{"id":7137,"date":"2023-04-04T13:00:06","date_gmt":"2023-04-04T10:00:06","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=7137"},"modified":"2023-04-04T13:00:12","modified_gmt":"2023-04-04T10:00:12","slug":"legendele-zonei-de-rezidenta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=7137","title":{"rendered":"Legendele Zonei de Reziden\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Yaniv Iczkovits, Fiica m\u0103celarului, <\/em>traducere de Ioana Petridean, Humanitas Fiction, Bucure\u015fti, 2022<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Coperta creat\u0103 de Angela Rotaru pentru versiunea rom\u00e2neasc\u0103 a romanului Fiica m\u0103celarului<\/em> al scriitorului israelian Yaniv Iczkovits, ap\u0103rut \u00een 2022 la Editura Humanitas Fiction, este frumoas\u0103 \u0219i expresiv\u0103, a\u0219a cum sunt majoritatea coper\u021bilor c\u0103r\u021bilor ap\u0103rute \u00een distinsa colec\u021bie \u201eRaftul Denisei\u201d. Dac\u0103 ar fi s\u0103 aleg \u00eens\u0103 o copert\u0103 alternativ\u0103, cred c\u0103 m-a\u0219 \u00eendrepta spre picturile lui Marc Chagall. Nu spre cele diafane, care, folosind coloristica tricolorului francez, exprim\u0103 exuberan\u021ba dragostei \u0219i mai ales a libert\u0103\u021bii dob\u00e2ndite de artistul ajuns pe meleagurile Fran\u021bei, ci pe acelea care, \u00een culori \u00eentunecate din care izbucne\u0219te ro\u0219ul, amestec\u0103 amintirile \u0219i co\u0219marurile spa\u021biului est-european \u00een care se n\u0103scuse artistul \u0219i \u00een care familia sa tr\u0103ise de c\u00e2teva genera\u021bii. Este vorba despre acela\u0219i spa\u021biu care ast\u0103zi acoper\u0103 \u00een mare parte Ucraina, Belarus, estul Poloniei \u0219i Basarabia, numit \u201eZona de Reziden\u021b\u0103\u201d, singura parte a Imperiului Rus \u00een care evreilor le era permis \u00een secolul 19 s\u0103 circule \u0219i s\u0103 se stabileasc\u0103. Este spa\u021biul \u00een care s-a dezvoltat o intens\u0103 via\u021b\u0103 evreiasc\u0103, cu economie \u0219i datini specifice, cu rela\u021bii complexe \u0219i de multe ori \u00eencordate cu autorit\u0103\u021bile \u0219i cu vecinii ne-evrei, cu \u0219coli rabinice \u0219i cu focare intelectuale care au alimentat curente politice ca socialismul, anarhismul \u0219i sionismul. Cu c\u00e2teva genera\u021bii mai t\u00e2rziu, Yaniv Iczkovits, n\u0103scut \u00een 1975, reconstituie \u00een aceast\u0103 a treia carte a sa o lume care fusese deja abordat\u0103 de scriitori faimo\u0219i \u00eenaintea sa, cum au fost \u0218alom Aleihem \u0219i Isaac Bashevis Singer. Talentul \u00een a crea personaje, a le povesti vie\u021bile \u0219i visele \u0219i a construi din acestea narative cu mireasm\u0103 de basm \u0219i legend\u0103 \u00eel aproprie de ace\u0219ti predecesori. Perspectiva sa este \u00eens\u0103 diferit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Lumea t\u00e2rgurilor evreie\u0219ti (shtetl) din Zona de Reziden\u021b\u0103 este departe de a fi idealizat\u0103 la Iczkovits. Personajele lui Aleihem \u0219i Bashevis Singer se confrunt\u0103 cu acelea\u0219i probleme \u2013 antisemitismul, greut\u0103\u021bile economice, tensiunile dintre conservatorismul \u0219i tradi\u021bionalismul care au protejat comunit\u0103\u021bile evreie\u0219ti \u00een istorie \u0219i oportunitatea