{"id":7542,"date":"2023-05-14T10:43:35","date_gmt":"2023-05-14T07:43:35","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=7542"},"modified":"2023-05-14T10:43:42","modified_gmt":"2023-05-14T07:43:42","slug":"ideile-eronate-transformate-in-adevaruri-dogmatice-sunt-cel-mai-primejdios-lucru-din-lume","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=7542","title":{"rendered":"\u201eIdeile eronate transformate \u00een adev\u0103ruri dogmatice sunt cel mai primejdios lucru din lume\u201d"},"content":{"rendered":"\n

Dan-Liviu Boeriu<\/em><\/strong>: Domnule Liiceanu, a\u0219 \u00eencepe discu\u021bia noastr\u0103 de la un episod mai vechi, din 1990, care a avut drept consecin\u021b\u0103 faptul c\u0103 vi s-a atribuit ceea ce eu a\u0219 numi \u201ecalitatea de \u00eempu\u0219cabil\u201d. Revista <\/em>Rom\u00e2nia Mare, proasp\u0103t \u00eenfiin\u021bat\u0103 de Eugen Barbu, a f\u0103cut un clasament, publicat \u00een paginile interioare ale respectivului num\u0103r, cu cei 10 intelectuali care trebuiau \u00eempu\u0219ca\u021bi pentru a avea lini\u0219te \u00een \u021bar\u0103. Era o dublare a sloganului electoral la mod\u0103 \u00een anii <\/em>\u2018<\/em>90, \u201eun pre\u0219edinte pentru lini\u0219tea noastr\u0103\u201d. A\u021bi fost \u00eenso\u021bit, \u00een to\u021bi ace\u0219ti 32 de ani scur\u0219i de la Revolu\u021bie, de un halou al contest\u0103rii; pare c\u0103, indiferent ce anume face\u021bi sau scrie\u021bi, exist\u0103 voci care s\u0103 contrazic\u0103 orice luare de pozi\u021bie exprimat\u0103 de dumneavoastr\u0103. Unde a\u021bi plasa s\u00e2mburii acestei perpetue contest\u0103ri? Altfel spus: de ce sunte\u021bi antipatizat, domnule Liiceanu?<\/em><\/p>\n\n\n\n

Gabriel Liiceanu<\/strong>: A\u0219 spune c\u0103 am unele re\u021bineri \u00een privin\u021ba cuv\u00e2ntului \u201eantipatie\u201d. Pe teritoriul politicului n\u0103scut la noi \u00een prelungirea celor 45 de ani de totalitarism, treaba nu se juca \u00een termeni de simpatie \u0219i antipatie. Se juca \u00een termeni de du\u0219m\u0103nie, ur\u0103, intimidare. Antipatia nu e o categorie politic\u0103 \u0219i, cum spuneam, nu de antipatie a fost vorba nici atunci, nici \u00een anii care au urmat. C\u00e2nd pui pe cineva pe o list\u0103 de \u201e\u00eempu\u0219cabili\u201d, nu o faci pentru c\u0103 \u00ee\u021bi e antipatic, ci pentru c\u0103 \u00eel socote\u0219ti \u201edu\u0219man de moarte\u201d. Pe scurt, pentru c\u0103 te sim\u021bi amenin\u021bat. \u00cen regimurile totalitare, recursul la teroare ca replic\u0103 politic\u0103 este ceva obi\u0219nuit, iar o putere cum era cea de la noi din 1990, care ie\u0219ise din m\u00e2neca unui regim totalitar, de\u0219i se pretindea o \u201eemana\u021bie a revolu\u021biei\u201d, avea (\u0219i a p\u0103strat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi) o gr\u0103mad\u0103 din apuc\u0103turile comuni\u0219tilor care fuseser\u0103 p\u00e2n\u0103 mai ieri.<\/p>\n\n\n\n

Permite\u021bi-mi s\u0103 invoc, ca fundal teoretic pentru \u00eenceputul dialogului, ideile unui text recent publicat \u00een volumul Despre via\u021b\u0103, destin & nostalgie<\/em>, al lui Horia Patapievici. <\/em>M\u0103 voi referi la un capitol din carte, intitulat \u201eRevolu\u021bia de centru\u201d, scris de autor \u00een 2013, dar ap\u0103rut abia acum. E un text pe care nu m\u0103 sfiesc s\u0103-l numesc antologic, pentru c\u0103 ne explic\u0103 \u2013 iat\u0103, abia acum, dup\u0103 mai bine de trei decenii \u2013 ce am tr\u0103it noi cu-adev\u0103rat \u00een decembrie 1989. S-a scris enorm pe tema asta \u0219i, totu\u0219i, nimeni n-a reu\u0219it p\u00e2n\u0103 acum s\u0103 fac\u0103 o analiz\u0103 definitiv l\u0103muritoare la at\u00e2t de tragicul \u0219i rocambolescul episod \u00een care ne-a aruncat istoria atunci. \u0218ti\u021bi, am ajuns s\u0103 cred \u00een anii din urm\u0103 c\u0103 faptul de a \u00een\u021belege<\/em> ce tr\u0103ie\u0219ti<\/em> este o valoare suprem\u0103 la care s-ar cuveni s\u0103 aspir\u0103m cu to\u021bii. Dac\u0103 simt nevoia s\u0103 rezum ideile lui Patapievici din acest text, o fac tocmai pentru c\u0103 el ne face s\u0103 \u00een\u021belegem \u00een mod riguros cadrul istoric \u00een care a ap\u0103rut \u201elista celor 10 intelectuali \u00eempu\u0219cabili\u201d.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u201e… texte de filozofie politic\u0103 care au t\u0103iat g\u00e2ndirea \u00een dou\u0103\u201d<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

D.-L.B.<\/em><\/strong>: Horia Patapievici are \u00eentr-adev\u0103r acest dar de a tran\u0219a, cu o elegan\u021b\u0103 care \u00eembin\u0103 referin\u021bele culturale \u0219i logica elementar\u0103, chestiuni care par confuze, ce\u021boase. \u021ain minte cu c\u00e2t\u0103 aten\u021bie am citit, la vremea apari\u021biei, <\/em>Omul recent, o carte care punea \u00een discu\u021bie \u00eensu\u0219i raportul nostru cu modernitatea \u0219i care dezv\u0103luia \u2013 \u00een cel mai clar mod cu putin\u021b\u0103 \u2013 riscurile alunec\u0103rii \u00eentr-o postmodernitate f\u0103r\u0103 substan\u021b\u0103. \u00cenc\u00e2t m\u0103 face\u021bi curios \u00een leg\u0103tur\u0103 cu textul la care v\u0103 referi\u021bi \u0219i pe care recunosc c\u0103, cel pu\u021bin deocamdat\u0103, eu nu l-am citit.<\/em><\/p>\n\n\n\n

G.L.<\/strong>: Revolu\u021bia de centru<\/em> face parte dintre rarele texte de filozofie politic\u0103 despre care \u00eemi place s\u0103 spun c\u0103 \u201eau t\u0103iat g\u00e2ndirea \u00een dou\u0103\u201d. \u00cen spe\u021b\u0103 c\u0103, dup\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 de g\u00e2ndire eronat\u0103 \u00eentr-o chestiune important\u0103, apare un g\u00e2nditor care ne deschide ochii asupra confuziei teoretice \u00een care tr\u0103iam. Atunci, modul nostru de a \u00een\u021belege \u0219i explica acea chestiune se \u00eemparte \u00eentr-un \u201e\u00eenainte\u201d \u0219i un \u201edup\u0103\u201d. Am s\u0103 dau un exemplu, \u00eenainte de a reveni la textul lui Patapievici \u0219i la \u00eentrebarea dumneavoastr\u0103.<\/p>\n\n\n\n

E vorba de textul Despre libertatea anticilor comparat\u0103 cu cea a modernilor<\/em>, prezentat de Benjamin Constant \u00een 1819 la Academia Regal\u0103 din Paris. Constant (nu mai \u021bin minte cine l-a numit \u201eunul dintre Sfin\u021bii P\u0103rin\u021bi ai liberalismului\u201d) a fost primul g\u00e2nditor care a observat c\u0103 se vorbea \u00een aceia\u0219i termeni<\/em> despre libertate \u0219i democra\u021bie la vechii greci \u0219i \u00een democra\u021biile moderne. Drept care, Constant \u00ee\u0219i propune s\u0103 vorbeasc\u0103 \u201edespre dou\u0103 feluri de libertate ale c\u0103ror diferen\u021be au r\u0103mas neobservate p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi\u201d.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t mai pe scurt: la atenieni, \u00een vremea lui Pericle, suveranitatea individului \u00een afacerile publice \u2013 tot ce se f\u0103cea \u00een cetate comporta participarea \u0219i acordul tuturor<\/em> cet\u0103\u021benilor \u2013 era \u00eenso\u021bit\u0103 de lipsa oric\u0103rui drept individual. Cet\u0103\u021beanul atenian, spune Constant, este suveran ca cet\u0103\u021bean, dar \u201eeste sclav \u00een toate aspectele private ale vie\u021bii\u201d. Fericirea personal\u0103 nu era o preocupare a cet\u0103\u021bii. La grecii antici, pre\u021bul \u201elibert\u0103\u021bii politice\u201d era pl\u0103tit cu cel al \u201elibert\u0103\u021bii individului\u201d. Calitatea de cet\u0103\u021bean o absorbea total pe cea de individ.<\/p>\n\n\n\n

Exact pe dos se petrec lucrurile la moderni, \u00een sistemul reprezentativ al democra\u021biei: \u201eindividul, independent \u00een via\u021ba privat\u0103, nu este (…) suveran dec\u00e2t \u00een aparen\u021b\u0103\u201d, de vreme ce el exerseaz\u0103 suveranitatea o dat\u0103 la patru ani aleg\u00e2nd. Dup\u0103 care, deleg\u00e2nd puterea, el renun\u021b\u0103 la ea, pentru a se dedica afacerilor personale. De aceea, libertatea politic\u0103 (cet\u0103\u021beneasc\u0103) la moderni nu poate fi men\u021binut\u0103 dec\u00e2t printr-o \u201esupraveghere activ\u0103 \u0219i constant\u0103 asupra reprezentan\u021bilor lor\u201d. \u00cen concluzie: dac\u0103 la antici calitatea de cet\u0103\u021bean anihila individul, la moderni libertatea individual\u0103 trebuie astfel conceput\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 activa oric\u00e2nd calitatea de cet\u0103\u021bean<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Ei bine, dac\u0103 diferen\u021bele dintre cele dou\u0103 feluri de libert\u0103\u021bi r\u0103m\u0103seser\u0103 neobservate p\u00e2n\u0103 la Benjamin Constant, ele au \u00eencetat s\u0103 fie ignorate dup\u0103 data memorabilei conferin\u021be. Dar aten\u021bie! De\u0219i ceea ce spune Constant e nu numai adev\u0103rat, dar \u0219i extrem de simplu, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103, dup\u0103 el, confuzia dintre cele dou\u0103 epoci istorice nu continu\u0103 s\u0103 se fac\u0103. Evident, nu de c\u0103tre istorici \u0219i politologi, dar ea persist\u0103 la majoritatea oamenilor politici \u0219i \u00een g\u00e2ndirea comun\u0103. O gr\u0103mad\u0103 de lucruri importante sunt l\u0103murite odat\u0103 pentru totdeauna \u0219i, totu\u0219i, majoritatea oamenilor continu\u0103 s\u0103 se scalde \u00een eroare. Fapt care cost\u0103 scump societatea, teribil de scump!<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t de nociv\u0103 poate fi o idee eronat\u0103?<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

D.-L.B.<\/em><\/strong>: Este at\u00e2t de nociv\u0103 o idee eronat\u0103?<\/em><\/p>\n\n\n\n

G.L.<\/strong>: Nu ne d\u0103m seama c\u00e2t a p\u0103timit omenirea de pe urma ideilor gre\u0219ite de care s-a l\u0103sat m\u00e2nat\u0103. \u0218i din aceea\u0219i tagm\u0103 a intelectualilor care, din Antichitatea greac\u0103 \u0219i p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, a contribuit la cre\u0219terea civiliza\u021biei, din aceea\u0219i tagm\u0103 au ie\u0219it ideile mutilante pl\u0103tite cu dezastre \u0219i cu nesf\u00e2r\u0219ite milioane de mor\u021bi. Ideile eronate transformate \u00een adev\u0103ruri dogmatice sunt cel mai primejdios lucru din lume. Ele provoac\u0103 cele mai grave leziuni \u00een corpul social \u0219i tocmai de aceea e at\u00e2t de important \u201es\u0103 vezi\u201d pe m\u00e2na cui \u00eencap ideile. Din p\u0103cate, s-a dovedit c\u0103 noi nu suntem capabili s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m de ideile \u201egeneratoare de r\u0103u\u201d (propun s\u0103 le botez\u0103m, pre\u021bios, kakogenetice<\/em>), primejdia fiind s\u0103 ne transform\u0103m cu to\u021bii \u00een poli\u021bie a g\u00e2ndirii. E tocmai ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ast\u0103zi cu \u201ecorectitudinea politic\u0103\u201d, u\u0219a pe care o for\u021beaz\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 reintre \u00een lume, travestit, comunismul. De aceea r\u0103spunderea celor care \u201eumbl\u0103 cu idei\u201d este enorm\u0103. Ei pot face omenirea fericit\u0103 sau, dimpotriv\u0103, o pot arunca \u00een pr\u0103pastie. Geniul este c\u00e2t se poate de echitabil distribuit de partea binelui \u0219i de cea a r\u0103ului. \u0218i se bucur\u0103, \u00een ambele direc\u021bii, de continuitate. Nu e o \u00eent\u00e2mplare c\u00e2nd apare un monstrum<\/em> \u00een via\u021b\u0103 care ridic\u0103 din nou \u00een pie\u021be publice statuile celor mai mari genii ale r\u0103ului, \u00een vreme ce al\u021bii dau jos sau vandalizeaz\u0103, dup\u0103 cele mai aberante criterii, statuile marilor binef\u0103c\u0103tori.<\/p>\n\n\n\n

