{"id":6803,"date":"2023-02-21T09:25:37","date_gmt":"2023-02-21T06:25:37","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=6803"},"modified":"2023-02-22T09:49:41","modified_gmt":"2023-02-22T06:49:41","slug":"noi-traduceri-din-annie-ernaux-bruno-schulz-richard-powers-natalie-haynes-sau-linda-bostrom-knausgard-la-inceputul-acestei-primaveri-in-colectia-anansi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=6803","title":{"rendered":"Noi traduceri din Annie Ernaux, Bruno Schulz, Richard Powers, Natalie Haynes sau Linda Bostr\u00f6m Knausg\u00e5rd, la \u00eenceputul acestei prim\u0103veri, \u00een colec\u021bia ANANSI"},"content":{"rendered":"\n<p>Cu siguran\u021b\u0103, una dintre cele mai a\u0219teptate traduceri o reprezint\u0103 edi\u021bia \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a volumului <strong><em>Anii<\/em><\/strong>, al laureatei Nobelului literar din 2022, <strong>Annie Ernaux<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>Descris de scriitorul \u0219i scenaristul Emmanuel Carr\u00e8re drept \u201euna dintre foarte pu\u021binele c\u0103r\u021bi cu adev\u0103rat mari din literatura contemporan\u0103\u201d, volumul <strong><em>Anii<\/em><\/strong> (2008) a fost primit cu surprindere. De\u0219i Annie Ernaux era deja de decenii \u00eentregi o scriitoare iubit\u0103 \u0219i premiat\u0103, <strong><em>Anii<\/em><\/strong> a reprezentat, \u00een mult feluri, un nou \u00eenceput: at\u00e2t un volum de memorii al unei \u00eentregi genera\u021bii, dar \u0219i povestea unor oameni ce-\u0219i relateaz\u0103 istoria unic\u0103. <strong><em>Anii <\/em><\/strong>este o rememorare a perioadei 1941-2006, realizat\u0103 cu ajutorul senza\u021biilor trecute \u0219i prezente, al fotografiilor, c\u0103r\u021bilor, c\u00e2ntecelor, radioului, televiziunii, reclamelor, \u0219tirilor, totul contrast\u00e2nd cu \u00eensemn\u0103rile de jurnal adunate de-a lungul a \u0219ase decenii.<\/p>\n\n\n\n<p>Traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 poart\u0103 semn\u0103tura M\u0103d\u0103linei Ghiu.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">Scriitoarea suedez\u0103 <strong>Linda Bostr\u00f6m Knausg\u00e5rd<\/strong> revine \u0219i ea \u00een aten\u021bia criticilor \u0219i cititorilor rom\u00e2ni cu o nou\u0103 carte: <strong><em>Copil de octombrie<\/em><\/strong> (traducere din limba suedez\u0103 de Roxana-Ema Dreve).<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centre 2013 \u0219i 2017, Linda Bostr\u00f6m Knausg\u00e5rd a fost internat\u0103 periodic \u00eentr-un salon psihiatric, unde a fost supus\u0103 terapiei cu electro\u0219ocuri. Pe m\u0103sur\u0103 ce terapia \u00eenainta, amintirile scriitoarei \u00eencepeau s\u0103 dispar\u0103. La ce mai e bun un scriitor f\u0103r\u0103 memorie?<\/p>\n\n\n\n<p>Cartea aceasta, bazat\u0103 pe experien\u021ba autoarei, reprezint\u0103 o tentativ\u0103 elocvent\u0103 de a re\u021bine trecutul, de a crea o poveste, de a g\u0103si sens \u0219i de a \u021bine \u00een via\u021b\u0103 leg\u0103turile cu familia, cu prietenii, chiar cu propria fiin\u021b\u0103. Aceasta este povestea luptei unei femei \u00eempotriva bolii mintale \u0219i a izol\u0103rii. Este o m\u0103rturie crud\u0103 asupra felului \u00een care scrisul poate s\u0103 protejeze \u0219i s\u0103 vindece.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\"><strong>Bruno Schulz<\/strong>, considerat unul dintre cei mai mari scriitori polonezi ai tuturor timpurilor, intr\u0103 pe lista autorilor publica\u021bi \u00een colec\u021bia <strong>Anansi. World Fiction<\/strong>, cu volumul <strong><em>Pr\u0103v\u0103liile de scor\u021bi\u0219oar\u0103. Sanatoriul sub semnul clepsidrei<\/em><\/strong>.