deschiderii oferit\u0103 de emancipare, existen\u021ba modelelor de identitate na\u021bional\u0103 preluate de evrei de la europenii secolului 19. La Iczkovits \u00eens\u0103 nu exist\u0103 personaje model, nu exista un Tevie L\u0103ptarul \u0219i nici un Magician din Lublin care s\u0103 reu\u0219easc\u0103 s\u0103 \u00eempace toate aceste tensiuni \u0219i s\u0103 le g\u0103seasc\u0103 un r\u0103spuns \u00een cadrul tradi\u021biei. \u00centr-un fel sau altul, voluntar sau for\u021ba\u021bi de destin, eroii din Fiica m\u0103celarului<\/em> reu\u0219esc numai rup\u00e2ndu-se de istorie \u0219i de comunitate. Iat\u0103 g\u00e2ndurile care o definesc pe Fanny Keismann, eroina principal\u0103 a romanului:<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen opinia ei, to\u021bi oamenii din Grodno erau asemenea mamei ei: izola\u021bi de lume, pu\u0219i la ad\u0103post, \u00een siguran\u021ba propriilor locuin\u021be. Un evreu nu se poate numi evreu dac\u0103 nu se ascunde \u00een spatele zidurilor limbii idi\u0219 \u0219i dac\u0103 nu este locuitor al citadelei numite \u0219tetl .B\u0103rba\u021bii nu pot respecta legile religioase dec\u00e2t dac\u0103 se \u021bin departe de tenta\u021bii \u0219i le impun femeilor reguli stricte de conduit\u0103. Femeile nu pot fi \u00eentregi f\u0103r\u0103 so\u021bii lor, chiar dac\u0103 virtutea b\u0103rba\u021bilor lor nu valoreaz\u0103 nici c\u00e2t o ceap\u0103 degerat\u0103. Fiecare clip\u0103 trebuie reglementat\u0103 prin reguli \u0219i legi bine stabilite, totul trebuie s\u0103 fie la locul lui. A \u00eencerca s\u0103 sfidezi legile halahice \u00eenseamn\u0103 a te pune, de bun\u0103voie, \u00een pericol.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Pentru Fanny, un astfel de mod de g\u00e2ndire nu \u00eensemn\u0103 doar o via\u021b\u0103 \u00een care te \u00een\u0219eli continuu pe tine \u00eensu\u021bi, ci un adev\u0103rat sacrilegiu: oamenii \u0103\u0219tia \u00eentorseser\u0103 spatele Crea\u021biei \u00eense\u0219i. A\u0219a c\u0103 s-a apropiat tot mai mult de tat\u0103l ei \u0219i i-a \u00eenv\u0103\u021bat meseria, dup\u0103 care s-a dus tocmai \u00een Motal, s\u0103 se m\u0103rite cu Natan-Berl, \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u00e2nd via\u021ba la \u021bar\u0103 \u0219i l\u0103s\u00e2ndu-se \u00eenc\u00e2ntat\u0103 de obiceiurile \u021b\u0103ranilor. \u00cen compara\u021bie cu Mende \u0219i toate femeile din Godno, Motal, Pinsk \u0219i Minsk, Fanny era o renegat\u0103. Pentru ele ea nu era dec\u00e2t o biat\u0103 nebun\u0103, o meshugene. Pe la spatele ei, b\u00e2rfitoarele klaftes \u0219u\u0219oteau c\u0103, dac\u0103 te culci al\u0103turi de c\u00e2ini, nu e de mirare c\u0103 te treze\u0219ti plin de purici, vr\u00e2nd de fapt s\u0103 spun\u0103 c\u0103 nu era dec\u00e2t o chestiune de timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd tragedia avea s\u0103 loveasc\u0103 familia Keismann, care locuia printre cre\u0219tini. C\u00e2t o prive\u0219te pe Fanny, era fidel\u0103 nevoii ei de a le convinge pe femeile Motal c\u0103 evreii n-ar trebui s\u0103 \u00eentoarc\u0103 spatele c\u0103tre lume \u0219i c\u0103 tocmai segregarea era re\u021beta pentru dezastru.<\/em>\u201d (pag. 231)<\/p>\n\n\n\n