Pot s\u0103 m\u0103 \u00eentreb, de pild\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd deocamdat\u0103 la modesta noastr\u0103 scar\u0103, ce caut\u0103 \u00een Gr\u0103dina Icoanei din Bucure\u0219ti bustul celui mai mare turiferar al lui Ceau\u0219escu, despre care am afirmat c\u00e2ndva c\u0103 a f\u0103cut r\u0103u Rom\u00e2niei c\u00e2t jum\u0103tate din \u00eentreaga Securitate? \u0218i care, vindec\u00e2ndu-se de spaima de a fi lin\u0219at, pe care o tr\u0103sese la \u00eenceputul lui \u201990 \u0219i for\u021b\u00e2nd cinismul, a revenit sprin\u021bar la ramp\u0103 \u00eentr-o emisiune a TVR (din 17 iulie 1992) \u0219i s-a adresat unei doam\u00adne din popor care-l calificase drept porc: \u201eEi bine, doamn\u0103, sunt porc, sunt un porc ordinar, sunt porcul dumneavoastr\u0103, doamn\u0103\u201d. Cine, \u00een numele poporului rom\u00e2n, umilindu-ne, l-a pus pe soclu?<\/p>\n\n\n\n

D.-L.B.<\/em><\/strong>: L-au pus probabil cei din tagma \u201econcilian\u021bilor\u201d, a celor despre care Monica Lovinescu afirma c\u0103 au uitat \u00eenainte de a-\u0219i aduce aminte. Dar, continu\u00e2nd discu\u021bia noastr\u0103, \u00eemi pute\u021bi da un exemplu de \u201eidee kakogenetic\u0103\u201d?<\/em><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u201eLa cap\u0103tul tuturor promisiunilor paradisului a\u0219teapt\u0103 infernul\u201d<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

G.L.<\/strong>: Da, cu pl\u0103cere, de fapt cu nepl\u0103cere. Cea mai nociv\u0103 idee a omenirii a fost hieratizarea (sacralizarea) lui \u201esus\u201d \u0219i a \u201ecap\u0103tului\u201d, \u201esf\u00e2r\u0219itului\u201d (\u00e9schaton<\/em>): Paradisul. Sau, altfel spus, ideea paradisurilor certe<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 paradisul \u201ede dincolo\u201d ar fi doar sperabil, dezirabil \u0219i problematic, dac\u0103 ar r\u0103m\u00e2ne numai at\u00e2t, o proiec\u021bie consolatoare izvor\u00e2t\u0103 din spaimele \u0219i dorin\u021bele noastre, ar fi vorba doar de un placebo<\/em> care nu face r\u0103u nim\u0103nui. Grav e c\u00e2nd acest \u201edincolo\u201d devine nu numai cert ca obiect existent \u00een chip real, ci \u0219i obiect constr\u00e2ng\u0103tor de g\u00e2ndire \u0219i sim\u021bire, deci credin\u021b\u0103 opresiv\u0103, b\u0103gat\u0103 pe g\u00e2t cu for\u021ba. Totul sf\u00e2r\u0219e\u0219te atunci \u00een sistematice v\u0103rs\u0103ri de s\u00e2nge care, fiind mereu f\u0103cute \u00een numele unui Dumnezeu, sunt \u201esfinte\u201d, sunt r\u0103zboaie religioase. V\u0103rsarea de s\u00e2nge f\u0103cut\u0103, chipurile, cu \u00eencuviin\u021barea lui Dumnezeu \u0219i-n numele lui e modul cel mai eficient de a macula ideea de Dumnezeu \u0219i cea mai mare tr\u0103dare a \u00eenv\u0103\u021b\u0103turii cristice.<\/p>\n\n\n\n

Dar exist\u0103 \u0219i varianta paradisului \u201ede dup\u0103 col\u021b\u201d, cum l-a numit Mario Vargas Llosa. Or s\u0103 ne fereasc\u0103 Dumnezeu de un paradis instalat definitiv pe p\u0103m\u00e2nt! Pentru simplul motiv c\u0103, via\u021ba noastr\u0103 fiind finit\u0103,  precar\u0103 \u0219i contradictorie \u00een esen\u021ba ei, el se va transforma automat \u00een opusul lui. La cap\u0103tul tuturor promisiunilor paradisului a\u0219teapt\u0103 infernul. Singurele \u201eparadisuri\u201d (g\u00e2ndite ca metafore ale fericirii) accesibile aici, pe p\u0103m\u00e2nt \u2013 prin \u0219ans\u0103 sau prin voca\u021bie \u2013, sunt paradisul iubirii \u0219i paradisul culturii. Altminteri, via\u021ba noastr\u0103 este \u201eprea\u201d muritoare \u0219i con\u0219tient\u0103 c\u0103 este a\u0219a, \u0219i prea complicat\u0103 \u0219i plin\u0103 de suferin\u021b\u0103 (bazat\u0103 pe tensiunea ireconciliabil\u0103 dintre pulsiuni \u0219i spirit), prea disruptiv\u0103 \u00eentre \u201eegoism\u201d \u0219i \u201ealtruism\u201d, \u00eentre \u201eeu\u201d \u0219i \u201etu\u201d, ca s\u0103 poat\u0103 ajunge vreodat\u0103 paradisiac\u0103. Ar trebui, pentru asta, s\u0103 putem s\u0103 ne transform\u0103m singuri \u00een zei, s\u0103 abolim dualitatea trup-spirit \u0219i atomizarea eurilor, ceea ce m\u0103-ndoiesc c\u0103 se va petrece vreodat\u0103. A\u0219a st\u00e2nd lucrurile, cei mai mari r\u0103uf\u0103c\u0103tori sunt cei care s-au dedicat construirii sistematice a paradisurilor, a\u0219adar arhitec\u021bii<\/em> \u0219i inginerii Paradisului<\/em>. Fie el ceresc sau p\u0103m\u00e2ntesc. Doi intelectuali sunt marii tartori ai paradisurilor fictive prezentate ca certe: Platon \u0219i Marx.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cazul lui Platon, nu putem totu\u0219i \u0219ti dac\u0103 a vorbit \u201e\u00een serios\u201d despre \u201eRaiul Ideilor\u201d sau dac\u0103 a vorbit doar alegoric. Important e c\u0103 Occidentul (\u00een frunte cu Biserica cre\u0219tin\u0103) l-a \u00een\u021beles tale quale<\/em> \u0219i, prelu\u00e2nd \u0219i sacraliz\u00e2nd concep\u021bia transcenden\u021bei Ideilor, a dat na\u0219tere la teribilele r\u0103zboaie religioase care au mutilat istoria Occidentului. La fel a procedat \u0219i Orientul, pe versantul islamic. Sigur, ai fi \u00eenclinat s\u0103 spui c\u0103 paradisul ceresc e inofensiv. Ce Dumnezeu s\u0103 fie \u201eofensiv\u201d \u00een fantasma lui \u201eSus\u201d? N-ar fi, dac\u0103 n-ai fi fost niciodat\u0103 obligat<\/em> de institu\u021biile credin\u021bei<\/em> s\u0103 crezi \u00een ea \u00een termenii \u00een care a g\u00e2ndit-o un sobor de episcopi convocat de Constantin cel Mare acum 1600 de ani. Dac\u0103 fantasma lui \u201eSus\u201d ar fi r\u0103mas doar un \u201ecuier\u201d pentru speran\u021b\u0103, consolare \u0219i \u00eencurajare, ales liber ca obiect al credin\u021bei, n-ar fi avut nimeni nimic cu paradisul \u201ede dincolo\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Dar groz\u0103via, mai mare \u00eenc\u0103, s-a petrecut c\u00e2nd, din cer, paradisul a fost cobor\u00e2t pe p\u0103m\u00e2nt \u2013 \u00een larm\u0103, lacrimi \u0219i s\u00e2nge \u2013 \u0219i transformat \u00een \u00e9schaton<\/em>, sf\u00e2r\u0219it al proto-istoriei \u00eentemeiate pe clase, \u00eemplinire a revolu\u021biilor \u0219i a omenirii m\u00e2ntuite (\u00een mod paradoxal \u0219i dement) prin crim\u0103. Ca s\u0103 spun a\u0219a, Marx a fost cel mai nociv arhitect de idei al omenirii, intelectualul care a \u00eentors pe dos m\u0103nu\u0219a cristic\u0103 a \u201e\u00cemp\u0103r\u0103\u021biei Cerurilor\u201d. A propus crima prezent\u0103 pentru o fericire etern viitoare. \u00cen locul seam\u0103nului cristic, a milei \u0219i iubirii, a pus necru\u021barea \u00een fa\u021ba du\u0219manului \u0219i ura. Iar Lenin \u0219i Stalin au fost inginerii care au construit pe p\u0103m\u00e2nt paradisul visat de el: \u201ecea mai mare escrocherie a secolului XX\u201d, cum a numit Eugen Ionescu comunismul. Or noi avem o singur\u0103 via\u021b\u0103, \u0219i tot ce putem pretinde de la ea este s\u0103 o tr\u0103im ca via\u021b\u0103 prezent\u0103<\/em>, c\u00e2t mai bine cu putin\u021b\u0103, aici, pe p\u0103m\u00e2nt. \u0218i asta c\u00e2t ne permit lucrurile care depind de noi<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u201eAnti-comunismul nu are nuan\u021be politice, ci doar moral-umaniste\u201d<\/strong><\/h4>\n\n\n\n

\u0218i v\u0103 mai dau, \u00een prelungirea a ceea ce am spus, \u0219i un al doilea exemplu. C\u00e2nd, dup\u0103 decembrie ’89, am ajuns prima oar\u0103 la Paris \u0219i am avut primele discu\u021bii cu intelectuali francezi despre c\u0103derea comunismului \u00een Estul Europei, eu argument\u00e2nd, beat de fericire, c\u0103 am sc\u0103pat de cea mai mare pacoste din istoria omenirii, mi s-a r\u0103spuns la unison c\u0103 am o viziune de dreapta pentru c\u0103 practicam un \u201eanti-comunism visceral\u201d.<\/em> Auzeam prima oar\u0103 expresia asta \u0219i am r\u0103mas perplex. Am r\u0103spuns c\u0103 \u201eanti-comunism visceral\u201d este o formul\u0103 tautologic\u0103, de vreme ce \u00eempotriva crimei nu po\u021bi fi dec\u00e2t cu toat\u0103 fiin\u021ba ta sau, dac\u0103 nu e\u0219ti, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 te situezi de partea crimei. Altfel spus, anti-comunismul nu poate fi nici de dreapta nici de st\u00e2nga, ci, \u00een mod sub\u00een\u021beles<\/em>, numai \u0219i numai \u201evisceral\u201d; anti-comunismul nu are nuan\u021be politice, ci doar moral-umaniste: \u00eempotriva crimei nu po\u021bi fi \u201e\u00eentr-o m\u0103sur\u0103 sau alta\u201d, ci doar din toat\u0103 inima. Thierry Wolton a rostit propozi\u021bia fundamental\u0103 despre comunism: \u201eA condamna comunismul \u00een virtutea bilan\u021bului s\u0103u criminal este o chestiune de moral\u0103, \u0219i nu o luare de pozi\u021bie politic\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Formulat silogistic, lucrul sun\u0103 a\u0219a:<\/p>\n\n\n\n

1. Cine nu e \u00eempotriva<\/em> crimei este pentru<\/em> crim\u0103, fie ca f\u0103pta\u0219, fie ca instigator, aderent sau aprobator al ei.<\/p>\n\n\n\n

2. Comunismul (potrivit efectelor lui practic-istorice \u0219i indiferent de inten\u021biile lui), este, summa summarum<\/em>, cea mai teribil\u0103 dintre toate crimele care au existat pe lume.<\/p>\n\n\n\n

(Nici o alta nu s-a soldat cu o sut\u0103 de milioane de victime \u0219i cu un peisaj al dezol\u0103rii \u0219i suferin\u021bei de o asemenea anvergur\u0103.)<\/p>\n\n\n\n

3. Deci, dac\u0103 acuzi pe cineva de anti-comunism, \u00eel acuzi \u00een fapt c\u0103 este \u00eempotriva crimei, iar tu recuno\u0219ti c\u0103 e\u0219ti un adept al ei: fie inspir\u00e2nd-o, fie f\u0103c\u00e2nd-o, fie incit\u00e2nd la ea, fie ader\u00e2nd mintal la ea, fie ap\u0103r\u00e2nd-o.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 comunismul este crima suprem\u0103, atunci, \u00een mod normal<\/em>, nu po\u021bi fi dec\u00e2t contra lui. Dac\u0103 e\u0219ti \u201emilitant comunist\u201d, ori e\u0219ti sadic \u0219i criminal, ori aderi la el din demen\u021b\u0103 sau prostie, fiind incapabil s\u0103 con\u0219tientizezi consecin\u021bele criminale ale unei doctrinei verificate ca nociv\u0103 \u00een toate<\/em> versiunile ei.<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103, spre ilustrare, cum arat\u0103, potrivit unei relat\u0103ri a lui Bertrand Russel, un comportament criminal travestit pios de posteritate \u00een formula \u201egeniu revolu\u021bionar\u201d. \u00cen cartea sa Viitorul omenirii<\/em> \u0219i, culmea!, \u00een capitolul intitulat \u201eOameni de seam\u0103 pe care i-am cunoscut\u201d, Bertrand Russel poveste\u0219te \u00eent\u00e2lnirea sa cu \u201eomul de seam\u0103\u201d Lenin, \u00een Rusia, din 1920:<\/p>\n\n\n\n

\u201eCele mai vii impresii pe care mi le-a l\u0103sat au fost de bigotism \u0219i cruzime mongol\u0103. Pun\u00e2ndu-i eu o \u00eentrebare despre socialismul \u00een agricultur\u0103, mi-a povestit \u00eenveselit cum i-a asmu\u021bit pe ni\u0219te \u021b\u0103rani mai s\u0103raci \u00eempotriva unora mai boga\u021bi \u0219i \u00abcur\u00e2nd dup\u0103 aceea cei s\u0103raci i-au sp\u00e2nzurat de cel mai apropiat copac pe cei boga\u021bi \u2013 ha! ha! ha!\u00bb. Hohotul s\u0103u la g\u00e2ndul celor masacra\u021bi a f\u0103cut s\u0103-mi \u00eenghe\u021be s\u00e2ngele \u00een vine.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Deci a\u0219a arat\u0103 \u201eun om de seam\u0103\u201d care, prin ideile \u0219i practica lui, a poluat min\u021bile a sute de milioane de oameni din ultimii o sut\u0103 de ani \u0219i le-a configurat comportamentul. Pe l\u00e2ng\u0103 \u201emarii revolu\u021bionari\u201d sau pe l\u00e2ng\u0103 \u201emarii cuceritori\u201d ai lumii, un criminal \u00een serie este un jalnic amator. Deosebirea \u00eentre ei este c\u0103 unii, prin masacrele pe care le au pe con\u0219tiin\u021b\u0103, intr\u0103 \u00een istorie, \u00een vreme ce ceilal\u021bi r\u0103m\u00e2n \u00een arhivele poli\u021biei.<\/p>\n\n\n\n

