{"id":6856,"date":"2023-02-27T18:19:10","date_gmt":"2023-02-27T15:19:10","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=6856"},"modified":"2023-02-27T18:24:18","modified_gmt":"2023-02-27T15:24:18","slug":"poeme-de-gabriela-vieru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=6856","title":{"rendered":"Poeme de Gabriela Vieru"},"content":{"rendered":"\n<pre class=\"wp-block-verse\"><strong>Sibiu\n<\/strong>\n\n<em>Corpurile sunt lucruri foarte fragile, ascunse de ru\u0219ine. \nDar c\u00e2nd le descoperi pentru prima oar\u0103 \u0219i le faci ale tale, \nc\u00e2nd \u021bi se deschid sub degete, \ne un moment \u00een care fragilitatea lor se transform\u0103 \u00een dorin\u021b\u0103. \n\u0218i nu \u0219tiu dac\u0103 exist\u0103 ceva mai frumos de-at\u00e2t.\n\n<\/em>\nPe structura vechii bazilici romanice se afl\u0103 acum ea. \nBol\u021bile arcuite perfect, pietrele funerare seci, \ncorul poligonal din trei travee, \nsacristia rece sau pridvorul flancat de nave, \nnimic din toate astea nu preveste\u0219te nimic.\n\nNoaptea, cele patru turnule\u021be din col\u021b apar, totu\u0219i, mai falnice. \nEi au numit asta <em>ius gladii<\/em>. Literal, \u201edreptul sabiei\u201d. \nOra\u0219ul avea, deci, drept de condamnare. Ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \nacum, atingerile dintre dou\u0103 corpuri \nla nici m\u0103car zece metri distan\u021b\u0103 de ea, e un gest condamnabil.\n\n\u00centunericul le poart\u0103 de grij\u0103, iar corpurile se destind. \nFrigul devine insesizabil, la fel ca prezen\u021ba \ncelorlal\u021bi oameni c\u00e2nd m\u00e2na lui exploreaz\u0103 m\u00e2na ei, \nc\u00e2nd pesc\u0103ru\u0219ii \u00ee\u0219i depun ou\u0103le \u0219i fac zgomot, \nfericirea devine colectiv\u0103.\n\nSuprafa\u021ba receptorie care asigur\u0103 sensibilitatea se contract\u0103. \nFiecare nerv al fiec\u0103rui fir de p\u0103r reac\u021bioneaz\u0103 \n\u00een tandem cu atingerile. Lipsa controlului relaxeaz\u0103. \nCorpul e mul\u021bumit. Clopotele sun\u0103 \u0219i prevestesc \no pedeaps\u0103 pentru nesocotirea de care au dat dovad\u0103 \ncele dou\u0103 trupuri acum epuizate. \n\nReeducarea presupune inten\u021bii autoritare. \nDar \u00een acea noapte, c\u00e2nd totul \u00een jur era un epandaj \nde fericire, c\u00e2nd lumina se \u00eendep\u0103rta de mizeria din strad\u0103, \nc\u00e2nd jocul lor se apropiase de suprema\u021bie, \nnu s-a \u00eent\u00e2mplat nimic. \n\nAsemeni unor animale trudite o zi \u00eentreag\u0103 la jug, \nsub un soare mai degrab\u0103 f\u0103\u021barnic dec\u00e2t protector, \ntrupurile istovite ale celor doi s-au \u00eendreptat hot\u0103r\u00e2te spre case. \nAbia mai t\u00e2rziu aveau s\u0103 \u00ee\u0219i dea seama c\u0103 acea noapte, \npetrecut\u0103 \u00een tain\u0103 pe treptele catedralei evanghelice, \na fost una dintre cele mai frumoase amintiri din via\u021ba lor. \n\nFrumuse\u021bea, atunci c\u00e2nd ea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu adev\u0103rat,\nscap\u0103 con\u0219tientiz\u0103rii imediate, iar asta o face s\u0103 devin\u0103 par\u0219iv\u0103.\n\n<em>V-am spus aceste lucruri pentru ca \nbucuria Mea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een voi \n\u0219i bucuria voastr\u0103 s\u0103 fie deplin\u0103<\/em> (Ioan 15:11)\n\n\n\u2003\n<strong>horle\u0219ti\n<\/strong>\n\nP\u0103ianjeni araneomorfi cu fire de p\u0103r pe picioru\u0219ele din spate, \np\u0103ianjeni argintii, \u00eemperechea\u021bi, \npozna\u0219i \u0219i scufunda\u021bi toat\u0103 ziua \u00een iazul \u0103sta pustiu,\nla ce v\u0103 g\u00e2ndi\u021bi oare c\u00e2nd m\u0103 aplec deasupra voastr\u0103?\n\nOchii v\u0103 lucesc la rochia mea cu flori albe, \nv\u0103 construi\u021bi clopotul de m\u0103tase, \nridica\u021bi opistosoma \u0219i respira\u021bi. Prin firi\u0219oarele de p\u0103r \n\u00eei d\u0103rui\u021bi aer proasp\u0103t partenerului, \nprin ghidu\u0219ii senzoriale v\u0103 ar\u0103ta\u021bi iubirea. \n\nP\u0103m\u00e2ntul din jur a fost p\u00e2rjolit, blocuri de beton \u00eenalte \nau r\u0103s\u0103rit pe dealuri.