{"id":6660,"date":"2023-02-06T22:59:18","date_gmt":"2023-02-06T19:59:18","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=6660"},"modified":"2023-02-06T23:00:28","modified_gmt":"2023-02-06T20:00:28","slug":"istorii-sud-americane-de-dragoste-sex-si-moarte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=6660","title":{"rendered":"Istorii sud-americane de dragoste, sex \u0219i moarte"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Adolfo Bioy Casares, Dup\u0103-amiaza unui faun,<\/em> traducere de Tudora \u0218andru-Mehedin\u021bi, Editura Curtea Veche, 2022<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Au destule lucruri \u00een comun argentinianul Adolfo Vicente Perfecto Bioy Casares (1914-1999) \u0219i mexicanul Juan Nepomuceno Carlos P\u00e9rez Rulfo Vizca\u00edno (1917-1986), prozatori sud-americani legendari, perfect contemporani, ambii intelectuali, cu o literatur\u0103 foarte influent\u0103 \u00een epoc\u0103 \u0219i ulterior, am\u00eendoi ecraniza\u021bi, tradu\u0219i \u00een rom\u00e2n\u0103 cu aceste volume de proz\u0103 scurt\u0103 \u00een urm\u0103 cu suficient de mult timp pentru ca acum, iat\u0103, s\u0103 fie reeditate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenainte s\u0103 fie admirat de Elias Canetti, G\u00fcnter Grass \u0219i Le Cl\u00e9zio, Rulfo a fost recunoscut drept influen\u021b\u0103 direct\u0103 de la reali\u0219ti magici ca Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez, p\u00een\u0103 la tragicieni naturali\u0219ti ca prozatorul-scenarist Guillermo Arriaga, \u00een timp ce umbrele literaturii fantastice a lui Casares (c\u0103s\u0103torit cu Silvina Ocampo, o alt\u0103 mare autoare de proz\u0103 fantastic\u0103) s-au \u00eentins de la contemporanii Cort\u00e1zar \u0219i Borges, p\u00een\u0103 la realizatorii serialului american Lost<\/em> \u0219i noile reprezentante ale fantasticului sud-american, precum cona\u021bionala Mariana Enr\u00edquez.<\/p>\n\n\n\n

\u00cens\u0103, \u00een vreme ce Rulfo, par\u021bial \u0219i din cauza mor\u021bii premature, a scris foarte pu\u021bin (trei c\u0103r\u021bi \u00eensum\u00eend 300 de pagini \u0219i ni\u0219te fragmente), Casares a fost un autor prolific, exersat \u00een toate genurile (peste o duzin\u0103 de volume numai de proz\u0103 scurt\u0103). Iar proza lor scurt\u0103 este c\u00eet se poate de diferit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103-amiaza unui faun <\/em>este o antologie cu \u0219aptesprezece proze selectate de traduc\u0103toarea Tudora \u0218andru-Mehedin\u021bi dintr-o antologie oficial\u0103 mai ampl\u0103, acoperind c\u00eet de c\u00eet perioada anilor \u201850-\u201880 din crea\u021bia lui Casares, nu \u00eens\u0103 \u0219i ultimul deceniu din via\u021ba sa. Selec\u021bia textelor este \u00eens\u0103 omogen\u0103, surprinde bine liniile de for\u021b\u0103, temele predilecte, procedeele preferate \u0219i stilistica lui Casares, fascinat \u00een mod special de miturile lui Faust (transferul sufletului), Orfeu \u0219i Euridice, de tema dublului (gemelaritatea, clona, oglinda, qui pro quo), precum \u0219i de Buenos Aires, ora\u0219 \u00een care plaseaz\u0103, cu minu\u021biozitate realist\u0103, multe din \u00eent\u00eempl\u0103rile imaginate, chiar dac\u0103 \u00ee\u0219i plimb\u0103 deseori personajele prin Europa, \u0219i chiar Africa.<\/p>\n\n\n\n