Rezum\u00e2nd: c\u00e2nd e vorba de crim\u0103, ori e\u0219ti pentru ea<\/em>, \u0219i atunci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ai voca\u021bie de criminal; ori e\u0219ti \u00eempotriva ei<\/em>, \u0219i atunci e\u0219ti humanus<\/em>, e\u0219ti om \u00een deplina lui umanitate. Nu po\u021bi spune \u201esunt moderat \u00eempotriva crimei\u201d sau \u201esunt moderat pentru crim\u0103\u201d. Aici e vorba de asum\u0103ri integrale, f\u0103r\u0103 nuan\u021be; aici e vorba pur \u0219i simplu de discernerea albului de negru. Dac\u0103 m\u0103 acuzi \u00een calitatea mea de \u201eanti-comunist visceral\u201d, de fapt m\u0103 acuzi c\u0103 sunt om \u00een deplina mea umanitate, \u00een loc s\u0103 fiu reprezentantul unei omeniri bolnave care defileaz\u0103 cu criminalii \u0219i se m\u00e2ndre\u0219te cu ei.<\/p>\n\n\n\n

Concluzie: a\u0219a cum anti-comunismul nu e de dreapta, ci e cea mai pur\u0103 expresie a umanismului, comunismul nu e de st\u00e2nga, ci este o idee eronat\u0103 criminal\u0103, cea mai \u201ekakogenetic\u0103\u201d idee din lume.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u201eNimeni p\u00e2n\u0103 la Patapievici nu a g\u00e2ndit riguros ce anume s-a \u00eent\u00e2mplat cu noi \u00een decembrie 1989 \u0219i dup\u0103 aceea.\u201d<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

D.-L.B<\/em><\/strong>.: Cred c\u0103 nu mai e nimic de comentat. S\u0103 revenim la ideea \u201erevolu\u021biei de centru\u201d, care, \u00een\u021beleg, asemeni conferin\u021bei lui Benjamin Constant, intr\u0103, ca importan\u021b\u0103 tematic\u0103 \u0219i ca valoare analitic\u0103, \u00een categoria textelor \u201ecare taie g\u00e2ndirea \u00een dou\u0103\u201d. Dar care este problema, legat\u0103 indisolubil de momentul 1989, despre care spune\u021bi c\u0103 a r\u0103mas confuz\u0103 p\u00e2n\u0103 acum \u0219i pe care Patapievici o l\u0103mure\u0219te? \u0218i care sunt termenii binomului \u201e\u00eenainte-dup\u0103\u201d \u00een acest caz?<\/em><\/p>\n\n\n\n

G.L.<\/strong>: Da, asta sus\u021bin \u0219i doar \u00een orizontul acestei idei voi putea r\u0103spunde \u201ecorect\u201d la \u00eentrebarea dumneavoastr\u0103. Ar fi bine s\u0103 realiz\u0103m \u2013 \u0219i astfel intru deja \u00een analiza amintit\u0103 \u2013 c\u0103 vorbim de o perioad\u0103 a istoriei noastre \u00een care o revolt\u0103 anti-comunist\u0103 spontan\u0103 (\u201erevolta str\u0103zii\u201d) s-a \u00eempletit cu o confiscare a puterii de c\u0103tre \u201ecomplotul nomenclaturist\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Structura de g\u00e2ndire a lui Patapievici seam\u0103n\u0103 \u00eentrutotul cu cea a lui Constant: ea practic\u0103 distinc\u021bia prin opozi\u021bie<\/em>. Acolo unde p\u00e2n\u0103 atunci totul era tratat de-a valma, indistinct, acum, sub lama analizei, sensurile a dou\u0103 concepte fundamentale pentru politologie \u0219i filozofia istoriei \u2013 libertatea<\/em> (\u00een cazul lui Constant) \u0219i revolu\u021bia<\/em> (\u00een cazul lui Patapievici) \u2013 sunt puse \u00een lumin\u0103 \u0219i tratate diferen\u021biat. Numai c\u0103 la Patapievici sensurile revolu\u021biei sunt analizate pe dou\u0103 cazuri distincte. \u00cen primul caz, analiza opereaz\u0103 \u00een plan local, la nivelul Rom\u00e2niei, \u0219i el elimin\u0103 definitiv felul \u00een care ne b\u00e2lb\u00e2im de 33 de ani \u00een jurul identific\u0103rii a ceea ce a tr\u0103it Rom\u00e2nia \u00een decembrie 1989: o revolu\u021bie? o revolt\u0103? o lovitur\u0103 de stat? Nimeni p\u00e2n\u0103 acum nu a g\u00e2ndit riguros ce anume s-a \u00eent\u00e2mplat cu noi, istoric vorbind, \u00een decembrie 1989 \u0219i dup\u0103 aceea. Cu fiecare nou\u0103 explica\u021bie lucrurile s-au complicat \u00een loc s\u0103 se simplifice, iar confuzia din min\u021bile noastre s-a m\u0103rit. \u00cen al doilea caz, analiza revolu\u021biei f\u0103cut\u0103 de Patapievici opereaz\u0103 \u00een planul general al filozofiei istoriei, explic\u00e2nd care e deosebirea dintre revolu\u021biile tradi\u021bionale \u201eclasice\u201d (cea francez\u0103 de la 1789 \u0219i cea bol\u0219evic\u0103 din Rusia anului 1917) \u0219i revolu\u021biile est-europene din 1989, care au dus la pr\u0103bu\u0219irea comunismului. Aceast\u0103 a doua l\u0103murire are, la nivelul \u00een\u021belegerii revolu\u021biilor<\/em> din istoria Europei, aceea\u0219i valoare euristic\u0103 pe care o are, la nivelul \u00een\u021belegerii libert\u0103\u021bii<\/em> \u00een istoria Europei, l\u0103murirea lui Constant.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a putea r\u0103spunde la \u00eentrebarea pe care mi-a\u021bi pus-o, m\u0103 voi limita numai la analiza pe care Patapievici o face revolu\u021biei rom\u00e2ne din decembrie 1989. Premiza analizei lui este formulat\u0103 astfel:<\/p>\n\n\n\n

\u201eRevolu\u021bia rom\u00e2n\u0103 (…) nu este un bloc compact, nu este o mi\u0219care \u00eempins\u0103 spre deznod\u0103m\u00e2nt de o inspira\u021bie unic\u0103, ci este o rezultant\u0103. \u00cen analiza revolu\u021biei rom\u00e2ne, trebuie s\u0103 distingem \u00eentre partea care \u021bine de revolta str\u0103zii \u0219i partea care \u021bine de complotul nomenclaturist. Cele dou\u0103 componente ale revolu\u021biei rom\u00e2ne sunt ca dou\u0103 fire, din care s-au \u021besut at\u00e2t contrastele bizare, c\u00e2t \u0219i istoria ulterioar\u0103, la fel de special\u0103, a Rom\u00e2niei. La \u00eenceput, firul revoltei populare \u0219i firul complotului nomenclaturist nu s-au aflat \u00een conflict. Am putea spune c\u0103, dac\u0103 revolta a declan\u0219at revolu\u021bia, atunci complotul a c\u00e2\u0219tigat-o. Apoi complotul s-a legitimat \u00een fa\u021ba popula\u021biei ca fiind toat\u0103 revolu\u021bia, ceea ce l-a \u00eempins spre o logic\u0103 a restaura\u021biei, ceea ce l-a obligat s\u0103 se ridice \u00eempotriva revoltei, iar asta a dus la conflict. \u0218i cum, dup\u0103 mascarada terori\u0219tilor, complotul nomenclaturist a reu\u0219it s\u0103 acapareze toat\u0103 puterea \u00een stat, ocup\u00e2nd tot spa\u021biul public, revolta a r\u0103mas, un timp, f\u0103r\u0103 voce.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00cen marginea acestei bizarerii rom\u00e2ne\u0219ti (de altfel istoria, colc\u0103ind de evenimente, are \u00een general voca\u021bia complicatului \u2013 iar cea rom\u00e2n\u0103 parc\u0103 \u00een special), Patapievici formuleaz\u0103 \u201eprimul paradox<\/em> al revolu\u021biei rom\u00e2ne\u201d:<\/p>\n\n\n\n

\u201eParadoxul este c\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, cine a declan\u0219at revolu\u021bia nu a c\u00e2\u0219tigat-o, \u00een schimb, de\u0219i f\u0103r\u0103 nici o putere \u00een stat, a p\u0103strat constant, \u00een ochii societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, dreptul de a-i defini natura. Acest drept a r\u0103mas, \u00een mod misterios, privilegiul revoltei str\u0103zii.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 care, trece la al doilea paradox<\/em>, degajat cu aceea\u0219i ingeniozitate ca primul. A existat oare o posteritate a revoltei str\u0103zii, se \u00eentreab\u0103 el, dup\u0103 ce ea a fost \u00een\u0103bu\u0219it\u0103 de complotul nomenclaturist? C\u0103ci s\u0103 observ\u0103m c\u0103 revolta str\u0103zii s-a produs spontan, neprecedat\u0103 \u0219i ne\u00eenso\u021bit\u0103 de o voce articulat\u0103 a ei. Spre deosebire de celelalte \u021b\u0103ri est-europene c\u0103zute sub totalitarismul comunist, \u00een Rom\u00e2nia, fragila mi\u0219care disident\u0103 \u201enu a jucat nici un rol \u00een declan\u0219area evenimentelor \u0219i \u00een gestionarea deznod\u0103m\u00e2ntului lor\u201d. Neav\u00e2nd o voce distinct\u0103, revolta str\u0103zii a fost rapid uzurpat\u0103 de gruparea comunist\u0103 care, invent\u00e2nd terori\u0219tii, s-a dat drept \u201eemana\u021bie a revolu\u021biei\u201d, pus\u0103 \u00een scen\u0103 \u00een mod rocambolesc la televizor \u0219i f\u0103c\u00e2nd din revolu\u021bia rom\u00e2n\u0103 \u201esingura revolu\u021bie est-european\u0103 care a condus la c\u0103derea regimului comunist prin aducerea la putere tot a unor comuni\u0219ti, recruta\u021bi din \u00eenal\u021bii activi\u0219ti marginaliza\u021bi de Ceau\u0219escu\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i totu\u0219i, dup\u0103 instalarea la putere a neocomuni\u0219tilor cu Iliescu \u00een frunte, s-a \u00eent\u00e2mplat ceva ciudat \u0219i aproape inexplicabil. Pe nea\u0219teptate, a ap\u0103rut de niciunde o posteritate a str\u0103zii, fapt \u00een cel mai \u00eenalt grad paradoxal, d\u00e2nd societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u2013 asta spun eu \u2013 un aspect \u201echaimeric\u201d \u0219i, ca atare, inclasabil. La greci, \u201ehimera\u201d (chaim\u00e9ra<\/em>) era o vie\u021buitoare alc\u0103tuit\u0103 \u2013 am spune noi ast\u0103zi \u2013 prin \u201einginerie genetic\u0103\u201d: de pild\u0103, pe un trup de cal, sau de leu, era instalat un cap de om.<\/p>\n\n\n\n

\u201eBlestemul complotului nomenclaturist, care avea toat\u0103 puterea, \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, triumful misterios al revoltei str\u0103zii, care nu avea nici o putere, a fost acela c\u0103 noua guvernare a fost constr\u00e2ns\u0103 de logica anticomunist\u0103 a schimb\u0103rilor revolu\u021bionare s\u0103 se defineasc\u0103 nu \u00een termenii ei proprii, ci \u00een termenii revoltei str\u0103zii. Cu c\u00e2t era mai puternic\u0103 guvernarea, cu at\u00e2t era mai lipsit\u0103 de legitimitate. Mai mult, cu c\u00e2t \u00eencerca s\u0103 fie mai legitim\u0103, cu at\u00e2t era mai mult silit\u0103 s\u0103 adopte limbajul revoltei str\u0103zii, care o delegitima, \u00eenc\u0103 o dat\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n\n\n\n

\u201eGeneza misteriosului personaj colectiv botezat \u00abIntelectualul Public\u00bb\u201d<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Acest \u201etriumf misterios al revoltei str\u0103zii, care nu avea nici o putere\u201d, a ad\u0103ugat, pe trupul de animal al puterii, un cap omenesc, transform\u00e2nd Rom\u00e2nia \u00eentr-o chaim\u00e9ra<\/em>. A\u0219a se face c\u0103 \u00een societatea noastr\u0103 a ap\u0103rut \u201eo tensiune intern\u0103 \u00eentre for\u021bele care au f\u0103cut Revolu\u021bia rom\u00e2n\u0103, tensiune care nu a fost eliminat\u0103 dec\u00e2t t\u00e2rziu, prin integrarea Rom\u00e2niei \u00een sistemul occidental de alian\u021be\u201d. Care a fost acest cap omenesc ap\u0103rut pe nea\u0219teptate \u0219i parc\u0103 din niciunde? Patapievici \u00eei d\u0103 \u00een mod inspirat numele unui personaj colectiv pe care \u00een nume\u0219te Intelectualul Public<\/em> \u0219i pe care \u00eel descrie astfel:<\/p>\n\n\n\n