<\/p>\n\n\n\n<p>Cele dou\u0103 volume de proz\u0103 editate de autor \u00een timpul vie\u021bii sunt publicate acum \u00eentr-o nou\u0103 traducere, semnat\u0103 de Cristina Godun, prima de acest fel dup\u0103 anii 1970. Bruno Schulz publica \u00een 1934 <strong><em>Pr\u0103v\u0103liile de scor\u021bi\u0219oar\u0103<\/em><\/strong>, un volum de povestiri ce \u00ee\u0219i implica personajele \u00een ritmurile nebune\u0219ti ale unei naturi sc\u0103pate de sub control, implacabile, iar \u00een 1937, <strong><em>Sanatoriul sub semnul clepsidrei<\/em><\/strong>, volum ce punea \u00een discu\u021bie dimensiunea temporal\u0103, cre\u00e2nd \u0219i juc\u00e2ndu-se cu realit\u0103\u021bi alternative.<\/p>\n\n\n\n<p>C\u00e2t a tr\u0103it, prozele lui Bruno Schultz nu au avut parte de o primire critic\u0103 favorabil\u0103, \u00eens\u0103 dup\u0103 r\u0103zboi talentul s\u0103u excep\u021bional i-a adus cititori \u00een toat\u0103 lumea: \u201eBruno Schulz \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat, cu doar c\u00e2teva proze, locul al\u0103turi de gigan\u021bi precum Kafka sau Borges\u201d (Sj\u00f3n), \u201eBruno Schulz a fost unul dintre marii scriitori, unul dintre marii transmutatori ai lumii \u00een cuvinte\u201d (John Updike).<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\"><strong>J.R. Moehringer<\/strong>, autorul bestsellerului <em>Dulcele bar<\/em>, revine prim\u0103vara aceasta \u00een libr\u0103riile rom\u00e2ne\u0219ti cu <strong><em>Sutton<\/em><\/strong>, un roman construit pe marginea biografiei celebrului sp\u0103rg\u0103tor de b\u0103nci al Americii: Willie Sutton, cel pe care americanii s\u0103r\u0103ci\u021bi de Marea Criz\u0103 Economic\u0103 din 1929\u20131933 l-au transformat \u00een erou na\u021bional.<\/p>\n\n\n\n<p>\u201e<strong><em>Sutton<\/em><\/strong> reprezint\u0103 portretul fascinant al unui om remarcabil. Talentul lui Moehringer de a surprinde spiritul epocii \u015fi bog\u0103\u021bia detaliilor face ca fiecare oprire din c\u0103l\u0103toria exterioar\u0103 \u015fi l\u0103untric\u0103 a lui Sutton s\u0103 fie zguduitoare.\u201d (<em>Publishers Weekly<\/em>)<\/p>\n\n\n\n<p>Traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a c\u0103r\u021bii poart\u0103 semn\u0103tura lui Paul Slayer Grigoriu.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\"><strong><em>Uimire<\/em><\/strong>, cel mai intim \u0219i mai tulbur\u0103tor roman al lui <strong>Richard Powers<\/strong>, unul dintre marii scriitori americani \u00een via\u021b\u0103, va ap\u0103rea de asemenea \u00een traducere \u00een colec\u021bia <strong>Anansi. World Fiction<\/strong>. Cu o viziune rar\u0103 asupra lumii \u0219i descrierea uneia dintre cele mai r\u0103scolitoare apropieri dintre tat\u0103 \u0219i fiu, <strong><em>Uimire<\/em><\/strong> spune povestea lui Theo Byrne, un astrobiolog care caut\u0103 semne de via\u021b\u0103 \u00een necuprinsul cosmosului, \u0219i a fiului s\u0103u, Robin, un b\u0103ie\u021bel bl\u00e2nd \u0219i bun, ce petrece ore \u00eentregi pict\u00e2nd animale aflate-n pragul dispari\u021biei. Destabilizat de moartea mamei, Robin e pe cale de a fi exmatriculat pentru c\u0103 \u0219i-a lovit colegul. Pe m\u0103sur\u0103 ce fiul s\u0103u devine din ce \u00een ce mai tulburat, Theo sper\u0103 s\u0103-l \u021bin\u0103 departe de medica\u021bia psihoactiv\u0103. Afl\u0103, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, de un tratament experimental menit s\u0103-i sus\u021bin\u0103 lui Robin controlul emo\u021biilor, ce ar necesita conectarea b\u0103iatului la modelele cognitive \u00eenregistrate ale creierului mamei sale&#8230;<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Uimire<\/em><\/strong>, o poveste cutremur\u0103toare, despre o familie prins\u0103 \u00een penumbra doliului.