrivite \u00een rom\u00e2na de zi cu zi. De asemenea, ca de multe ori \u00een traduceri din literatura ebraic\u0103 contemporan\u0103, au ap\u0103rut probleme de transcriere a numelor proprii, unele rezolvate cu exactitudine, altele mai pu\u021bin inspirate. Nu exist\u0103 nici o justificare, \u00een opinia mea, c\u0103 numele lui Theodor Herzl, p\u0103rintele sionismului, s\u0103 fie transcris Herzel. De asemenea, echivalentul \u00een limba rom\u00e2n\u0103 al cuv\u00e2ntului ebraic Shoah ar trebui s\u0103 fie \u00een mod consistent Holocaust. A\u0219 fi ad\u0103ugat \u0219i c\u00e2teva note de subsol pe l\u00e2ng\u0103 cele deja existente pentru a clarifica numele unor personalit\u0103\u021bi \u0219i locuri, sau alte exprim\u0103ri specifice realit\u0103\u021bilor sau culturii israeliene. Re\u00eent\u00e2lnirea lui Eshkol Nevo cu cititorii din Rom\u00e2nia, prilejuit\u0103 de apari\u021bia c\u0103r\u021bii <em>Ultimul interviu<\/em>, este una la cel mai \u00eenalt nivel. Spre deosebire de eroul romanului s\u0103u, Nevo pare a se afla \u00eentr-o perioad\u0103 fast\u0103, de creativitate \u0219i inventivitate. Cartea sa este interesant\u0103 \u0219i \u00eenv\u0103luitoare. Experimentul legat de structura narativ\u0103 reu\u0219e\u0219te. O nou\u0103 linie de for\u021b\u0103 se adaug\u0103 dialogului \u00een permanent\u0103 expansiune dintre literatura israelian\u0103 \u0219i publicul cititor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Note de lectur\u0103 de Dan Roma\u0219canu<\/p>\n","protected":false},"author":35,"featured_media":7801,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[601],"tags":[216,1042,602,1692],"coauthors":[1189],"class_list":["post-7800","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-note-de-lectura","tag-dan-romascanu","tag-eshkol-nevo","tag-note-de-lectura","tag-nr-3-2023"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/eshkol_nevo.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7800","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/35"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7800"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7800\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7803,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7800\/revisions\/7803"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7801"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7800"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7800"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7800"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=7800"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}