Casares scrie predominant la persoana \u00eent\u00eei, aspect care, ad\u0103ugat faptului c\u0103 accentul cade \u00eentotdeauna pe latura psihologic\u0103 a personajelor \u0219i pe descrierile realiste ale faptelor de via\u021b\u0103, confer\u0103 fantasticului o discre\u021bie cu at\u00eet mai nelini\u0219titoare, ob\u021bin\u00eend un maximum de efect. Stranietatea strecurat\u0103 \u00een gesturile personajelor, misterul schi\u021bat, alienarea psihologic\u0103 dublat\u0103 de coeren\u021ba discursului (\u201eimagina\u021bia este adev\u0103rata piedic\u0103 \u00een calea fericirii\u201d), irumperea imperceptibil\u0103 a irealului \u00een cotidian (\u201epe to\u021bi ne atrage descoperirea unei fisuri \u00een realitatea de nep\u0103truns\u201d), glisajul t\u0103cut \u00eenspre supranatural \u2013 deseori identifici cu greu unde anume la nivelul frazei are loc trecerea<\/em> \u00eenspre fantastic \u2013, toate acestea s\u00eent realizate cu o m\u0103iestrie \u00een bun\u0103 parte pierdut\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ar fi s\u0103 identific \u00eens\u0103 ingredientele cheie ale fantasticului lui Casares a\u0219 zice c\u0103 acestea s\u00eent boala (febra, depresia, angoasa) \u0219i dragostea, dou\u0103 st\u0103ri care se confund\u0103, se suprapun \u0219i se influen\u021beaz\u0103 reciproc. Personajele sale, \u00een totalitate b\u0103rba\u021bi, s\u00eent vulnerabile din cauza dragostei (\u201ede ce-ar fi mai nobil\u0103 dragostea \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 dec\u00eet cea dezinteresat\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 speran\u021b\u0103?\u201d), femeile fiind un foarte convenabil \u0219i profitabil agent provocator\/declan\u0219ator al fascina\u021biei, straniet\u0103\u021bii \u0219i dezechilibrului (\u201efemeile s\u0103v\u00eer\u0219esc cu naturale\u021be miracolul\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Aproape toate v\u00eerfurile antologiei s\u00eent povestiri de dragoste moebiusiene (doar \u201eCamera f\u0103r\u0103 ferestre\u201d este construit\u0103<\/em> dup\u0103 un principiu echerian), cu \u201er\u0103suciri\u201d neverosimil de fire\u0219ti \/ nefiresc de verosimile (\u201edar nu este absurd\u0103 orice iubire?\u201d). \u00cen \u201eM\u0103\u0219ti vene\u021biene\u201d, un b\u0103rbat este nevoit, pentru a-\u0219i p\u0103stra s\u0103n\u0103tatea, s\u0103 se despart\u0103 de femeia vie\u021bii lui arunc\u00eend-o \u00een bra\u021bele altui b\u0103rbat, femeie de care, de fapt, nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 scape niciodat\u0103 (\u201eo desp\u0103r\u021bire interminabil\u0103\u201d), ba, mai mult, aceasta se… multiplic\u0103, printr-o clon\u0103, tot \u00een defavoarea rivalului. \u201e\u00cen memoria Paulinei\u201d este vorba de o iubire neconsumat\u0103, b\u0103rbatul refuzat suferind ani \u00een \u0219ir dup\u0103 femeia iubit\u0103, ne\u0219tiind c\u0103 aceasta fusese ucis\u0103 \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput de rivalul s\u0103u \u00eentr-un act de gelozie care-l privea taman pe el, nealesul.