\u201eLipsit\u0103 de voce public\u0103, revolta str\u0103zii din timpul revolu\u021biei s-a prelungit dup\u0103 revolu\u021bie, tot \u00een strad\u0103, \u00een opozi\u021bia la puterea instaurat\u0103 de complotul nomenclaturist. Teza mea este c\u0103 revolta str\u0103zii a fost preluat\u0103 \u0219i exprimat\u0103 de figura Intelectualului Public, pe care revolta str\u0103zii l-a creat anume pentru a-\u0219i articula vocea. Astfel \u00eenc\u00e2t, prin g\u00e2tuirea vocii revoltei str\u0103zii de c\u0103tre complotul nomenclaturist (o politic\u0103, pe termen lung, cu totul perdant\u0103), revolu\u021bia rom\u00e2n\u0103, din profunda ei tensiune ei intern\u0103, a n\u0103scut func\u021bia social\u0103 a Intelectualului Public, pe care pu\u021binii disiden\u021bi rom\u00e2ni pe care i-am avut nu au putut-o na\u0219te \u00eenainte de 1989.\u201d<\/p>\n\n\n\n

D.-L.B.<\/em><\/strong>: \u00cen\u021beleg de aici c\u0103 Horia Patapievici atribuie intelectualului public o func\u021bie de reprezentare \u201einformal\u0103\u201d (cum i-am spune azi) a celor care au \u00eenf\u0103ptuit revolu\u021bia, un fel de supra-voce articulat\u0103 pentru a exprima \u00eentocmai revolta colectiv\u0103, din strad\u0103, de dup\u0103 evenimente. \u00centrebarea e dac\u0103, la r\u00e2ndul ei, ideea \u00eens\u0103\u0219i de Intelectual Public a reu\u0219it s\u0103 (se) coaguleze, s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 un corp, s\u0103 devin\u0103 o structur\u0103 bine conturat\u0103, recognoscibil\u0103, legitim\u0103 \u00een acele luni tulburi.  <\/em><\/p>\n\n\n\n

G.L.:<\/strong> \u201e\u00centruparea\u201d Intelectualului Public este v\u0103zut\u0103 de Patapievici \u00een \u201egruparea liber\u0103 de intelectuali din Grupul pentru Dialog Social \u0219i Alian\u021ba Civic\u0103\u201d:<\/p>\n\n\n\n

\u201eDe Intelectualul Public este legat al doilea paradox al Revolu\u021biei rom\u00e2ne. De\u0219i revolu\u021bia rom\u00e2n\u0103 nu a fost pus\u0103 la cale de intelectuali, tensiunea care i-a fost proprie a f\u0103cut ca anume intelectualii s\u0103 fie aceia care i-au definit natura, obiectivele \u0219i agenda politic\u0103. \u00cen Rom\u00e2nia, nu partidele politice au fixat agenda dezbaterii politice, ci Intelectualul Public. De\u0219i au fost persecuta\u021bi de guvernarea neocomunist\u0103, iar ziarele \u00een care scriau au fost puse la index, \u00een pofida asasinatului moral la care au fost supu\u0219i de c\u0103tre presa controlat\u0103 de guvern \u0219i a discreditului public, intelectualii critici au fost cei care au reu\u0219it s\u0103 impun\u0103 \u00eentregii societ\u0103\u021bi agenda dezbaterii publice (inclusiv celor care \u00eei persecutau). Paradoxul este c\u0103 de\u0219i nu a avut vreo legitimitate ca f\u0103uritor al Revolu\u021biei ori ca participant la ea, Intelectualul Public a fost singurul \u00eenvestit, social vorbind, cu legitimitatea de a vorbi despre Revolu\u021bie \u0219i despre obiectivele politice legitime ale Rom\u00e2niei (…)\u201d<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103, acesta a fost primul distinguo<\/em> f\u0103cut de Patapievici \u00een \u201eRevolu\u021bia de centru\u201d. La cele spuse de el aici a\u0219 ad\u0103uga doar urm\u0103torul fapt, menit s\u0103 explice geneza acestui misterios personaj botezat  \u201eIntelectualul Public\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Intelectualul Public nu exist\u0103 \u00een regimurile totalitare, a\u0219a cum \u00een regimurile totalitare nu exist\u0103 nici calitatea de cet\u0103\u021bean, a celui care alege reprezentan\u021bii puterii \u0219i care apoi controleaz\u0103 felul \u00een care sunt reprezenta\u021bi cei care au ales (adic\u0103 cet\u0103\u021benii). \u00centr-o societate \u00een care nu exist\u0103 alegeri libere, \u0219i nici pres\u0103 liber\u0103, \u0219i nici libertate a cuv\u00e2ntului, \u0219i nici libertate individual\u0103, cet\u0103\u021beanul nu are o voce a lui, drept care el nici nu exist\u0103 ca celul\u0103 a democra\u021biei. \u00cen comunism, societatea nu este un corp organic de cet\u0103\u021beni, ci un conglomerat de atomi sociali: este o mas\u0103  amorf\u0103 atomizat\u0103. Iar c\u00e2nd totalitarismul este extrem (c\u00e2nd e terorism statal, ca \u00een Rusia, de la Ivan cel Groaznic \u0219i p\u00e2n\u0103 la Stalin \u0219i Putin, ca \u00een Germania lui Hitler, ca \u00een China lui Mao sau ca \u00een Nord-Coreea de azi), disiden\u021ba nu e posibil\u0103 sub nici o form\u0103. Nici \u00een Rom\u00e2nia lui Gheorghiu-Dej. Nu exist\u0103 dec\u00e2t discursul puterii. \u201eCu tancurile ruse\u0219ti \u00een spate\u201d, spunea Noica, \u201enu se face revolu\u021bie.\u201d \u0218i aveam cu to\u021bii sub ochi exemplul Ungariei din 1956 sau pe cel al Cehoslovaciei din 1968. Sub Ceau\u0219escu, au existat gesturi individuale de disiden\u021b\u0103 (Doina Cornea e exemplul tipic), dar ele nu aglutinau popula\u021bia \u0219i, izolate r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, nu se punea problema c\u0103 ar fi creat o mas\u0103 critic\u0103 a revoltei.<\/p>\n\n\n\n

D.-L.B.:<\/em><\/strong> Dar lucrurile s-au schimbat dup\u0103 1990…<\/em><\/p>\n\n\n\n

G.L.:<\/strong> Da, ceea ce a ap\u0103rut peste noapte a fost libertatea cuv\u00e2ntului<\/em>. Celor care aveau proprietatea cuvintelor netraficate, dar care p\u00e2n\u0103 atunci nu le putuser\u0103 rosti \u00een spa\u021biul public, istoria le-a despecetluit gura. \u0218i atunci \u201eau \u021bipat\u201d. Atunci a ap\u0103rut Intelectualul Public sub forma asocia\u021biilor libere de care vorbe\u0219te Patapievici. \u0218i \u00een acest context \u2013 \u00een care prin mai multe voci care clamau acelea\u0219i valori ale democra\u021biei s-a articulat \u0219i s-a f\u0103cut auzit\u0103, \u00een scris \u0219i la televiziune, o voce a Intelectualului Public \u2013 a ap\u0103rut, ca reac\u021bie iner\u021bial\u0103 de intimidare, tipic comunist\u0103, a puterii oficiale, \u0219i \u201elista\u201d de care vorbim.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u201eDe ce am ap\u0103rut \u00een 1990 printre \u00abcei zece\u00bb de pe list\u0103?\u201d<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

M-a\u021bi \u00eentrebat \u201ede ce eu\u201d? De ce am ap\u0103rut printre \u201ecei zece\u201d de pe list\u0103? Care fusese criteriul de selec\u021bie?<\/p>\n\n\n\n

M\u0103 obliga\u021bi s\u0103 cobor \u00een momentul de atunci al vie\u021bii mele. Cum a ar\u0103tat, pentru mine, noul drum din clipa \u00een care am trecut cu to\u021bii pe cel\u0103lalt mal al istoriei? A\u0219 spune c\u0103 a \u00eenceput a\u0219a: \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi cinci intelectuali (Doina\u0219, Paleologu, Paler, H\u0103ulic\u0103, Ple\u0219u), am fost invita\u021bi, \u00een seara zile de 31 decembrie, \u00een studioul de filme documentare \u201eAlexandru Sahia\u201d, pentru a ne adresa, dup\u0103 cum considera fiecare, publicului larg. Dac\u0103 vre\u021bi, am putea afirma c\u0103 atunci a ap\u0103rut, sub forma acestui \u201esextet\u201d, personajul colectiv botezat de Patapievici \u201eIntelectualul Public\u201d. Nu m\u0103 \u00eentreba\u021bi a cui a fost ini\u021biativa, cine a alc\u0103tuit \u201esextetul\u201d, de ce din el f\u0103ceau parte ace\u0219tia \u0219i nu al\u021bii (lipseau, de pild\u0103, Doina Cornea sau Ana Blandiana), dac\u0103 momentul acesta a fost sau nu un ingredient din regia mai vast\u0103 a unui \u201escenariu al Revolu\u021biei\u201d g\u00e2ndit nu se \u0219tie unde. N-a\u0219 \u0219ti s\u0103 r\u0103spund. Tot ce \u00eemi amintesc este c\u0103 operatorul care a filmat \u00een studio era cel ce a devenit mai t\u00e2rziu \u0219eful ProTV, Adrian S\u00e2rbu…<\/p>\n\n\n\n

Nu mi-am putut explica prezen\u021ba mea \u00een acea forma\u021bie dec\u00e2t prin frecven\u021ba cu care, \u00een ultimii ani la Radio Europa Liber\u0103, m\u0103 invocaser\u0103 pe toate tonurile Monica Lovinescu \u0219i Virgil Ierunca; \u0219i, poate, \u0219i prin notorietatea pe care o c\u0103p\u0103tasem dup\u0103 apari\u021bia \u00een 1983 a straniului Jurnal de la P\u0103ltini\u0219<\/em>. Cert e c\u0103 ideea de a m\u0103 adresa a\u0219a, pe nepus\u0103 mas\u0103, \u201epoporului rom\u00e2n\u201d m-a deconcertat total \u0219i m-a f\u0103cut ca la ora 2, \u00een noaptea precedent\u0103 film\u0103rii, cuprins de o fireasc\u0103 emo\u021bie (nici nu \u0219tiam ce e aia un platou de televiziune), m-am a\u0219ezat la biroul meu \u0219i am \u00eencercat s\u0103-mi \u00eenchipui care ar fi acel unic mesaj<\/em> adresabil tuturor celor cu care trecusem prin halucinantele evenimente ale acelor c\u00e2teva zile din decembrie. \u0218i, din miile de g\u00e2nduri care s-or fi \u00eencruci\u0219at atunci \u00een \u021beasta mea, s-a desprins \u00een c\u00e2teva clipe, pesemne tocmai sub presiunea enormei emo\u021bii, jum\u0103tatea de pagin\u0103 care s-a numit Apel c\u0103tre lichele<\/em>. Era simultan urlet, impreca\u021bie \u0219i rug\u0103. A fost citit\u0103 \u00een studioul \u201eAlexandru Sahia\u201d \u00een seara de 31 decembrie 1989 \u0219i difuzat\u0103 (nu \u00een\u021beleg nici acum prin ce miracol) de TVR pe 15 ianuarie.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u201eScriind <\/em>Apelul c\u0103tre lichele, am tr\u0103it \u021bip\u0103tul de eliberare al adev\u0103rului spus \u00een fa\u021b\u0103\u201d<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

D.-L.B.: <\/em><\/strong>Mai exist\u0103 oare vreo copie a acelei emisiuni? Dumneavoastr\u0103 nu o ave\u021bi?<\/em><\/p>\n\n\n\n

Nu \u0219i nu \u0219tiu dac\u0103 cineva o mai are. Poate Adrian S\u00e2rbu? Simt \u00eens\u0103 nevoia s\u0103 v\u0103 spun cum am metabolizat de-atunci gestul acela, dup\u0103 at\u00e2ta amar de vreme, c\u00e2nd lucrurile s-au cernut \u00een mintea mea \u0219i c\u00e2nd trecerea timpului \u00eemi permite o evaluare a lor. Episodul scrierii paginii \u00een acea noapte, c\u00e2t \u0219i al cititului ei \u00een public, nu le-am putut digera atunci, c\u0103ci totul, atunci, se petrecea ca \u00een vis. Eram ca \u201epurta\u021bi\u201d, emo\u021bia colectiv\u0103 ne transformase \u2013 fiec\u0103ruia \u00een felul lui \u2013 emo\u021biile particulare.<\/p>\n\n\n\n

Locuiam \u00een cartierul Hala Traian \u0219i eram vecin cu profesorul meu de istorie de la liceul Gheorghe Laz\u0103r, Aurel Iord\u0103nescu, un mare profesor, sorbonard din interbelic. La scurt\u0103 vreme de la transmiterea acelei \u201emese rotunde\u201d la TVR, ne-am \u00eent\u00e2lnit pe Calea C\u0103l\u0103ra\u0219i \u0219i am f\u0103cut o plimbare \u00eempreun\u0103. \u0218i, la un moment dat, mi-a spus: \u201eGabriel, Apelul<\/em> dumitale, pe care l-ai citit la televiziune, va r\u0103m\u00e2ne un text istoric\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Nu-mi e u\u0219or s\u0103 v\u0103 povestesc asta \u0219i m\u0103rturisesc c\u0103 n-am mai spus-o public niciodat\u0103. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 aprecierea bunului meu profesor poate fi adev\u0103rat\u0103? La ce s-o raportez? La posteritatea textului? La faptul c\u0103 a fost transformat \u00een manifest stradal sau lipit pe u\u0219ile birourilor directoriale? La faptul c\u0103, de-a lungul anilor, \u00een interviuri, mi s-a pus de zeci de ori \u00eentrebarea dac\u0103 Apelul<\/em> a avut vreun efect asupra \u201elichelelor\u201d?<\/p>\n\n\n\n

Sincer s\u0103 fiu, la nimic din toate astea \u0219i, oricum, nu dintr-o stupid\u0103 vanitate le pomenesc. Oricum, toate au fost \u00eengropate de deceniile care au trecut, iar cu viitorul nu \u0219tiu s\u0103 poat\u0103 calcula cineva. \u00cen schimb, cred c\u0103 pot spune ce a fost important \u00een gestul meu de-atunci. Cred c\u0103 pripa<\/em> lui. L-am f\u0103cut \u00een regim<\/em> de urgen\u021b\u0103<\/em>. A fost provocat de teama c\u0103, dac\u0103, \u00een haosul acelor zile, n-ar fi fost identificat\u0103 sursa primejdiei viitoare, cei care puseser\u0103 um\u0103rul la nenorocirea unui \u00eentreg popor, f\u0103c\u00e2nd cu putin\u021b\u0103 func\u021bionarea criminalului regim vreme de patru decenii, se vor reinstala la putere, nenorocindu-ne din nou. (Ceea ce, de altfel, s-a \u0219i \u00eent\u00e2mplat!)<\/p>\n\n\n\n