P\u0103r\u0103sirea locuin\u021bei, familiei, comunit\u0103\u021bii se petrecea \u00een acea vreme, dar era practicat\u0103 mai ales de b\u0103rba\u021bi. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca ace\u0219tia s\u0103 dispar\u0103 \u00een c\u0103utare de lucru sau de aventur\u0103, mai aproape sau schimb\u00e2ndu-\u0219i total vie\u021bile \u00een America sau \u00een Palestina aflat\u0103 \u00een perioada primelor valuri de emigra\u021bie sionist\u0103. R\u0103m\u00e2neau \u00een urm\u0103 so\u021bii \u0219i copii, familii \u0219i destine distruse sau condamnate la o lung\u0103 a\u0219teptare. Femeile erau victimele, c\u0103ci era imposibil s\u0103-\u0219i refac\u0103 vie\u021bile \u00een absen\u021ba unui act de divor\u021b religios (\u201eghet\u201d) acordat de b\u0103rbat. Este ceea ce i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lui Mende, sora lui Fanny, p\u0103r\u0103sit\u0103 de b\u0103rbatul s\u0103u Zvi-Meir, plecat \u00een necunoscut. Fanny decide s\u0103 treac\u0103 la ac\u021biune radical\u0103 \u2013 \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103se\u0219te \u0219i ea \u00een miez de noapte familia \u0219i pleac\u0103 \u00een c\u0103utarea cumnatului, pentru a-l convinge s\u0103 acorde divor\u021bul formal surorii care \u00eencercase s\u0103 se sinucid\u0103. Acest act extrem de r\u0103zvr\u0103tire \u0219i de ruptur\u0103 a barierelor sociale are o acoperire solid\u0103 \u00een tradi\u021bia evreiasc\u0103. Este o fapt\u0103 cu valoare de \u201etikun olam\u201d (corectare\/reparare a lumii). Formal, Fanny testeaz\u0103 \u0219i \u00eencalc\u0103 limitele permise, \u00een fapt este vorba despre o ac\u021biune cu valoare etic\u0103 suprem\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Titlul original \u00een ebraic\u0103 al c\u0103r\u021bii face, de altfel, referire direct\u0103 la acest concept de c\u0103utare a perfec\u021bion\u0103rii lumii. Versiunea rom\u00e2neasc\u0103 a preluat \u0219i tradus titlul versiunii engleze \u0219i interna\u021bionale. \u00cen ebraic\u0103, este vorba despre un joc de cuvinte mai complex. Traducerea direct\u0103 ar fi \u201eTikun\/ Repara\u021bia de dup\u0103 miezul nop\u021bii\u201d, dar el face aluzie \u0219i la una dintre rug\u0103ciunile tradi\u021bionale care subliniaz\u0103 obliga\u021bia de a contribui pentru a face lumea mai bun\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u201eS\u0103 ne uit\u0103m doar la femeile acelea, de exemplu, a c\u0103ror prim\u0103 \u00eendatorire este aceea fa\u021b\u0103 de copiii lor \u0219i pentru care maternitatea este sursa virtu\u021bii lor: ar accepta orice nedreptate, at\u00e2ta vreme c\u00e2t cuibul lor r\u0103m\u00e2ne neatins. Dac\u0103 aceste femei ar face un pas \u00een afar\u0103 de casele lor \u0219i s-ar \u00eengriji de ceilal\u021bi, so\u021bi precum Zvi-Meir n-ar mai \u00eendr\u0103zni s\u0103 le abandoneze imediat ce dau de greu. Dar agen\u021bii t\u0103cu\u021bi ai nedrept\u0103\u021bii sunt mereu la lucru, \u0219i orice suferin\u021b\u0103 care apare \u00eentr-un loc e facilitat\u0103 de acceptarea ei supus\u0103 \u00eentr-un alt loc. Fanny se simte complice la nedreptatea care a avut loc \u00een casa surorii sale. Nu, nu complice. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. E chiar f\u0103pta\u0219\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Lumea nu poate fi reparat\u0103, deoarece tocmai ruptura e aceea care o face s\u0103 se \u00eenv\u00e2rt\u0103. \u0218i nu exist\u0103 nici m\u0103car o singur\u0103 femeie evreic\u0103 dispus\u0103 s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 propria cale, \u00een \u00eencercarea de a face o repara\u021bie. Nici m\u0103car ea.\u201d <\/em>(pag. 63)<\/p>\n\n\n\n