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen \u201eDe partea umbrei\u201d, alt scenariu de triunghi amoros fatal (c\u0103ci numai a\u0219a se manifest\u0103 dragostea la Casares), amantul gelos pe un presupus alt amant, o abandoneaz\u0103 pe femeia m\u0103ritat\u0103 \u0219i presupus moart\u0103 de care era \u00eendr\u0103gostit doar pentru a-i cauza acesteia moartea real\u0103. \u00cen \u201eSe deschide o u\u0219\u0103\u201d, un b\u0103rbat abandonat decide s\u0103 renun\u021be la sinuciderea din dragoste pentru a se criogeniza (\u201eprincipiul de net\u0103g\u0103duit este c\u0103 timpul aranjeaz\u0103 totul\u201d), o sut\u0103 de ani mai t\u00eerziu trezindu-se \u00een bra\u021bele femeii care-l p\u0103r\u0103sise \u0219i care, m\u0103cinat\u0103 de regret \u0219i tentat\u0103 de sinucidere f\u0103r\u0103 \u0219tirea lui, de asemenea alesese criogenia. \u00cen \u201eScrisoare c\u0103tre Emilia\u201d, un b\u0103rbat o accept\u0103 l\u00eeng\u0103 el pe femeia iubit\u0103 chiar \u0219i c\u00eend observ\u0103 \u00een gesturile \u0219i \u00een vorbele acesteia influen\u021bele b\u0103rbatului rival (\u201eVe\u021bi spune c\u0103 a o avea astfel \u00eenseamn\u0103 a nu o avea deloc, dar exist\u0103 oare un alt mod de a avea pe cineva?\u201d). \u00cen fine, \u00een \u201eRena\u0219tere\u201d, un b\u0103rbat \u00eendoliat \u00eel \u00eent\u00eelne\u0219te la morm\u00eentul femeii iubite pe cel\u0103lalt iubit al ei, de a c\u0103rui existen\u021b\u0103 nu era con\u0219tient, \u0219i ace\u0219tia se consoleaz\u0103 reciproc (tem\u0103 abordat\u0103 \u0219i de Philip Roth \u00eentr-un roman, \u0219i de Haruki Murakami \u00eentr-o povestire).<\/p>\n\n\n

\n
\"\"
Juan Rulfo, C\u00eempul \u00een fl\u0103c\u0103ri,<\/em> traducere de Andrei Ionescu & Ileana Scipione, Editura Curtea Veche, 2022<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Dac\u0103 Adolfo Bioy Casares scrie false \u0219i fatale confesiuni intelectual-urbane middle class<\/em> la persoana \u00eent\u00eei despre misterele \u0219i chinurile dragostei \u00een decorul unui Buenos-Aires cosmopolit, \u00een C\u00eempul \u00een fl\u0103c\u0103ri<\/em> (1953) Juan Rulfo prefer\u0103 scenele campestre mizere \u0219i istoriile orale brutale ale omorurilor latifundiare din Mexicul rural \u00een timpul r\u0103zmeri\u021belor din anii `20.<\/p>\n\n\n\n

Toate cele \u0219aptesprezece proze s\u00eent plasate \u00een Jalisco, regiunea arid\u0103 \u0219i foarte s\u0103rac\u0103 unde Rulfo a copil\u0103rit \u0219i unde, foarte probabil, a auzit multe din \u00eent\u00eempl\u0103rile narate (\u00een general, omoruri, t\u00eelh\u0103rii, incesturi), at\u00eet de apropiate ca tram\u0103, \u00eenc\u00eet devin indistincte \u2013 o serie de nenorociri comunitare povestite frust. Elegan\u021bei stilistice, minu\u021biozit\u0103\u021bii descriptive, diversit\u0103\u021bii lexicale, sofistic\u0103riei structurale \u0219i imaginative ale lui Casares (povestire \u00een povestire, distopii, scenarii SF), Rulfo \u00eei \u201er\u0103spunde\u201d cu un limbaj elementar \u0219i aspru, vocabular redus \u0219i tehnici narative simple (monolog interior, realism minimalist, anecdote), influen\u021ba sa major\u0103 fiind, conform apropia\u021bilor, Faulkner.<\/p>\n\n\n\n