\nMi-e fric\u0103 pentru voi tot la fel cum mi-e fric\u0103 \npentru omul din st\u00e2nga mea.\n\u00centr-o zi nu m\u0103 va mai aduce la voi,\nnu-mi va mai povesti despre p\u0103durile din zare, \ndespre lacuri aluvionare sau despre c\u0103tunele din jur\nnu-mi va mai d\u0103rui din aerul lui; \niar eu tr\u0103iesc prin aerul lui.\n\nNe mi\u0219c\u0103m trupurile-n tandem \u0219i mijlocim pl\u0103cerea. \nSoarele ne face pielea \u0219i ochii s\u0103 luceasc\u0103, \nam\u00e2n\u0103m strategic suprasatura\u021bia.\n\nAcum e fericit, v\u0103 prive\u0219te \u0219i se minuneaz\u0103. \nFe\u021bele ni se reflect\u0103 \u00een apa verzuie, \nrostesc \u00een g\u00e2nd un verset \u0219i \u00eemi \u00eenchid ochii.\n\n<em>Nu \u00eentoarce\u021bi r\u0103u cu r\u0103u \u0219i nici ocar\u0103 pentru ocar\u0103; \ndimpotriv\u0103, binecuv\u00e2nta\u021bi, c\u0103ci la aceasta a\u021bi fost chema\u021bi: s\u0103 mo\u0219teni\u021bi binecuv\u00e2ntarea. \n\n<\/em>\nGr\u0103mezile de p\u0103m\u00e2nt au fost acoperite de de\u0219euri. \nVor rade solul \u0219i-l vor monetiza. \nVor seca lacul \u0219i-l vor monetiza.\nVor defri\u0219a p\u0103durea \u0219i-o vor monetiza.\nMa\u0219inile gonesc \u00een jur \u0219i preiau puterea. Omul a fost dobor\u00e2t \nsub ochii no\u0219tri.\n\n\n\u2003\n<strong>1 mai\n<\/strong> \nDup\u0103 ce vegeta\u021bia a acaparat \u0219i poarta, sacralitatea v\u0103ii s-a spulberat.\n \nSoarele m\u0103 asigur\u0103 c\u0103 sensibilitatea \u0219i pericolul exist\u0103. \nNe-acoperim frun\u021bile sleite, ochii ni se mijesc,\niar g\u00e2ndul mi-e doar la bisericile subterane din amsterdam,\nl\u0103ca\u0219e mici \u0219i primitoare, ascunse de cruzimea celor\npentru care credin\u021ba exclude erezia.\n \n\u00cenghe\u021bata ni s-a topit \u00een ritm ame\u021bitor,\no via\u021b\u0103 de om \u0219i \u00een jur doar c\u0103ldur\u0103. \nAfec\u021biunea ne e str\u0103in\u0103 c\u00e2nd deschidem ochii,\nne imagin\u0103m lumi utopice, zero suferin\u021b\u0103 e tot ce ne dorim.\nDar soarele e prea puternic,\nne \u00eenmoaie \u0219i ne domole\u0219te,\nexpansiunea piere \u00eencet, regresie \u0219i iar regresie,\nc\u0103ldur\u0103 peste tot.\n \nNe cre\u0103m \u00een subteran o lume doar a noastr\u0103,\ndin tind\u0103 printr-o u\u0219i\u021b\u0103 ne strecur\u0103m spre ea. \nOchii ni se-nchid, dar suntem mai puternici,\nc\u0103ci sub semnul metaforei vegetale noi ne-am unit.\nPrivim \u00een sus la cei ferici\u021bi, escapismul colectiv \ne tot ce ne-a r\u0103mas.\nNatura subiect ne domin\u0103, e tot ce ne dorim.\nCu ru\u0219ine-n suflet, o fotografiem t\u0103cu\u021bi. \nVia\u021ba expansiv\u0103, o-ntindere de step\u0103.\n\u00cen jur numai c\u0103ldur\u0103.\n<\/pre>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>*<\/p>\n","protected":false},"author":229,"featured_media":6857,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1536,30],"tags":[1537,1563,1493,9],"coauthors":[1521],"class_list":["post-6856","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-box-office-poezia","category-poezie","tag-box-office-poezia","tag-gabriela-vieru","tag-nr-11-12-2022","tag-poezie"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/Gabriela-Vieru.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6856","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/229"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6856"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6856\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6887,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6856\/revisions\/6887"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6857"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6856"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6856"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6856"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=6856"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}