D.-L.B.:<\/em><\/strong> <\/em>Apelul c\u0103tre lichele era, deci, nu doar un text programatic, ci un strig\u0103t care ascundea un mesaj al disper\u0103rii n\u0103scute din pericolul care p\u00e2ndea de dup\u0103 col\u021b; un mesaj terapeutic pe de o parte (invoc\u00e2nd o minim\u0103 decen\u021b\u0103 <\/em>post factum), profilactic pe de alta.<\/em><\/p>\n\n\n\n

G.L.:<\/strong> Mesajul era retoric, era unul prin rico\u0219eu: adresat \u00een mod formal lichelelor (nu eram at\u00e2t de naiv \u00eenc\u00e2t s\u0103 cred c\u0103, la \u00eendemnul meu, ru\u0219inate \u0219i sp\u0103site, lichelele noastre se vor da la o parte), el avea de fapt ca destinatar victimele care fuseser\u0103m. Apelul<\/em> a fost un \u021bip\u0103t, spuneam,  \u0219i, cum orice \u021bip\u0103t e spontan, \u00een el nu era nimic controlat, calculat, preg\u0103tit. Oric\u00e2t de pompos ar suna acest lucru, am tr\u0103it atunci \u021bip\u0103tul de eliberare al adev\u0103rului spus, pe ner\u0103suflate, \u00een fa\u021b\u0103. Pagina aceea sem\u0103na cu discursul unui om trezit brusc din somnul istoriei \u0219i care url\u0103 c\u0103 \u00eenapoi nu mai vrea.<\/p>\n\n\n\n

Valoarea acelui gest, repet, st\u0103 \u00een faptul c\u0103 a fost f\u0103cut \u00een prip\u0103. De obicei, c\u00e2nd ceva se petrece pe nea\u0219teptate, oamenii stau o vreme s\u0103 se dezmeticeasc\u0103. Stau \u00een expectativ\u0103, le trebuie timp s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i cump\u0103nesc s\u0103 vad\u0103 \u00eencotro merg lucrurile \u0219i cum e bine s\u0103 reac\u021bioneze. Tinerii care au murit \u00eempu\u0219ca\u021bi \u00een Pia\u021ba Universit\u0103\u021bii, strig\u00e2nd \u201evom muri \u0219i vom fi liberi\u201d, nu au stat<\/em> nici o clip\u0103 pe g\u00e2nduri. Au strigat \u0219i, strig\u00e2nd ce-au strigat, au murit \u00eengrozitor de liberi<\/em>. Au pl\u0103tit libertatea murind. Aceia au fost eroii. Noi, ceilal\u021bi, care ne-am pomenit dintr-odat\u0103 cu libertatea \u00een bra\u021be, am fost descump\u0103ni\u021bi. La ce era ea bun\u0103? Ce urma s\u0103 facem cu ea? \u0218i chiar urma s\u0103 avem parte de ea? \u0218i cu ce pre\u021b? Noi nu cuno\u0219team dec\u00e2t pre\u021bul vie\u021bii nelibere. Pe al vie\u021bii libere nu-l \u0219tiam. \u0218i c\u00e2\u021bi ar fi fost dispu\u0219i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pre\u021bul vie\u021bii \u00een moarte pe\u0219in? C\u0103deai pe g\u00e2nduri \u0219i te \u00eentrebai: dac\u0103, dup\u0103 o vreme, venea cineva s\u0103 ne anun\u021be c\u0103 ne-am trezit prea devreme \u0219i c\u0103 \u00een\u021belept ar fi fost s\u0103 r\u0103m\u00e2nem mai departe \u00een co\u0219marul de p\u00e2n\u0103 atunci. Devenise at\u00e2t de al nostru<\/em>! Oare ce credeam? C\u0103 am sc\u0103pat? A\u0219a, de tot? N-ar fi mai cuminte s\u0103 st\u0103m o vreme \u0219i s\u0103 vedem cum se a\u0219az\u0103 lucrurile?<\/p>\n\n\n\n

Numai c\u0103 \u2013 cel pu\u021bin a\u0219a mi se pare \u2013, dac\u0103 ai apucat s\u0103 sim\u021bi c\u00e2t de pu\u021bin gustul libert\u0103\u021bii, dup\u0103 aceea, dec\u00e2t s\u0103-l pierzi iar \u0219i s\u0103 recazi \u00een iner\u021bia servitu\u021bii, e\u0219ti dispus mai degrab\u0103 s\u0103 nu mai exi\u0219ti. Faptul c\u0103 am reu\u0219it atunci s\u0103 spun cu voce tare tot ce credeam \u0219i c\u0103, f\u0103c\u00e2nd-o, exprimam poate ceea ce g\u00e2ndeau milioane de oameni, m-a n\u0103scut din nou. Orice eliberare seam\u0103n\u0103 cu o rena\u0219tere \u00een spirit. Atunci am sim\u021bit cu adev\u0103rat be\u021bia libert\u0103\u021bii \u0219i am sim\u021bit c\u0103, dac\u0103 a\u0219 a\u0219tepta \u201es\u0103 m\u0103 asigur\u201d, m-a\u0219 pierde din nou, \u00eenchiz\u00e2ndu-m\u0103 \u00een calcul \u0219i-n fric\u0103. De-atunci am c\u0103p\u0103tat senza\u021bia c\u0103 sunt propriul meu st\u0103p\u00e2n \u0219i c\u0103 nimeni nu m\u0103 mai poate obliga s\u0103 abdic de la voin\u021ba mea. Am c\u0103p\u0103tat senza\u021bia c\u0103 devenisem \u201eb\u0103iat mare\u201d.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u201eSocietatea civil\u0103 s-a n\u0103scut gra\u021bie Intelectualului Public\u201d<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

Apoi, treptat, \u00een primii ani \u00eencep\u00e2nd cu 1990, \u00een scen\u0103 a intrat personajul colectiv al lui Patapievici, corul \u201eIntelectualului Public\u201d. Poate d\u0103dusem, cu Apelul<\/em>, un ton, ca \u00eentr-o orchestr\u0103 un \u201ela\u201d? A\u0219a cum f\u0103cuse poate \u0219i Victor Rebengiuc cu c\u00e2teva zile \u00eenainte, c\u00e2nd intrase \u00een platoul televiziunii cu un sul de h\u00e2rtie igienic\u0103 pentru a-l da s\u0103 se \u0219tearg\u0103 la gur\u0103 celor care \u00ee\u0219i prostituaser\u0103 cuvintele ani la r\u00e2nd \u00een v\u0103zul lumii? A venit apoi, \u00een 12 martie 1990, ini\u021biat\u0103 de George \u0218erban \u0219i Alexandra Indrie\u0219, \u201eProclama\u021bia de la Timi\u0219oara\u201d, cu faimosul punct 8 (\u201eal lustra\u021biei\u201d), care a dat agenda politic\u0103 a unei Rom\u00e2nii menite s\u0103 intre pe drumul adev\u0103ratei democra\u021bii. A venit apoi, creat \u00een 1993 de Romulus Rusan \u0219i Ana Blandiana, \u201eMemorialul Sighet\u201d, apoi, \u00een 1994, faimosul articol \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi, publicat \u00een Revista 22<\/em>, al lui Horia Patapievici, Regimul Iliescu – un portret<\/em>, cu antologica propozi\u021bie \u201eBoala Rom\u00e2niei nu este tranzi\u021bia, este regimul Iliescu\u201d. Apoi, apoi, apoi… Ar fi bine s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi c\u0103 apari\u021bia societ\u0103\u021bii civile gra\u021bie Intelectualul Public \u2013 cu asocia\u021biile ei, cu ziarele ei, cu demonstra\u021biile ei, cu manifesta\u021biile ei uria\u0219e din marile ora\u0219e \u2013 este singurul \u0219i cel mai puternic parametru al democra\u021biei din \u00eentreaga istorie a Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

Revenind la \u00eentrebarea dumneavoastr\u0103 cu \u201elista\u201d \u0219i cu prezen\u021ba mea pe ea. Este evident c\u0103 \u00een acel bras de fer<\/em> care a avut loc pe scena politic\u0103 din Rom\u00e2nia la \u00eenceputul anilor \u201890 \u00eentre puterea neocomunist\u0103 \u0219i reprezentan\u021bii societ\u0103\u021bii civile, Apelul c\u0103tre lichele<\/em> a fost resim\u021bit, din prima clip\u0103, de ambele p\u0103r\u021bi, ca o declara\u021bie de r\u0103zboi la adresa valorilor societ\u0103\u021bii comuniste delestate de istorie. De-atunci am devenit \u021binta \u201eantipatiilor\u201d de care vorbea\u021bi. A\u0219a \u00eenc\u00e2t nu e de mirare c\u0103 \u00een 13 iunie 1990 am fost c\u0103utat de cinci haidamaci (chipurile \u201emineri\u201d, de fapt securi\u0219ti \u00een toat\u0103 regula ai noului Serviciu de Informa\u021bii, \u00eenfiin\u021bat \u00een 26 martie 1990, al lui Virgil M\u0103gureanu) \u00eenarma\u021bi cu b\u00e2te, \u00een biroul meu de la Humanitas. Campaniile de denigrare, calomniile, biografiile trucate, minciunile reiterate la nesf\u00e2r\u0219it s-au \u021binut lan\u021b din 1990 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. F\u0103r\u0103 abatere, an de an. \u00cen ziarul Azi<\/em>, oficiosul regimului Iliescu, \u00eenfiin\u021bat la 11 aprilie 1990, mai t\u00e2rziu \u00een Ziua<\/em>, mai t\u00e2rziu \u00een Cotidianul<\/em>, la Antena 3<\/em> etc., etc. (Sunt, a\u0219a cum \u00eemi spunea cineva, ,,beneficiarul\u201d celei mai lungi campanii de calomniere din Rom\u00e2nia de dup\u0103 1990, \u0219i editura Humanitas o dat\u0103 cu mine, dar despre asta vom vorbi poate mai t\u00e2rziu.)<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u00abTo\u021bi am fost vinova\u021bi! To\u021bi am ie\u0219it p\u0103ta\u021bi din comunism!\u00bb<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

D.-L.B.<\/em><\/strong>: Ana Blandiana vorbe\u0219te undeva (cred c\u0103 \u00een <\/em>Falsul tratat de manipulare, dac\u0103 nu m\u0103-n\u0219al\u0103 memoria) despre felul \u00een care se \u201etria\u201d adev\u0103rul \u00eenainte \u0219i dup\u0103 1989. \u00cen perioada ceau\u0219ist\u0103, lucrurile \u2013 din punctul de vedere al celui care t\u00e2njea dup\u0103 libertate, adic\u0103 viitorul Intelectual Public despre care tocmai a\u021bi vorbit \u2013 erau uluitor de simple \u0219i de str\u0103vezii: existau ei \u0219i existam noi. Ei, adic\u0103 nomenclatura \u0219i cei care o slujeau, \u0219i noi, adic\u0103 ceilal\u021bi, victimele unui sistem represiv, odios \u0219i umilitor. Dou\u0103 corpuri sociale \u0219i politice perfect delimitate. Dup\u0103 1990, \u00een schimb, grani\u021bele ferme s-au diluat; ideea de \u201enoi\u201d s-a volatilizat, s-a divizat \u00eentr-o mare de grupuri pe care nu le mai unea dispre\u021bul pentru totalitarism; oameni care au ajuns, din vechi alia\u021bi, inamici pe care-i despart acum alte ideologii, alte opinii, alte raport\u0103ri la conceptele de eroism, disiden\u021b\u0103, curaj. A\u021bi p\u0103\u021bit-o chiar \u0219i dumneavoastr\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n

G.L.:<\/strong> Da, ceea ce m-a \u0219ocat cu-adev\u0103rat dup\u0103 Apel<\/em>, \u0219i dup\u0103 \u0219irul de articole civice pe care am \u00eenceput s\u0103 le public constant \u00een revista 22<\/em>, nu a avut leg\u0103tur\u0103 cu reac\u021biile otr\u0103vite la adresa mea venite din partea mediilor neocomuniste. Ele erau oarecum fire\u0219ti. Greu mi-a fost s\u0103 accept c\u0103, \u00een chiar anturajul meu, s-au ridicat voci care mi-au sugerat c\u0103 decent ar fi fost s\u0103 tac, penitent, devreme ce \u201e\u00eenainte\u201d nu vorbisem. Mi se repro\u0219a c\u0103 devenisem nejustificat de \u201evocal\u201d, ca \u0219i cum cei condamna\u021bi istoric<\/em> la t\u0103cere vreme de patru decenii trebuiau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 mu\u021bi chiar \u0219i dup\u0103 ce istoria le scosese c\u0103lu\u0219ul din gur\u0103. E drept, nu aveam \u201ecertificat de erou\u201d (Rom\u00e2nia, vezi Doamne!, \u00eenainte de \u02bc90 clocotea de intelectuali eroi \u0219i protestatari!), deci, acum, cuviincios ar fi fost, dup\u0103 ei, s\u0103 tac<\/em>. Ce conta c\u0103 via\u021ba mea nu avusese \u00eenainte nimic dezonorant \u00een ea? Sau c\u0103 a lor fusese traversat\u0103 de \u201emici compromisuri\u201d? Se erijaser\u0103 peste noapte \u00een rolul de arbitri chema\u021bi s\u0103 dea \u0219i s\u0103 retrag\u0103 dreptul de a vorbi<\/em>. Tot ei \u2013 nici nu \u0219tiu dac\u0103-\u0219i d\u0103deau seama ce cauz\u0103 slujeau \u2013 preluaser\u0103 cuv\u00e2ntul de ordine \u00een jurul c\u0103reia se construia marea strategie a impunit\u0103\u021bii: \u201eTo\u021bi am fost vinova\u021bi! To\u021bi am ie\u0219it p\u0103ta\u021bi din comunism!\u201d<\/p>\n\n\n\n