<\/p>\n\n\n\n<p>Cartea a fost nominalizat\u0103 la National Book Award 2021 \u0219i la Booker Prize 2021; traducerea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 este semnat\u0103 de Petru Iamandi.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">Pe lista noilor nume din portofoliul colec\u021biei <strong>Anansi. World Fiction<\/strong>, din aceast\u0103 prim\u0103var\u0103, se al\u0103tur\u0103 \u0219i cel al lui <strong>Natalie Haynes<\/strong>, una dintre cele mai populare scriitoare americane \u0219i o cunoscut\u0103 clasicist\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>O mie de cor\u0103bii<\/em><\/strong> (traducere de Ioana Filat) este cartea \u00een care Natalie Haynes d\u0103 glas femeilor, p\u00e2n\u0103 acum t\u0103cute, din R\u0103zboiul Troian. Cartea nu este numai romanul unui r\u0103zboi, ci este urzit\u0103 cu pove\u0219tile femeilor prinse \u00eentr-un conflict legendar \u0219i istorisit prin vocea muritoarelor, dar \u0219i a zei\u021belor, un roman inspirat, printre altele, de <em>Iliada<\/em>, \u201euna dintre operele fundamentale pe tema r\u0103zboiului \u0219i a r\u0103zboinicilor, a b\u0103rba\u021bilor \u0219i a masculinit\u0103\u021bii\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">Prim\u0103vara aceasta, \u00een colec\u021bia <strong>Anansi. World Fiction<\/strong> va fi publicat \u0219i romanul <strong><em>Femeile din Troia<\/em><\/strong> de <strong>Pat Barker<\/strong>, \u201euna dintre cele mai profunde \u0219i fascinante scriitoare contemporane\u201d, \u00een viziunea criticilor de la <em>The Washington Post<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p>Nominalizat la Women\u2019s Prize for Fiction, The Gordon Burn Prize \u0219i Costa Book Awards \u0219i c\u00e2\u0219tig\u0103tor al The Independent Bookshop Award \u00een 2019, romanul <strong><em>Femeile din Troia<\/em><\/strong> urm\u0103re\u0219te destinul unei femei extraordinare \u0219i re\u00eenvie una dintre cele mai glorioase pove\u0219ti ale lumii antice. Un roman al r\u0103zboiului care macin\u0103 o civiliza\u021bie, <strong><em>Femeile din Troia<\/em><\/strong> (traducere \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de Genoveva Cerchez) vede prin ochii unei femei groz\u0103via unei pove\u0219ti homerice care va marca pentru milenii istoria lumii.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">Cea mai cunoscut\u0103 poveste de dragoste din literatura italian\u0103 a secolului XX, dar \u0219i romanul dispari\u021biei unei lumi, <strong><em>Gr\u0103dinile Finzi-Contini<\/em><\/strong> de <strong>Giorgio Bassani<\/strong> (traducere de Rodica Locusteanu), este de asemenea readus\u0103 \u00een aten\u021bia cititorilor autohtoni \u00eentr-o nou\u0103 edi\u021bie.&nbsp; Frumoasa, inteligenta, dar \u0219i periculoasa Mic\u03ccl este unul dintre marile personaje ale literaturii universale, simbol al misterului primei iubiri. Comunitatea iudaic\u0103 din Ferrara, sinagogile ei, dar \u0219i domeniul \u00eenconjurat de Ziduri al bogatei familii Finzi-Contini sunt readuse la via\u021b\u0103 de memoria lui Bassani, ce reconstituie ultimii ani de dinaintea Holocaustului prin ochii unui t\u00e2n\u0103r \u00eendr\u0103gostit. Romanul a avut parte de o tulbur\u0103toare ecranizare, \u00een regia lui Vittorio De Sica.