Fanny va fi ajutat\u0103 \u00een c\u0103l\u0103toria sa \u00een c\u0103utarea lui Zvi-Meir pe drumurile Zonei de Reziden\u021b\u0103 de doi b\u0103rba\u021bi, Jijek Bre\u0219ov \u0219i Patrick Adamski, personaje ale c\u0103ror destine reprezint\u0103 o alt\u0103 fa\u021bet\u0103 tragic\u0103 a vie\u021bii evreie\u0219ti din Rusia \u021barist\u0103. Ambii se n\u0103scuser\u0103 evrei (Jijek fusese Yoshke Berkovits iar Patrick era n\u0103scut Pesach Abramson) \u0219i fuseser\u0103 r\u0103pi\u021bi pentru a fi \u00eenrola\u021bi cu for\u021ba \u00een armata imperial\u0103. Procedeul ne aminte\u0219te de luarea de fl\u0103c\u0103i la oaste cu arcanul, practicat\u0103 \u0219i \u00een Moldova acelor vremuri \u0219i descris\u0103 de Ion Creang\u0103 \u00een Amintiri din copil\u0103rie<\/em>. Victimele erau totdeauna copii din familii s\u0103race, care nu aveau mijloacele s\u0103-i mituiasc\u0103 pe recrutori, iar boga\u021bii \u0219i chiar \u0219i rabinii comunit\u0103\u021bii erau complici la aceste ac\u021biuni. Cei care supravie\u021buiau anilor de corvezi \u0219i instruc\u021bie violent\u0103 se converteau \u00een cele mai multe cazuri la cre\u0219tinism \u0219i \u00ee\u0219i abandonau identitatea, rup\u00e2nd leg\u0103tura cu familiile \u0219i comunit\u0103\u021bile care \u00eei abandonaser\u0103 sor\u021bii. Patrick se transform\u0103 \u00eentr-un soldat model, o adev\u0103rat\u0103 ma\u0219in\u0103 de ucis. Cel care dob\u00e2nde\u0219te faim\u0103 \u00eens\u0103 este Jijek, care, devenit aghiotant al unui comandant de corp de armat\u0103, reu\u0219e\u0219te s\u0103-\u0219i conving\u0103 superiorul s\u0103 evite \u00eencle\u0219t\u0103rile violente, salv\u00e2ndu-i pe solda\u021bi de la mor\u021bi aproape sigure \u0219i cumplite \u00een multele r\u0103zboaie ale Rusiei, de la cel al Crimeii (1853-56) p\u00e2n\u0103 la r\u0103zboiul ruso-turc din 1877, cunoscut nou\u0103 sub numele de R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103. Jijek este un erou atipic, bucur\u00e2ndu-se de un respect apropiat de adula\u021bie \u00een r\u00e2ndul militarilor ru\u0219i, care \u00eel vor ajuta \u00een timpul peregrin\u0103rilor sale \u0219i ale tovar\u0103\u0219ilor s\u0103i. Este un erou al pacifismului, o oglindire posibil\u0103 a ideilor scriitorului, care la sf\u00e2r\u0219itul carierei sale militare (obligatorii \u00een Israel) a devenit pacifist militant, refuz\u00e2nd s\u0103 serveasc\u0103 \u00een teritoriile ocupate.<\/p>\n\n\n\n

Fanny \u00eens\u0103\u0219i este o eroin\u0103 atipic\u0103, \u0219i asta nu numai deoarece, p\u0103r\u0103sindu-\u0219i casa, so\u021bul \u0219i copiii, comisese un act ie\u0219it din comun pentru o femeie \u0219i mam\u0103 a vremurilor sale. Era fiic\u0103 de m\u0103celar. Aceast\u0103 profesie trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u00een contextul tradi\u021biei evreie\u0219ti, \u00een care m\u0103celarul are \u0219i un rol religios, el asigur\u00e2nd uciderea animalelor \u0219i prelucrarea c\u0103rnii dup\u0103 regulile alimenta\u021biei rituale evreie\u0219ti. Fata are ambi\u021bia (\u0219i talentul) de a-\u0219i urma tat\u0103l, dar meseria acestuia este considerat\u0103 ca rezervat\u0103 b\u0103rba\u021bilor. Un incident violent \u00eei va bara aceast\u0103 cale de a servi \u00een mod diferit comunitatea. Talentul \u0219i iscusin\u021ba de a ucide vor fi folosite \u00een \u00eemprejur\u0103ri mai pu\u021bin obi\u0219nuite.<\/p>\n\n\n\n