Proza \u201eNe-au dat p\u0103m\u00eent\u201d, \u00een care un grup de b\u0103rba\u021bi \u00eenainteaz\u0103 pe sub un soare torid pe p\u0103m\u00eentul cu care au fost \u00eempropriet\u0103ri\u021bi \u00een batjocur\u0103, \u201eun c\u00eemp br\u0103zdat de cr\u0103p\u0103turi \u0219i de albiile secate ale r\u00eeurilor\u201d, este ceea ce urma s\u0103 scrie br\u0103ileanul F\u0103nu\u0219 Neagu \u00een \u201eDincolo de nisipuri\u201d, proza sa din 1962 (ar putea fi chiar o influen\u021b\u0103 direct\u0103, eventual prin traducere francez\u0103).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen \u201eB\u0103rbatul\u201d avem o urm\u0103rire pe via\u021b\u0103 \u0219i pe moarte \u00eentre doi b\u0103rba\u021bi, naratorul altern\u00eend personajele, urm\u0103ritorul \u0219i cel urm\u0103rit, \u00een ceea ce este, poate, cea mai interesant\u0103, formal vorbind, proz\u0103 din carte. \u00cen \u201eLupare\u201d, un b\u0103rbat \u00ee\u0219i duce fratele bolnav spre un loc unde \u0219i-ar putea g\u0103si leacul \u00eenso\u021bit de cumnata lui care-i este amant\u0103, scopul c\u0103l\u0103toriei fiind, de fapt, moartea pe drum a celui care le st\u0103 mental \u00een calea adulterului. \u00cen \u201eNoaptea \u00een care l-au l\u0103sat singur\u201d, un insurgent scap\u0103 de trupele federale doar pentru a-\u0219i expune familia care pl\u0103te\u0219te cu via\u021ba supravie\u021buirea lui.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ceea ce este considerat\u0103 capodopera lui Rulfo \u2013 \u201eZi-le s\u0103 nu m\u0103 omoare!\u201d (f\u0103r\u0103 de care M\u00e1rquez, probabil, n-ar fi scris Cronica unei mor\u021bi anun\u021bate<\/em> \u00een 1981) \u2013 un b\u0103tr\u00een este prins \u0219i condamnat la moarte de un colonel pe al c\u0103rui tat\u0103 \u00eel ucisese \u00een urm\u0103 cu patruzeci de ani \u00een toiul unei revolte: \u201eAm pl\u0103tit de-ajuns, domnule colonel. Am pl\u0103tit cu v\u00eerf \u0219i \u00eendesat. Mi-au luat tot. M-au pedepsit \u00een fel \u0219i chip. Am stat patruzeci de ani ascuns ca un ciumat, mereu cu spaima \u00een suflet c-o s\u0103 m\u0103 omoare cineva. Nu-i drept s\u0103 mor a\u0219a. L\u0103sa\u021bi-m\u0103 cel pu\u021bin s\u0103 m\u0103 ia la el bunul Dumnezeu. Nu m\u0103 omor\u00ee\u021bi! Spune\u021bi-le s\u0103 nu m\u0103 omoare!\u201d. Dar se \u0219tie c\u0103 Revolu\u021bia \u00ee\u0219i devoreaz\u0103 copii \u0219i lamenta\u021bia b\u0103tr\u00eenului este doar o elegie \u00een van, un epilog inutil.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Marius Chivu despre proza lui Bioy Casares \u0219i Juan Rulfo<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":6662,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[59,52],"tags":[1501,88,1502,87,1493,98],"coauthors":[1242],"class_list":["post-6660","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-flashbook","category-rubrici","tag-adolfo-bioy-casares","tag-flashbook","tag-juan-rulfo","tag-marius-chivu","tag-nr-11-12-2022","tag-proza-scurta"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/02\/coperta2.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6660","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6660"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6660\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6665,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6660\/revisions\/6665"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6662"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6660"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6660"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6660"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=6660"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}