<\/p>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">O nou\u0103 edi\u021bie a romanului <em><strong>Zgomotul alb<\/strong><\/em>, considerat una dintre capodoperele lui <strong>Don DeLillo<\/strong>, se afl\u0103 deja \u00een libr\u0103riile fizice \u0219i online din \u00eentreaga \u021bar\u0103. \u00cen paralel, ecranizarea c\u0103r\u021bii, \u00een regia lui Noah Baumbach, cu Adam Driver, Greta Gerwig \u0219i Don Cheadle \u00een rolurile principale, este disponibil\u0103 \u00een re\u021beaua Netflix.<br>Considerat una dintre capodoperele lui Don DeLillo,&nbsp;<em><strong>Zgomotul alb<\/strong><\/em>&nbsp;(\u00een traducerea regretatului Horia Florian Popescu) urm\u0103re\u0219te un an din via\u021ba lui Jack Gladney, \u0219ef al catedrei de studii despre Hitler la facultatea sa, \u00een ciuda faptului c\u0103 nu vorbe\u0219te o boab\u0103 de german\u0103. Existen\u021ba lui idilic\u0103 \u0219i absurd\u0103, ce st\u0103 sub semnul unei anxiet\u0103\u021bi legate de propria condi\u021bie de muritor, e tulburat\u0103 de apari\u021bia unui nor toxic care-l pune \u00een fa\u021ba unei amenin\u021b\u0103ri reale.&nbsp;<strong><em>Zgomotul alb<\/em><\/strong>&nbsp;este o combina\u021bie str\u0103lucit\u0103 de satir\u0103 social\u0103 \u0219i investiga\u021bie metafizic\u0103 prin care Don DeLillo scoate la lumin\u0103 consumerismul s\u0103lbatic, suprasatura\u021bia media din vie\u021bile noastre \u0219i intelectualismul m\u0103runt.<\/p>\n\n\n\n<hr class=\"wp-block-separator has-alpha-channel-opacity\"\/>\n\n\n\n<p class=\"has-cyan-bluish-gray-background-color has-background has-small-font-size\"><strong>ANANSI. World Fiction<\/strong>&nbsp;este cea mai recent\u0103 colec\u021bie dedicat\u0103 traducerilor din literatura universal\u0103 de pe pia\u021ba de carte din Rom\u00e2nia. Proiectul editorial, coordonat de scriitorul \u0219i editorul Bogdan-Alexandru St\u0103nescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. A\u0219ezat\u0103 sub semnul lui&nbsp;Anansi, zeul african al pove\u0219tilor,&nbsp;colec\u021bia&nbsp;ANANSI. World Fiction&nbsp;include cinci serii:&nbsp;<strong>Anansi. Contemporan<\/strong>&nbsp;\u2013 dedicat\u0103 literaturii actuale,&nbsp;<strong>Anansi. Clasic<\/strong>&nbsp;\u2013 un spa\u021biu al clasicilor secolului XX,&nbsp;<strong>Anansi. Mentor<\/strong>&nbsp;\u2013 ce reune\u0219te eseuri literare,&nbsp;<strong>Anansi. Ego<\/strong>&nbsp;\u2013 seria dedicat\u0103 memorialisticii \u0219i&nbsp;<strong>Anansi. Blues<\/strong>&nbsp;\u2013 seria poeziei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nou\u0103 romane multipremiate \u0219i traduse cu succes \u00een \u00eentreaga lume completeaz\u0103, de la \u00eenceputul acestei prim\u0103veri, portofoliul \u00eendr\u0103gitei colec\u021bii Anansi. World Fiction a Editurii Pandora M.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":6804,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[65],"tags":[224,178,830,1540],"coauthors":[1278],"class_list":["post-6803","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-si-anunturi","tag-anansi-world-fiction","tag-anunturi","tag-editura-pandora-m","tag-noutati-editoriale"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/anansi_primavara2023.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6803","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6803"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6803\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6827,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6803\/revisions\/6827"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6804"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6803"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6803"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6803"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=6803"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}