De la un moment \u00eencolo romanul devine o carte de aventuri, o c\u0103l\u0103torie picaresc\u0103 \u00een care eroii se confrunt\u0103 cu prejudec\u0103\u021bile \u0219i violen\u021ba, cu pericolele permanente care vin din toate direc\u021biile. Yaniv Iczkovits are ocazia de a face \u0219i c\u00e2teva comentarii despre armata rus\u0103, doctrina sa militar\u0103 \u0219i comportamentul solda\u021bilor \u015fi ofi\u021berilor s\u0103i. Ele se refer\u0103 desigur la a doua jum\u0103tate a secolului 19, dar paralelele sunt inevitabile \u00een min\u021bile cititorilor:<\/p>\n\n\n\n

\u201e … armata \u021barului, draga mea doamn\u0103, este cl\u0103dit\u0103 pe disciplin\u0103. Obedien\u021ba \u00eenseamn\u0103 promovare. \u00cendeplinirea ordinelor \u00eenseamn\u0103 onoare. Un ofi\u021ber nu se m\u0103soar\u0103 prin victoriile \u0219i \u00eenfr\u00e2ngerile sale; ceea ce conteaz\u0103 mai mult e dac\u0103 solda\u021bii lui m\u0103r\u0219\u0103luiesc \u00een linie dreapt\u0103, dac\u0103 se prezint\u0103 la raport cu uniforma \u00eengrijit\u0103, dac\u0103 fanfara \u021bine ritmul \u0219i dac\u0103 r\u0103canii lui ar \u00eendr\u0103zni vreodat\u0103 s\u0103 dezerteze. … \u00cenc\u0103 de la R\u0103zboaiele Napoleoniene, \u00eenalt comandan\u021bii ru\u015fi \u00een\u021beleseser\u0103 c\u0103 nu puteau s\u0103 c\u00e2\u0219tige o campanie dec\u00e2t dac\u0103 perseverau \u00eendeajuns de mult timp \u0219i dac\u0103 asigurau un flux ne\u00eentrerupt de solda\u021bi pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. De\u015fi pierdeau mii de oameni, mult mai mul\u021bi dec\u00e2t orice alt\u0103 armat\u0103, chiar dac\u0103 majoritatea lor se pr\u0103p\u0103deau din pricina proastelor decizii ale superiorilor, din pricin\u0103 c\u0103 \u00eei abandonau pe r\u0103ni\u021bi \u0219i avansau f\u0103r\u0103 s\u0103 a\u0219tepte ca \u00eent\u0103ririle s\u0103-i prind\u0103 din urm\u0103, armata \u021barist\u0103 avea \u00eenc\u0103 suficient de mul\u021bi patrio\u021bi analfabe\u021bi care s\u0103-i asigure atacurile. R\u0103zboiul avea s\u0103 fie c\u00e2\u0219tigat prin uzura adversarului, iar gafele generalilor erau mu\u0219amalizate dup\u0103 proclamarea victoriei.\u201d<\/em> (pag. 260)<\/p>\n\n\n\n

Personajele principale ale c\u0103r\u021bii testeaz\u0103 limitele \u0219i le \u00eencalc\u0103 \u00een mod inten\u021bionat. Zvi-Meir Speismann \u0219i Fanny Keismann sunt cele dou\u0103 variante \u2013 masculin\u0103 \u0219i feminin\u0103 \u2013 ale acestei r\u0103zvr\u0103tiri. Fostul student de ie\u0219iva (\u015fcoal\u0103 religioas\u0103) le scrie rabinilor celebri care sunt fo\u0219tii s\u0103i profesori \u0219i le reaminte\u0219te paradoxul biblic c\u0103ruia ace\u0219tia nu fuseser\u0103 capabili s\u0103-i dea r\u0103spuns. Cum este posibil ca interdic\u021bia de a m\u00e2nca Fructul Oprit s\u0103 fie impus\u0103 lui Adam \u0219i Eva \u00eenainte ca ace\u0219tia s\u0103 fi mu\u0219cat din roadele Pomului Cunoa\u0219terii, deci \u00eenainte de a distinge \u00eentre Bine \u0219i R\u0103u? Ce sens are interdic\u021bia religioas\u0103 \u00een absen\u021ba \u00een\u021belegerii? \u00cen fapt, nesocotirea poruncii divine, p\u0103catul primordial s\u0103v\u00e2r\u0219it de Adam \u0219i de Eva era o condi\u021bie necesar\u0103, o obliga\u021bie a credin\u021bei. Dac\u0103 omul nu \u00eencalc\u0103 limitele, el nu poate fi cu adev\u0103rat credincios. R\u0103zvr\u0103tirea lui Fanny va fi p\u0103r\u0103sirea casei \u0219i a comunit\u0103\u021bii \u0219i plecarea \u00een c\u0103utarea lui Zvi-Meir. R\u0103zvr\u0103tirea lui Zvi-Meir se va traduce \u00een revolt\u0103 \u00eempotriv\u0103 dasc\u0103lilor s\u0103i \u0219i \u00eencercarea de a crea o nou\u0103 doctrin\u0103. Spa\u021biul est-european al Zonei de Reziden\u021b\u0103 a fost martor al apari\u021biei c\u00e2torva personaje mesianice de acest fel, considera\u021bi fal\u0219i profe\u021bi \u00een judec\u0103\u021bile rabinice \u0219i ale comunit\u0103\u021bilor lor.<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen acel moment a avut revela\u021bia faptului c\u0103 Ie\u0219iva Volozhin este o pia\u021b\u0103 de idei \u00een care succesul depinde de capacitatea cuiva de a formula eviden\u021ba; cu alte cuvinte, depinde de disponibilitatea sa de a juca dup\u0103 anumite reguli. Iar voi, cele trei min\u021bi luminate, gedoylim, v\u0103 plimba\u021bi de colo-colo cu pas m\u0103surat, corect\u00e2ndu-le exprimarea \u2013 condu\u0219i nu de Tora, ci de toane \u0219i capricii. Un bazar turcesc, asta era acolo, pentru mine; Volozhin era un loc \u00een care puteau fi puse orice fel de \u00eentreb\u0103ri, cu condi\u021bia s\u0103 aib\u0103 rim\u0103 \u0219i rost. Dup\u0103 cum s-a dovedit, voi func\u021biona\u021bi la Volozhin ca simpli arbitri ai ceea ce considera\u021bi voi a fi rima \u0219i rostul. Nici nu e de mirare c\u0103 amestecul \u00een treburile altora era \u00een floare, de vreme ce un val \u00eentreg de scurgeri de informa\u021bii \u0219i rapoarte c\u0103tre autorit\u0103\u021bi au dus \u00een cele din urm\u0103 la \u00eenchiderea por\u021bilor \u0219colii.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ziua \u00een care am p\u0103r\u0103sit ie\u0219iva a fost ziua \u00een care mi-am \u00eemplinit \u0219i scopul studiilor mele. M-am apropiat de Rabbi Leibowitz \u0219i mi-am scos p\u0103l\u0103ria, asemenea unui cre\u0219tin, st\u00e2nd cu capul dezgolit \u00een fa\u0163a lui Dumnezeu. Eu, Zvi-Meir Speismann, am f\u0103cut o c\u0103l\u0103torie de partea cealalt\u0103, pentru a experimenta erezia la prima m\u00e2n\u0103, ca s\u0103 pot hot\u0103r\u00ee singur dac\u0103 vreau sau nu s\u0103-l urmez pe Atotputernicul. Asta s-a \u00eent\u00e2mplat c\u00e2nd am jurat s\u0103 merg pe c\u0103rarea Domnului, nu a\u0219a cum \u00een\u021belege\u021bi voi, ci ca un om obi\u0219nuit; dac\u0103 asta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fiu v\u00e2nz\u0103tor ambulant, atunci a\u0219a s\u0103 fie, dar nu voi face niciodat\u0103 rabat la adev\u0103r.