Era oare firesc ca noi, cei care fuseser\u0103m \u00een grade diferite victime, \u0219i nu complici<\/em> la o tic\u0103lo\u0219ie istoric\u0103, s\u0103 fim pu\u0219i pe acela\u0219i plan cu lichelele \u201enoastre\u201d<\/em>, cu cei care ne pociser\u0103 vie\u021bile \u0219i ne fr\u00e2nseser\u0103 destinele? C\u0103ci acesta devenise cuv\u00e2ntul de ordine pe care l-am auzit la scurt\u0103 vreme dup\u0103 intrarea \u00een noua noastr\u0103 istorie: to\u021bi<\/em> fuseser\u0103mvinova\u021bi, la fel de vinova\u021bi<\/em>! \u00cen felul acesta, abjec\u021bia \u00een care intraser\u0103m, cu fo\u0219tii activi\u0219ti \u0219i securi\u0219ti reajun\u0219i la putere \u0219i deveni\u021bi tam-nisam arhitec\u021bii democra\u021biei, c\u0103p\u0103ta un aer firesc. Nimeni nu avea \u00eendrept\u0103\u021birea s\u0103 o denun\u021be.<\/p>\n\n\n\n

La ad\u0103postul acestei imoralit\u0103\u021bi generalizate a \u00eenceput acapararea puterii. Au ap\u0103rut rapid ziare \u0219i posturi de televiziune specializate \u00een lin\u0219area public\u0103 a celor ce se opuneau intr\u0103rii \u00eentr-o lume care, la v\u00e2rf, se preg\u0103tea pentru un jaf la scara na\u021biunii. La scurt\u0103 vreme dup\u0103 ce s-a n\u0103scut, la 31 decembrie 1989, Grupul de Dialog Social a fost numit de<\/p>\n\n\n\n

ziarul\u00a0Azi<\/em>\u00a0\u201eb\u00e2rlogul lupilor\u201d. Trebuia amu\u021bit orice loc \u00een care se rosteau adev\u0103ruri r\u0103spicate. Precum \u0219i glasul oric\u0103rui intelectual care vorbea r\u0103spicat \u0219i care amenin\u021ba s\u0103 devin\u0103 un reper moral. \u00cen acest context a ap\u0103rut \u0219i \u201elista\u201d de la care a pornit discu\u021bia noastr\u0103. To\u021bi cei care ie\u0219iser\u0103 cu mintea \u0219i sufletul \u00eentregi din experimentul comunist \u0219i care se manifestau ca atare trebuiau m\u00e2nji\u021bi.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"
\u00a0Fotografie de la conferin\u021ba de pres\u0103 a \u00eenfiin\u021b\u0103rii Grupului de Dialog Social care a avut loc la\u00a0\u00a0hotelul Intercontinental Bucure\u0219ti, \u00een seara zilei de 31 decembrie 1989<\/em><\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u2026am fost speriat de ce urma s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u0219i indignat de tot ce se \u00eent\u00e2mpla\u201d<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

D.-L.B.:<\/em><\/strong> Pentru mine, n\u0103scut \u00een anii \u201980, una dintre cheile de \u00een\u021belegere a felului \u00een care ar trebui s\u0103 privim \u0219i s\u0103 judec\u0103m trecutul a fost \u00eent\u00e2lnirea dintre dumneavoastr\u0103 \u0219i Iosif Sava, \u00een cadrul Seratei muzicale la care a\u021bi fost invitat \u00een 2 decembrie 1995. Nu dou\u0103 ideologii se luptau acolo, nu dou\u0103 tipologii ale revan\u0219ei, ci dou\u0103 moduri de adaptare la un ideal etic: pe de o parte, <\/em>\u00eemp\u0103ciuitorismul ca motor al progresului, bine \u00eentrupat \u00een ideile regretatului Iosif Sava; pe de alt\u0103 parte <\/em>o nevoie de limpezire care presupune, mai \u00eenainte de toate, asumarea faptului c\u0103 e un scandal etic s\u0103 ier\u021bi \u00een numele altora. Spunea\u021bi acolo c\u0103 limitele omene\u0219ti ale iert\u0103rii ar trebui s\u0103 se opreasc\u0103 la persoana celui v\u0103t\u0103mat; dincolo de asta, ideea iert\u0103rii, de pe pozi\u021bia unui ter\u021b, \u00een numele victimelor este un scandal etic. A\u021bi fost acuzat de radicalism, de robespierism, de intransigen\u021b\u0103. Cum a\u021bi evalua azi, dup\u0103 trei decenii, str\u0103dania dumneavoastr\u0103 pentru aceast\u0103 limpezire a apelor? A avut vreun ecou \u00een epoc\u0103?<\/em><\/p>\n\n\n\n

G.L.:<\/strong> \u201eIntransigen\u021ba\u201d e un cuv\u00e2nt sever. \u0218i periculos, c\u0103ci riscant. Po\u021bi deveni un nenorocit de moralist, ale c\u0103rui exigen\u021be fa\u021b\u0103 de altul nu coincid cu exigen\u021bele tale fa\u021b\u0103 de tine. Intransigent mai e \u0219i un cuv\u00e2nt delicat. Pentru c\u0103 presupune un excep\u021bional sim\u021b al m\u0103surii, pe care nu e\u0219ti niciodat\u0103 sigur c\u0103-l ai. S\u0103 zicem c\u0103 ai putea s\u0103-\u021bi fixezi un set de lucruri \u2013 fatalmente restr\u00e2ns \u2013 cu care nu-\u021bi pui problema s\u0103 negociezi vreodat\u0103. De pild\u0103, cu faptul de a turna<\/em>, \u00een toat\u0103 promiscuitatea lui \u0219i cu tot ce presupune el: dosar \u00een regul\u0103, nume de cod, pact semnat, ofi\u021ber de informa\u021bii arondat (\u201eofi\u021berul de caz\u201d), avantaje ob\u021binute de pe urma pactului, m\u0103 rog, cu tot tac\u00e2mul de la CNSAS. Po\u021bi s\u0103-\u021bi spui \u0219i s\u0103 crezi din ad\u00e2ncul fiin\u021bei tale c\u0103 n-ai s\u0103 torni niciodat\u0103 pentru nimic \u00een lume. Dar aten\u021bie! Po\u021bi, desigur, s\u0103-\u021bi faci din asta o regul\u0103 de aur a vie\u021bii. Din p\u0103cate ea nu e \u0219i absolut\u0103, nu e total necondi\u021bionat\u0103<\/em>, de vreme ce exist\u0103 fie \u0219i rezerva unei singure condi\u021bii: tortura<\/em>. Pentru c\u0103 nimeni nu poate \u0219ti, de vreme ce n-a trecut prin experien\u021ba ei, dac\u0103 \u00eei va face fa\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103 rog, a\u0219a st\u00e2nd lucrurile, a\u0219 prefera ca din \u00eentrebarea dumneavoastr\u0103, \u00een loc de cuv\u00e2ntul \u201eintransigen\u021b\u0103\u201d, s\u0103 m\u0103 opresc asupra expresiei \u201enevoie de limpezire\u201d sau \u201estr\u0103dania pentru limpezirea apelor\u201d. \u0218i r\u0103spund: da, cred c\u0103 str\u0103dania mea \u00een spa\u021biul public a contribuit la limpezirea apelor. A\u0219 putea \u0219i s\u0103 m\u0103 fandosesc \u0219i s\u0103 r\u0103spund c\u0103 nu \u0219tiu, c\u0103 nu-mi dau seama, c\u0103 nu eu sunt chemat s\u0103 apreciez etc., dar ar fi o ipocrizie. Da, cred c\u0103 a contribuit \u0219i exist\u0103 \u0219i argumente cantitative pentru asta. Volumul Apel c\u0103tre lichele <\/em>a ajuns \u00een to\u021bi ace\u0219ti ani (din 1992 c\u00e2nd a ap\u0103rut prima edi\u021bie) la un tiraj de 70.000 de exemplare. Sau c\u0103 am publicat de-a lungul anilor articole civice pe platforma Contributors<\/em> care au trecut \u00een mai multe r\u00e2nduri de 150.000 de vizualiz\u0103ri. De pild\u0103, Fie-v\u0103 mil\u0103 de noi, domnule Ponta!<\/em>, scrisoarea deschis\u0103 pe care am scris-o \u00een preajma alegerilor preziden\u021biale din 2014, a atins 329.628 de vizualiz\u0103ri \u0219i 476 de comentarii (am luat cifrele de pe site-ul platformei). Poate c\u0103 \u2013 cine \u0219tie? \u2013 am contribuit astfel \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 la evitarea catastrofei de a ne fi pomenit cu acest personaj, inclasabil \u00een negativul lui, pre\u0219edinte al \u021b\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Dar \u201eecoul\u201d nu se poate m\u0103sura \u00eentotdeauna direct. Efectul unui gest, al unei fapte, al unui text, al unui fenomen etc. presupune \u0219i\u00a0 judec\u0103\u021bi contrafactuale de tipul \u201ecum ar fi fost dac\u0103 n-ar fi fost\u201d, \u201ecum ar fi fost dac\u0103 n-ar fi existat cutare eveniment?\u201d. Dac\u0103 ne referim la mul\u021bimea Intelectualului Public (nimeni nu \u0219tie din c\u00e2te elemente este compus\u0103), am putea pune, de pild\u0103, \u00eentrebarea \u201ecum ar fi ar\u0103tat Rom\u00e2nia f\u0103r\u0103 Intelectualul Public?\u201d. (C\u0103zut\u0103, poate, \u00een m\u00e2na Rusiei?) \u00cen acest sens, al logicii contrafactuale, cele mai m\u0103gulitoare cuvinte care s-au spus despre Humanitas au fost cele ale lui Lucian Boia: \u201eDac\u0103 \u021bara \u00eentreag\u0103 \u0219i\u2011ar fi g\u0103sit drumul cum l\u2011a g\u0103sit Humanitas din primul moment, f\u0103r\u0103 nici o \u0219ov\u0103ial\u0103, am fi avut ast\u0103zi o alt\u0103 Rom\u00e2nie.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Ultimele pagini ale \u201eRegistrului de portofoliu redac\u021bional\u201d al Editurii Politice<\/em><\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Un cadou somptuos f\u0103cut de un prieten ministru: Editura Politic\u0103<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

D.-L.B.:<\/em><\/strong> A\u021bi avut vreodat\u0103 de pierdut (\u00een plan personal ori profesional) de pe urma \u201eintransigen\u021bei\u201d care vi s-a atribuit?<\/em><\/p>\n\n\n\n

G.L.:<\/strong> Da. De pe urma calomniei. Indiferent c\u00e2t de neverosimil\u0103 este, ea r\u0103m\u00e2ne solidar\u0103 cu  persoana celui calomniat. C\u00e2teva exemple. Am s\u0103 \u00eencep cu transformarea Editurii Politice \u00een Editura Humanitas. Acesta a fost principalul cal de b\u0103taie al denigr\u0103rii mele \u00een to\u021bi ace\u0219ti 32 de ani.<\/p>\n\n\n\n

Editura Politic\u0103 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1953 ca institu\u021bie de propagand\u0103 a Partidului Comunist Rom\u00e2n.Av\u00e2ndu-l ca director pe Valter Roman,  tat\u0103l \u201et\u00e2n\u0103rului revolu\u021bionar\u201d Petre Roman, ap\u0103rut la ramp\u0103 din niciunde ca premier al Rom\u00e2niei \u00een decembrie1989. Editura se afla \u00een subordinea Sec\u021biei Ideologice a Comitetului Central. Portofoliul ei era dedicat operelor \u201eclasicilor marxism-leninismului\u201d, documentelor de partid interne \u0219i celor ale \u201epartidelor fr\u0103\u021be\u0219ti\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 1965, acestora li s-a ad\u0103ugat \u201eopera\u201d lui Ceau\u0219escu. Tot din averea Editurii Politice mai f\u0103cea parte o echip\u0103 de redactori, dintre care grosul, 15 la num\u0103r, \u00een departamentul de \u201edocumente de partid\u201d. Atmosfera din editur\u0103 era idilic\u0103: jum\u0103tate din personal turna la Securitate cealalt\u0103 jum\u0103tate care, ca s\u0103 se r\u0103zbune, turna \u0219i ea jum\u0103tatea care o turnase.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Primii pa\u0219i \u00een noul portofoliu<\/em><\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

La 1 februarie 1990, Editura Politic\u0103 a fost preluat\u0103 de c\u0103tre Ministerul Culturii \u0219i rebotezat\u0103 dup\u0103 noul profil \u2013 \u0219tiin\u021be umaniste \u0219i literatur\u0103 \u2013 Humanitas. Era o editur\u0103 de stat<\/em>. Drept care, ministerul urma s\u0103 numeasc\u0103 un director, evident ca angajat la stat. Sarcina celui ce urma s\u0103 fie numit era ingrat\u0103: el trebuia s\u0103 transforme groapa de gunoi a ideologiei comuniste \u00eentr-o \u00eenalt\u0103 institu\u021bie de cultur\u0103 umanist\u0103. Ceea ce presupunea un vast portofoliu creat de la zero \u0219i o nou\u0103 echip\u0103 editorial\u0103 axat\u0103 pe noul profil.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
La birou \u00een noua editur\u0103, 1990<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Propun\u00e2ndu-mi s\u0103 preiau conducerea editurii nou-\u00eenfiin\u021bate, Ple\u0219u nu s-a raportat la mine ca la un prieten, ci ca la un om de domeniu, ca la un \u201ehumanist\u201d apt s\u0103 pun\u0103 pe picioare o institu\u021bie esen\u021bial\u0103 pentru rena\u0219terea cultural\u0103 a \u021b\u0103rii. C\u0103ci \u0219tiin\u021bele umaniste ie\u0219iser\u0103 din comunism complet avariate. \u0218tia prea bine c\u0103 nu de \u201ecadouri\u201d \u0219i favoruri e vorba. \u0218i, cer\u00e2ndu-mi s\u0103 vin al\u0103turi de el, a f\u0103cut-o cu elegan\u021b\u0103, a\u0219a cum \u0219i-a rugat mai mul\u021bi prieteni s\u0103-l ajute, s\u0103 nu-l lase \u00eentr-un t\u00eate-\u00e0-t\u00eate<\/em> p\u0103gubos cu institu\u021biile unei culturi complet ideologizate.<\/p>\n\n\n\n