\u201d <\/em>(pag. 410-411)<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2teva cuvinte despre tehnica narativ\u0103 \u0219i stilul lui Yaniv Iczkovits. Cartea reu\u0219e\u0219te s\u0103 fie consistent\u0103 \u0219i u\u0219or de citit. G\u0103sim \u00een ea istorie \u0219i filosofie, pasiune \u0219i thriller, emo\u021bie, violen\u021b\u0103 \u0219i abjec\u021bie. Totul este pres\u0103rat, sau, mai bine zis \u00eembibat cu umor \u0219i aici din nou nu putem s\u0103 nu ne g\u00e2ndim la ilu\u0219tri predecesori:<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen Motal e o zi torid\u0103 de var\u0103, una dintre acele zile \u00een care un evreu \u00ee\u0219i demonstreaz\u0103 credin\u021ba \u00een Dumnezeu fie \u0219i numai prin hainele pe care le poart\u0103, amintindu-i-se \u00eenc\u0103 o dat\u0103 cum credin\u021ba \u0219i confortul se afl\u0103 adesea \u00een conflict. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, dac\u0103 Dumnezeu i-ar fi poruncit poporului S\u0103u s\u0103 se l\u0103comeasc\u0103 la m\u00e2ncare, s\u0103-\u0219i bea min\u021bile \u00een public \u0219i s\u0103 preacurveasc\u0103 f\u0103r\u0103 perdea, atunci \u00eentreaga omenire ar fi fost o adept\u0103 devotat\u0103 a Torei.\u201d<\/em> (pag. 154)<\/p>\n\n\n\n

Cititorul va fi frapat, poate, de amestecul dintre rom\u00e2n\u0103 \u0219i idi\u0219 \u00een limbajul folosit de scriitor \u0219i de eroii s\u0103i. S-a \u00eent\u00e2mplat aici ceva interesant. \u00centr-o discu\u021bie filmat\u0103, prilejuit\u0103 de lansarea c\u0103r\u021bii (poate la Gaudeamus), Yaniv Iczkovits men\u021biona faptul c\u0103 dorise foarte mult ca acest roman s\u0103 fie tradus \u0219i s\u0103 apar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Motivul este legat de familia sa. P\u0103rin\u021bii s\u0103i sunt originari din Rom\u00e2nia, bunicii proveneau chiar din spa\u021biul descris \u00een carte. A auzit \u00een cas\u0103 vorbindu-se mult rom\u00e2ne\u0219te. Eu \u00eel suspectez c\u0103 \u0219i \u00een\u021belege \u0219i poate chiar vorbe\u0219te mai mult dec\u00e2t las\u0103 s\u0103 apar\u0103 \u00een film\u0103ri. C\u0103l\u0103toriile sale \u00een Rom\u00e2nia (vreo cinci la num\u0103r p\u00e2n\u0103 acum) sunt \u0219i un fel de \u00eentoarceri \u00een timp, \u00een acel \u201eacas\u0103\u201d al copil\u0103riei sale, \u00een mare parte din cauza limbii rom\u00e2ne care \u00eei sun\u0103 at\u00e2t de familiar. Ei bine, pentru mine, lectura acestei c\u0103r\u021bi mi-a creat o senza\u021bie asem\u0103n\u0103toare. Citeam pasaje precum cel de mai jos \u0219i \u00eemi r\u0103sunau \u00een minte vocile bunicilor, cu accentul lor moldovenesc \u0219i cu cuvinte idi\u0219 pres\u0103rate acolo unde g\u0103seau ei de cuviin\u021b\u0103:<\/p>\n\n\n\n

\u201ePrin urmare, chiar dac\u0103 \u0219tie c\u0103 trebuie s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00eentr-un fel sau altul la Baranovici, Novak nu protesteaz\u0103 \u00een clipa \u00een care cei doi tineri intr\u0103 \u00een colib\u0103 \u0219i \u00eel invit\u0103 pe el \u0219i pe Akim la shtiebel<\/strong>. Se ridic\u0103 din pat \u0219i \u00ee\u0219i \u00eencheie caftanul care i-a fost \u00eemprumutat cu o zi \u00eenainte. Uit\u0103-te la el acum: colonelul Piotr Novak, merg\u00e2nd de m\u00e2n\u0103 cu trei zyds<\/strong>, cu capul \u00eempodobit de un spodik<\/strong> \u2013 p\u0103l\u0103ria \u00eenalt\u0103 de blan\u0103 \u2013, cu caftanul cel lung at\u00e2rn\u00e2ndu-i \u00een jurul trupului, \u00eencins \u00een talie cu gartel \u0219i sprijinindu-se \u00een baston pe o parte, \u00een timp ce de cealalt\u0103 parte merge \u201efratele\u201d lui, Avramaleh Rabinovits.\u201d <\/em>(pag. 383)<\/p>\n\n\n\n