La un an dup\u0103 ce am acceptat numirea \u00een postul de director, a ap\u0103rut proiectul de privatizare dup\u0103 metoda Mebo: to\u021bi<\/em> angaja\u021bii \u00eentreprinderii de stat deveneau ac\u021bionari la noua institu\u021bie privatizat\u0103. Atunci s-au privatizat zeci de mii de foste institu\u021bii de stat \u0219i, cu excep\u021bia Editurii Didactice \u0219i Pedagogice, \u0219i toate editurile care \u021bineau de Ministerul Culturii (cvasitotalitatea lor au falimentat dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani). Din cei circa 60 de salaria\u021bi ai Editurii Politice, majoritatea au devenit ac\u021bionari cu ac\u021biuni variind \u00eentre 0,20% \u0219i 2% din capitalul nou creat. Activele fostei Edituri Politice \u2013 formate din mese, scaune \u0219i cuiere, toate delabrate, o fa\u021b\u0103 de mas\u0103 de catifea ro\u0219ie pentru \u0219edin\u021bele de partid \u0219i c\u00e2teva covoare roase care datau din 1953, plus biblioteca format\u0103 din documente de partid, c\u00e2teva dic\u021bionare \u0219i literatur\u0103 marxist-leninist\u0103 \u2013 nu dep\u0103\u0219eau valoarea a dou\u0103 ma\u0219ini Dacia 1300. Aceste active au permis statului rom\u00e2n s\u0103 devin\u0103 ac\u021bionar cu 23% din capitalul total. Sediul de la Casa Sc\u00e2nteii era \u00eenchiriat, \u0219i este \u0219i acum, de la RAPPS.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i, cum spuneam, toate editurile Ministerului Culturii au fost privatizate sub ministeriatul lui Andrei Ple\u0219u, dup\u0103 o vreme a fost lansat \u00een spa\u021biul public zvonul c\u0103 prietenul Ple\u0219u mi-a f\u0103cut cadou inestimabila comoar\u0103 care fusese Editura Politic\u0103. Numai mie. Celorlal\u021bi nou-numi\u021bi directori la alte edituri, nu. Vadim Tudor descria \u201ecomoara\u201d \u00een Senat ca pe un soi de pe\u0219ter\u0103 a lui Ali Baba, plin\u0103 de uria\u0219e candelabre de cristal cu \u021bur\u021buri p\u00e2n\u0103 la p\u0103m\u00e2nt, cu mobil\u0103 stil \u0219i covoare persane \u00een care \u021bi se \u00eengropau \u00eenc\u0103l\u021b\u0103rile etc. Mi se ceruse s\u0103 transform groapa de gunoi Glina a ideologiei comuniste \u00eentr-o onorabil\u0103 institu\u021bie cultural\u0103 \u0219i aflam acum c\u0103 m\u0103 mutasem \u00eentr-un palat ai c\u0103rui pere\u021bi erau tapeta\u021bi cu aur. Aceast\u0103 fantasmagorie supravie\u021buie\u0219te intact\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi. Ple\u0219u, care, ca ministru, nu avea nimic de \u201edat\u201d (era, la r\u00e2ndul lui, un func\u021bionar cu o leaf\u0103 de la stat), m\u0103 c\u0103p\u0103tuise cu ceva ce nu avea. Cu toate astea, oricine vroia s\u0103 aplece urechea la intoxicarea opiniei putea afla c\u0103 un prieten ministru \u00eemi pusese \u00een bra\u021be Humanitas ca pe o plea\u0219c\u0103, c\u0103 \u201eprofitasem\u201d, c\u0103 \u201efurasem\u201d, c\u0103 \u201em\u0103 alesesem cu\u201d, c\u0103 statul \u00eemi \u0219tersese datoriile (dup\u0103 criza economic\u0103 intern\u0103 din 1999, pl\u0103tisem de fapt, \u00eempreun\u0103 cu alte c\u00e2teva mii de \u00eentreprinderi private, datorii e\u0219alonate prin lege<\/em> plus penalit\u0103\u021bi timp de patru ani). Sub conducerea \u0219i ac\u021bionariatul meu, Humanitas a avut nevoie de 15 ani de func\u021bionare (anul 2005) p\u00e2n\u0103 s\u0103 fie capabil\u0103 s\u0103 dea primele dividende \u0219i s\u0103 devin\u0103 \u2013 \u00een cel mai n\u0103p\u0103stuit sector al economiei, produc\u021bia de carte \u2013 o institu\u021bie prosper\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Lansarea romanului <\/em>Solenoid de Mircea C\u0103rt\u0103rescu,<\/em>
Gaudeamus, 2015 \u00a9 Radu Sandovici<\/em><\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Totul, la Humanitas, a v\u0103dit o voin\u021b\u0103 a desp\u0103r\u021birii de trecutul comunist care s\u2011a \u00eenso\u021bit cu denun\u021barea noii fraude istorice \u00eencepute odat\u0103 cu \u201etranzi\u021bia\u201d. Reac\u021bia celor care s\u2011au sim\u021bit amenin\u021ba\u021bi atunci, \u00een imediatul Revolu\u021biei, c\u0103 nu pot truca istoria \u00een lini\u0219te \u0219i \u201econsensual\u201d n\u2011a \u00eent\u00e2rziat. Cum ar fi putut vechii reprezentan\u021bi ai puterii, farda\u021bi democratic, s\u0103 accepte c\u0103 institu\u021bia oficial\u0103 de propagand\u0103 a Partidului devenise de la o zi la alta locul adev\u0103rurilor incomode rostite, pe \u0219leau \u0219i sistematic, la nesf\u00e2r\u0219it? Totul, acolo \u2013 reamenajarea vechiului sediu c\u0103zut \u00een mizerie (opera\u021bia ne-a costat o sut\u0103 de mii de euro), sutele de titluri minunate publicate anual (tot ce ap\u0103rea mai bun pe lume \u00een fiecare domeniu), calitatea oamenilor, pasiunea lor, urbanitatea care domnea \u00een rela\u021biile dintre ei \u2013 totul c\u0103p\u0103tase alura unei deposed\u0103ri simbolice. Eram o insul\u0103, eram o familie.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Holul de intrare al editurii renovat \u00een 2005 de arhitect Gabriela Tabacu <\/em>\u00a9 Cristian T\u0103nase<\/em><\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u201eCalomnia e glon\u021bul care nu poate fi extras, operat\u201d<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

D.-L.B.:<\/em><\/strong> \u0218i calomniile la adresa dumneavoastr\u0103 nu s-au oprit la episodul Humanitas…<\/em><\/p>\n\n\n\n

G.L.:<\/strong> A\u0219a e. Pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 mi se b\u0103gase \u00een buzunar profitabilul portofoliu al Editurii Politice, am mai aflat din ziare \u0219i de la diferite posturi de televiziune c\u0103 am plagiat, c\u0103 mi-am b\u0103tut nevasta \u00eens\u0103rcinat\u0103 \u00een luna a noua, c\u0103 am fost c\u00e2nd agent KGB, c\u00e2nd agent al Securit\u0103\u021bii, c\u00e2nd agent MI 6 (e drept, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi \u0219tiut: la P\u0103ltini\u0219, Noica conducea o filial\u0103 a spionajului britanic!), c\u0103 pre\u0219edintele B\u0103sescu trimitea trenuri pline cu c\u0103r\u021bi cump\u0103rate de la Humanitas la Chi\u0219in\u0103u, c\u0103 \u201edistorsionam\u201d pia\u021ba de carte din Rom\u00e2nia, c\u0103, denun\u021b\u00e2nd prin programul editorial ororile comunismului, f\u0103ceam s\u0103 renasc\u0103 fascismul \u00een Rom\u00e2nia etc., etc.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 \u00een clipa de fa\u021b\u0103, am pe rol de c\u00e2\u021biva ani \u0219ase procese de calomnie, doar unul dintre ele finalizat. Am vrut nu numai, cu vorbele Hannei Arendt, ca \u201eordinea care a fost distrus\u0103 s\u0103 fie restabilit\u0103\u201d, ci \u0219i s\u0103 atrag aten\u021bia c\u0103 a calomnia este un lux, o distrac\u021bie costisitoare, \u0219i c\u0103 aceia care se joac\u0103 de-a imaginea pe pielea altuia, batjocorind-o \u00een public, trebuie s\u0103 aib\u0103 bani pu\u0219i deoparte pentru a pl\u0103ti amenzi de zeci de mii de euro.<\/p>\n\n\n\n

D.-L.B.<\/em><\/strong>: <\/strong>\u00cemi pute\u021bi spune care proces s-a finalizat?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

G.L.: <\/strong>Sigur, cel cu G\u00e2dea \u0219i cu Antena 3.Recent, Curtea de Apel a dat odecizie definitiv\u0103 \u0219i executorie prin care \u201eoblig\u0103 p\u00e2r\u00e2\u021bii, \u00een solidar, s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 c\u0103tre reclamant suma de 20.000 euro cu titlu de daune morale\u201d. \u0218i, de asemenea, \u201eoblig\u0103 intima\u021bii-p\u00e2r\u00e2\u021bi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u00een solidar c\u0103tre apelantul-reclamant suma de 6.020 lei cheltuieli de judecat\u0103\u201d. Decizia este din 9 februarie 2022, \u00eens\u0103 a durat un an redactarea ei \u0219i de aceea nu am avut acces la con\u021binut. Hot\u0103r\u00e2rea instan\u021bei ne-a fost comunicat\u0103 la data de 16 februarie 2023.<\/p>\n\n\n\n

Ne \u00eendrept\u0103m, sper, c\u0103tre acela\u0219i deznod\u0103m\u00e2nt \u0219i \u00een cazul \u201ep\u00e2r\u00e2tului Mirel Palada\u201d, cel care m-a denun\u021bat \u00een presa anului 2019 ca fost agent (\u201esub acoperire\u201d, cum altfel?) KGB \u0219i, deopotriv\u0103, al Securit\u0103\u021bii. Deocamdat\u0103,  Tribunalul Bucure\u0219ti a constatat c\u0103 \u201ep\u00e2r\u00e2tul nu a prezentat nici o prob\u0103 \u00een sus\u021binerea afirma\u021biilor sale.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u201eLegendarea\u201d asta, vorbind \u00een termenii Securit\u0103\u021bii, f\u0103cea un curios tandem cu un articol publicat de un general de Securitate (\u0219eful de cabinet al lui Iulian Vlad \u00eenainte de 1990 \u0219i activ \u00een \u201enoile Servicii\u201d p\u00e2n\u0103 \u00een 2006), \u00een care, v\u0103 spuneam, \u201e\u0218coala de la P\u0103ltini\u0219\u201d era o filial\u0103 condus\u0103 de Noica a Serviciilor britanice de informa\u021bii (MI6), iar Ple\u0219u \u0219i cu mine eram (\u0219i aici!) \u201eagen\u021bi sub acoperire\u201d, dar f\u0103r\u0103 ca noi s\u0103 \u0219tim! C\u00e2nd ofi\u021berul britanic de leg\u0103tur\u0103 al lui Noica venea la P\u0103ltini\u0219, ciobanii de pe t\u0103p\u0219anele p\u0103ltini\u0219ene (\u0219i ei angaja\u021bi ai lui MI6, pesemne) buciumau d\u00e2ndu-i astfel de \u0219tire c\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 vizita de la Londra.<\/p>\n\n\n\n

D.-L.B.:<\/em><\/strong> Dincolo de hazul involuntar (dar nu mai pu\u021bin monstruos) al unor astfel de scenarii, v\u0103 repro\u0219a\u021bi totu\u0219i ceva \u00een leg\u0103tur\u0103 cu felul \u00een care a\u021bi gestionat rela\u021bia cu avalan\u0219a de insanit\u0103\u021bi care s-au rostogolit peste dumneavoastr\u0103?<\/em><\/p>\n\n\n\n

G.L.<\/strong> Vina mea e c\u0103 m-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 reac\u021bionez t\u00e2rziu. Acum consider c\u0103 am gre\u0219it. Am avut trufia de a crede c\u0103 onestitatea imaginii mele publice \u0219i a oamenilor cu care m\u2011am \u00eenconjurat e mai puternic\u0103 dec\u00e2t orice conglomerat de invidie, ur\u0103 \u0219i patim\u0103 a denigr\u0103rii. Ar fi trebuit, poate, s\u0103 m\u0103sor temperatura societ\u0103\u021bii pornind de la impreca\u021biile zbier\u0103torilor de profesie \u0219i s\u0103 \u021bin cont c\u0103 erau to\u021bi specializa\u021bi \u00een \u201ekompromat\u201d. Mi-am zis \u00eens\u0103 c\u0103 munca cuiva se m\u0103soar\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 dup\u0103 rezultatele ei. N-a fost a\u0219a. \u0218i, pentru c\u0103 nu am \u0219tiut, sau nu am putut, s\u0103 ne facem la timp lustra\u021bia, con\u0219tiin\u021bele manipulate reprezint\u0103 firescul \u00een care \u00eenc\u0103 ne mi\u0219c\u0103m.<\/p>\n\n\n\n

D.-L.B.<\/em><\/strong>: Calomnia poate c\u0103p\u0103ta o anume eficien\u021b\u0103 prin insisten\u021ba cu care e vehiculat\u0103, prin notorietatea la care ajunge. Probabil de aceea sunte\u021bi acuzat, \u0219i azi, de acelea\u0219i fapte ca acum 30 de ani. S-a \u00eencercat scoaterea dumneavoastr\u0103 din joc, dispari\u021bia dumneavoastr\u0103 ca intelectual, evacuarea dumneavoastr\u0103 din spa\u021biul public.        <\/em><\/p>\n\n\n\n

G.L.: <\/strong>Calomnia, a spus Petru Cre\u021bia \u00een Luminile \u0219i umbrele sufletului<\/em> \u2013 \u201emanualul de etic\u0103 al rom\u00e2nilor\u201dcum mi-a pl\u0103cut s\u0103-l numesc \u2013<\/em>,\u201eeste, nu odat\u0103, stadiul care preced\u0103 o execu\u021bie capital\u0103. Nu exist\u0103 nici m\u0103car o profilaxie \u00eempotriva calomniei, oric\u00e2t \u021bi-ar fi via\u021ba de curat\u0103 \u0219i oric\u00e2t de bun ai fi. Calomnia este una dintre armele cele mai perverse \u0219i mai periculoase n\u0103scocite de oameni, una dintre cele mai puternice toxine ale corpului social.\u201d De fapt, calomnia e glon\u021bul care nu poate fi extras, operat.<\/p>\n\n\n\n