Versiunea rom\u00e2neasc\u0103 a Ioanei Petridean este splendid\u0103. Textul sun\u0103 excelent, are ritm \u0219i savoare \u0219i evit\u0103 cu iscusin\u021b\u0103 capcanele \u0219i gafele aproape inevitabile descrierii istorice a mediului multi-cultural \u00een care se petrecea ac\u021biunea. Nu \u00eemi pot \u00eens\u0103 ascunde nedumerirea \u00een leg\u0103tur\u0103 cu decizia de a traduce din versiunea englez\u0103 \u0219i nu din originalul \u00een ebraic\u0103. Nu \u0219tiu dac\u0103 scriitorul a fost implicat \u00een aceast\u0103 decizie, dar ea este oarecum stranie. Adev\u0103rat, probabil c\u0103 este mai u\u0219or de g\u0103sit traduc\u0103tori din englez\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, dar ebraica \u0219i rom\u00e2na au avantajul unei mase de sute de mii de persoane care vorbesc ambele limbi. \u00centre ace\u0219tia sunt zeci sau sute care se ocup\u0103 cu traducerile. Nu \u0219tiu dac\u0103 o traducere direct\u0103 ar fi fost mai bun\u0103, dar abordarea direct\u0103 mi-ar fi p\u0103rut mai fireasc\u0103 \u0219i mai lipsit\u0103 de riscuri.<\/p>\n\n\n\n

Succesul lui Yaniv Iczkovits (propulsat \u0219i de primirea \u00een 2021 a Premiului Wingate care r\u0103spl\u0103te\u0219te cea mai bun\u0103 carte cu teme evreie\u0219ti scris\u0103 sau tradus\u0103 \u00een limba englez\u0103) a constituit chiar \u0219i \u00een Israel o oarecare surpriz\u0103. Mul\u021bi cititori din Israel au cunoscut doar atunci cartea, cu universul s\u0103u \u00een care istoria se combin\u0103 cu legendele, cu mozaicul de personaje diverse \u0219i bine conturate. A mai publicat \u00eenc\u0103 un roman de atunci \u0219i scrie acum o carte a c\u0103rei ac\u021biune se petrece \u00een Rom\u00e2nia. Dup\u0103 succesul binemeritat al romanului Fiica m\u0103celarului<\/em>, publicul cititor din Rom\u00e2nia \u00eei va c\u0103uta \u0219i citi cu mult \u0219i justificat interes c\u0103r\u021bile care urmeaz\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Note de lectur\u0103 de Dan Roma\u0219canu<\/p>\n","protected":false},"author":35,"featured_media":7138,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[601],"tags":[216,602,1579],"coauthors":[1189],"class_list":["post-7137","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-note-de-lectura","tag-dan-romascanu","tag-note-de-lectura","tag-nr-1-2023"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/04\/fiica_macelarului.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7137","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/35"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=7137"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7137\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":7140,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/7137\/revisions\/7140"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/7138"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=7137"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=7137"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=7137"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=7137"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}