Da\u021bi-mi voie s\u0103 repet, pentru c\u0103 lucrul mi se pare semnificativ \u0219i din punctul de vedere al discu\u021biei noastre despre Intelectualul Public: nici o campanie de denigrare din Rom\u00e2nia tranzi\u021biei nu a avut o asemenea continuitate ca \u00een cazul Humanitas, nu a fost purtat\u0103 cu asemenea tenacitate \u0219i nu s\u2011a desf\u0103\u0219urat prin reluarea acelora\u0219i calomnii, cu at\u00e2t mai eficiente cu c\u00e2t erau mai neverosimile. Aceea\u0219i sup\u0103 re\u00eenc\u0103lzit\u0103 la nesf\u00e2r\u0219it a fost servit\u0103 opiniei publice la televiziuni, \u00een ziare, \u00een presa on-line, pe bloguri, pe Facebook\u2026 Nu e de mirare c\u0103 tineri din genera\u021bia nici m\u0103car n\u0103scut\u0103 \u00een 1989 au preluat, incon\u0219tient sau nu, \u0219tafeta acestor mizerii. Cu acelea\u0219i ingrediente, preg\u0103tite de aceia\u0219i speciali\u0219ti \u00een tehnica compromiterii<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCompromiterea\u201d este un cuv\u00e2nt aflat la loc de cinste \u00een manualul Bazele muncii de Securitate. Am avut acces la o edi\u021bie din 1974. Ea este definit\u0103 astfel:<\/p>\n\n\n\n

\u201eCompromiterea este \u00eentreprins\u0103 \u00eempotriva persoanelor ce exercit\u0103 o influen\u021b\u0103 negativ\u0103 asupra anturajului din care fac parte, urm\u0103rindu\u2011se izolarea \u0219i discreditarea acestora fa\u021b\u0103 de anturajul lor. \u00cen realizarea compromiterii se folosesc combina\u021bii \u0219i legende informative, exploat\u00e2ndu\u2011se acele \u00eemprejur\u0103ri din via\u021ba \u0219i activitatea celor viza\u021bi de natur\u0103 s\u0103\u2011i discrediteze \u00een fa\u021ba anturajului \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103\u2011i izoleze.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Exercitam, \u00eentr\u2011adev\u0103r, \u201eo influen\u021b\u0103 negativ\u0103 asupra anturajului\u201d, adic\u0103 a \u00eentregii societ\u0103\u021bi. Nu spusese Ion Iliescu la un moment dat c\u0103 \u201eincit la dezordine social\u0103\u201d? \u00cen ace\u0219ti 30 de ani s\u2011au str\u00e2ns \u00een jurul meu, al prietenilor mei, al autorilor Humanitas \u0219i al editurii Humanitas \u201ecombina\u021bii \u0219i legende informative\u201d, s\u2011au umplut mii de pagini de ziar tip\u0103rite sau on-line, s\u2011au angajat \u00een dezinformare \u0219i calomniere zeci de \u201eziari\u0219ti\u201d de la televiziunea public\u0103 \u021binut\u0103 pe banii no\u0219tri sau de la canalele TV ale unor fo\u0219ti securi\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Am fost \u00eentrebat \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri cum am f\u0103cut fa\u021b\u0103 vreme de trei decenii tr\u0103g\u00e2nd dup\u0103 mine at\u00e2tea abjec\u021bii. V\u0103 pute\u021bi imagina c\u00e2t de pl\u0103cut\u0103 poate fi \u201econvocarea\u201d \u00een fa\u021ba opiniei publice pentru a da socoteal\u0103 (ca un punga\u0219!) pentru ceea ce nu f\u0103cuse\u0219i niciodat\u0103, \u00een timp ce tot ce f\u0103cuse\u0219i mai bun, mai frumos, mai curat \u00een ace\u0219ti 32 de ani era trecut sub t\u0103cere. Cum se face c\u0103 o \u00eentreag\u0103 re\u021bea a denigratorilor c\u0103zu\u021bi din mantaua Securit\u0103\u021bii a putut m\u00e2nji sistematic, \u0219i nepedepsit\u0103 vreodat\u0103, tot ce era imaculat \u00een noi, invoc\u00e2nd \u201elibertatea de exprimare\u201d? Cum de nu mi\u2011am luat niciodat\u0103 lumea \u00een cap nici \u00eenainte de \u201990, nici dup\u0103? Cum de \u00ee\u021bi po\u021bi p\u0103stra echilibrul \u00eentr\u2011o lume populat\u0103 de criminali \u00een libertate, infractori, escroci, impostori etc. \u0219i c\u00e2nd, pe deasupra a toate, e\u0219ti obligat s\u0103 respiri zilnic cultura urii care te vizeaz\u0103 direct? Cum s\u0103 faci s\u0103 nu-\u021bi pierzi cump\u0103tul c\u00e2nd, la fiecare col\u021b de strad\u0103, ri\u0219ti o \u00eenjur\u0103tur\u0103 iscat\u0103 din impactul \u201e\u0219tirilor\u201d concoctate \u00een incubatoarele macul\u0103rii \u0219i urii? Adev\u0103rul e c\u0103 ritualul \u201ecelor dou\u0103 minute de ur\u0103\u201d zilnice din romanul 1984<\/em> al lui George Orwell, pe care noi l-am cunoscut 45 de ani \u00een comunism, supravie\u021buie\u0219te \u00een Rom\u00e2nia ultimilor 33 de ani.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\u00a0\u201eAm \u00eenceput s\u0103 simt cum ura lichelelor m\u0103 fortific\u0103\u201d<\/em><\/strong><\/h4>\n\n\n\n

D.L.-B.:<\/em><\/strong> Atunci v\u0103 \u00eentreb \u0219i eu acela\u0219i lucru: Cum de-a\u021bi f\u0103cut fa\u021b\u0103?<\/em> Cum de nu v\u2011a afectat ura care v\u2011a \u00eenso\u021bit \u00een to\u021bi ace\u0219ti ani?           <\/em><\/p>\n\n\n\n

G.L.: <\/strong>Sunt foarte m\u00e2ndru c\u0103 \u00een ace\u0219ti ani, sub potopul calomniilor, intimid\u0103rilor, \u00eenjur\u0103turilor \u0219i m\u0103g\u0103riilor de tot soiul de care am avut parte, laolalt\u0103 cu al\u021bi c\u00e2\u021biva colegi de breasl\u0103, am g\u0103sit un criteriu destul de original \u2013 l-am descris \u00een U\u0219a interzis\u0103<\/em> \u2013 pentru a evalua eficien\u021ba gesturilor \u0219i cuvintelor noastre. Ca s\u0103 evaluezi \u00een Rom\u00e2nia reu\u0219ita acestora, trebuie, cred eu, s\u0103 m\u0103sori cantitatea de ur\u0103 pe care au st\u00e2rnit-o. Cu c\u00e2t ai \u021bintit mai bine, cu at\u00e2t ura e mai mare. Uita\u021bi ce tr\u0103znaie notam pe 22 august 2001:<\/p>\n\n\n\n

\u201eCu c\u00e2t ura care se str\u00e2nge \u00een jurul t\u0103u e mai mare, cu at\u00e2t sensul vie\u021bii tale este mai bine conturat. (…) Adev\u0103rul este c\u0103 \u00abbine\u00bb, plin \u0219i variat nu se tr\u0103ie\u0219te dec\u00e2t \u00een societ\u0103\u021bile \u00een care se ur\u0103\u0219te mult. Fericirea cap\u0103t\u0103 o tu\u0219\u0103 de perversitate, de vreme ce este indi\u00adsociabil\u0103 de ura pe care o st\u00e2rne\u0219ti \u0219i de g\u00e2ndul lini\u0219titor c\u0103, prin ceea ce ai f\u0103cut, ai lovit just. Din acest punct de vedere se poate spune c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia se tr\u0103ie\u0219te \u00abbine\u00bb. Dac\u0103 e adev\u0103\u00adrat c\u0103 orice \u00abur\u0103 de moarte\u00bb \u00eent\u00e2lne\u0219te la cap\u0103tul ei triumful cuiva, atunci la noi po\u021bi s\u0103 ob\u021bii lesne apoteoza: \u00een fiecare zi se va g\u0103si cineva care s\u0103 te urasc\u0103 de moarte pentru ceea ce faci \u0219i fiecare zi devine astfel un triumf la \u00eendem\u00e2n\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n

A\u0219a se face c\u0103 ura care ne\u2011a \u00eenso\u021bit \u00een to\u021bi ace\u0219ti ani nu m\u2011a afectat. Cu vremea, am ajuns s\u0103 m\u0103 evaluez cu ajutorul negativului \u0219i s\u0103\u2011mi procur perfide volupt\u0103\u021bi din a st\u00e2rni \u201ebila neagr\u0103\u201d a detractorilor. Am \u00eenceput s\u0103 simt cum ura lichelelor m\u0103 fortific\u0103. Am descoperit jubila\u021bia pe care \u021bi\u2011o provoac\u0103 lovitura ce \u00ee\u0219i atinge \u021binta. Am ajuns s\u0103 cred c\u0103, \u00eentr\u2011o \u021bar\u0103 intrat\u0103 pe m\u00e2na netrebnicilor, singurul etalon cert al reu\u0219itei este \u201emelancolia\u201d pe care le\u2011o inspir\u0103 ceea ce faci. \u00cen Rom\u00e2nia, nu admira\u021bia te valideaz\u0103, ci cantitatea de invidie pe care o pui \u00een mi\u0219care. Nu iubirea, ci ura. Ceea ce spun acum nu e valabil, desigur, dec\u00e2t \u00eentr\u2011o societate avariat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

M-a\u021bi \u00eentrebat dac\u0103 am avut vreodat\u0103 de pierdut (\u00een plan personal ori profesional)de pe urma \u201eintransigen\u021bei\u201d care mi s-a atribuit. Ne\u00eendoielnic. Pierderea se nume\u0219te \u201eterfelirea imaginii\u201d. Dar, dup\u0103 criteriul reu\u0219itei pe care tocmai l-am enun\u021bat, rezult\u0103 c\u0103 am avut infinit mai mult de c\u00e2\u0219tigat. Am aflat c\u0103, aleg\u00e2nd linia dreapt\u0103, coeren\u021ba \u0219i prospe\u021bimea indign\u0103rii, via\u021ba mea a c\u0103p\u0103tat un sens bine conturat. Adic\u0103 n-am tr\u0103it degeaba. Ceea ce-nseamn\u0103 c\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 am fost tras \u00een repetate r\u00e2nduri \u00een mocirla \u201elor\u201d, pot spune c\u0103 am fost de fiecare dat\u0103 echipat cum trebuie. Sper c\u0103 m-am descurcat onorabil \u00een cele trei meserii<\/em> despre care am vorbit c\u00e2ndva.<\/p>\n\n\n\n

Prima meserie e cea pe care ai studiat-o \u0219i c\u0103reia te-ai dedicat ca profesionist (de pild\u0103, farmacist, t\u00e2mplar, profesor, inginer, brutar etc.). A doua e \u201emeseria de cet\u0103\u021bean\u201d \u00eentr-un stat c\u00e2t de c\u00e2t democratic. Cea de a treia, cea mai important\u0103, e \u201emeseria de om \u00een lume\u201d \u0219i pe aceasta a descoperit-o N. Steinhardt \u00een Jurnalul fericirii<\/em>:<\/p>\n\n\n\n

\u201ePrieteni dragi, de vre\u021bi s\u0103 v\u0103 preg\u0103ti\u021bi pentru via\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 nu ave\u021bi surprize, bune sunt studiile, bun\u0103 e ingineria \u0219i mai bun\u0103 meseria \u2013 br\u0103\u021bar\u0103 de aur, dar cea mai sigur\u0103 metod\u0103 pentru a evita surprizele \u00een via\u021b\u0103 \u0219i a le putea face fa\u021b\u0103 cu oarecare calm, cea mai temeinic\u0103 preg\u0103tire este studiul Calvarului \u0219i al Golgotei. Asta e \u0219coala practic\u0103 \u0219i tehnic\u0103, asta e adev\u0103rata \u0219coal\u0103 profesional\u0103 a meseriei de om \u00een lume.\u201c<\/p>\n\n\n\n

Pe scurt, meseria de om \u00een lume presupune s\u0103-\u021bi asumi p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t ceea ce ai g\u00e2ndit p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Pe prima, profesiunea, pot doar spera c\u0103 am f\u0103cut-o mul\u021bumitor, de\u0219i, sincer s\u0103 fiu, nu \u0219tiu prea bine care a fost \u0219i care este profesiunea mea, de vreme ce \u00een nici un nomenclator din lume nu exist\u0103 un nume pentru cel care se ocup\u0103 cu filozofia sau cu g\u00e2ndirea. Uneori \u00eemi spun c\u0103 profesiunea mea const\u0103 \u00een a formula ceea ce \u0219i al\u021bii g\u00e2ndesc<\/em>, f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 \u00eens\u0103 exprima g\u00e2ndul \u00eentocmai. Sau poate c\u0103 profesiunea mea e de a-i pune pe al\u021bii pe g\u00e2nduri<\/em>. Pe a doua, meseria de cet\u0103\u021bean, cred c\u0103 am f\u0103cut-o bine spre foarte bine. Pe a treia, \u201emeseria de om \u00een lume\u201d, n-o poate nimeni judeca singur. Una peste alta, domnule Boeriu, eu m\u0103 consider un sceptic-fericit, oric\u00e2t de depresiv mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103 uneori s\u0103 fiu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gabriel Liiceanu \u00een dialog cu Dan-Liviu Boeriu<\/p>\n","protected":false},"author":12,"featured_media":7545,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[50],"tags":[99,886,81,132,1610],"coauthors":[1187],"class_list":["post-7542","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interviu","tag-dan-liviu-boeriu","tag-gabriel-liiceanu","tag-humanitas","tag-interviu","tag-nr-2-2023"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/05\/G-Liiceanu-scaled.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7542","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/12"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7542"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7542\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7556,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7542\/revisions\/7556"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7545"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7542"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7542"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7542"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=7542"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}