{"id":6329,"date":"2022-12-29T21:40:41","date_gmt":"2022-12-29T18:40:41","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=6329"},"modified":"2022-12-29T21:42:59","modified_gmt":"2022-12-29T18:42:59","slug":"cioran-la-istanbul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=6329","title":{"rendered":"Cioran la Istanbul"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Istanbul-1024x611.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-6330\" width=\"768\" height=\"458\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Istanbul-1024x611.png 1024w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Istanbul-300x179.png 300w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Istanbul-768x458.png 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Istanbul-480x287.png 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Istanbul.png 1419w\" sizes=\"auto, (max-width: 768px) 100vw, 768px\" \/><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>La 12 iulie 1950, \u00een cotidianul turc de limb\u0103 francez\u0103 <em>Istanbul<\/em> ap\u0103rea un articol despre decernarea premiului Rivarol unui scriitor de origine rom\u00e2n\u0103, E.M. Cioran, premiul fiind acordat pentru prima sa scriere publicat\u0103 \u00een Fran\u021ba, <em>Pr\u00e9cis de d\u00e9composition<\/em>. La nici un an de la debutul s\u0103u \u00een Hexagon, Cioran ajunge astfel \u00een aten\u021bia publicului francofon din Turcia, acesta fiind, dup\u0103 toate probabilit\u0103\u021bile, primul articol dintre cele consacrate c\u0103r\u021bii sale care apare \u00een afara Fran\u021bei.<\/p>\n\n\n\n<p>Dup\u0103 ce-l ratase la musta\u021b\u0103 \u00een 1949, c\u00e2nd participase la concurs cu cartea sa aflat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een manuscris, Cioran ob\u021binea \u00een cele din urm\u0103 premiul Rivarol \u2013 singurul pe care l-a acceptat de-a lungul carierei sale. \u00centre timp, <em>Tratatul de descompunere<\/em> ap\u0103ruse la Gallimard, \u00een toamna lui 1949, fiind aclamat de critic\u0103. Nume sonore s-au exprimat elogios \u00een presa francez\u0103 la adresa lui: Maurice Nadeau (<em>Un \u00abpenseur cr\u00e9pusculaire\u00bb<\/em>, \u00een <em>Combat<\/em> din 29 septembrie), Andr\u00e9 Maurois (<em>Pavane sur une civilisation d\u00e9funte<\/em>, \u00een <em>Op\u00e9ra<\/em> din 14 decembrie), Claude Mauriac (<em>Pr\u00e9cis de d\u00e9composition, par E.M. Cioran<\/em>, \u00een <em>La Table ronde<\/em> din ianuarie 1950), printre al\u021bii. Cu aceste atuuri \u00een buzunar, lui Cioran i se acord\u0103 premiul Rivarol, \u00een unanimitate \u2013 ce-i drept, abia la al treilea tur de scrutin, competi\u021bia fiind acerb\u0103, cu aproape 150 de lucr\u0103ri \u00eenscrise \u00een concurs. \u00cen juriu s-au aflat scriitori de renume, ca Andr\u00e9 Gide, Gabriel Marcel, Jean Paulhan, Jules Romains, Jules Supervielle \u0219i Henri Troyat. De\u0219i decizia a fost unanim\u0103, cel pu\u021bin unul dintre membrii juriului ridicase obiec\u021bii, nemul\u021bumit de faptul c\u0103 premiul urma s\u0103 recompenseze o carte cu un con\u021binut mai degrab\u0103 sumbru, demoralizator. Academicianul \u00c9mile Henriot, c\u0103ci despre el e vorba, nu fusese prea entuziasmat de ideile lui Cioran, chiar dac\u0103 \u00eei aprecia scriitura de \u00eenalt nivel. \u0218i-a exprimat re\u021binerile \u00eentr-un articol publicat \u00een <em>Le Monde<\/em>, la 5 iulie, dup\u0103 decernarea premiului Rivarol. E chiar articolul care a fost preluat peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de cotidianul <em>Istanbul<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen Fran\u021ba, ecourile decern\u0103rii premiului Rivarol nu au fost foarte numeroase \u2013 poate \u0219i datorit\u0103 faptului c\u0103 evenimentul a avut loc \u00een toiul verii, un anotimp nu tocmai propice unor astfel de manifest\u0103ri culturale. \u00cen presa vremii, doar c\u00e2teva ziare au consemnat, \u00eendeob\u0219te lapidar, sub forma unor scurte noti\u021be, faptul c\u0103 premiul Rivarol a fost luat de Cioran \u2013 printre altele, <em>Le Monde<\/em>, <em>Les Nouvelles litt\u00e9raires<\/em>, <em>Le Figaro<\/em>. Un scurt articol apare \u0219i \u00een Elve\u021bia, \u00een <em>Journal de Gen\u00e8ve<\/em> din 11 iulie, \u00een care se consemneaz\u0103 c\u0103 evenimentul a avut loc la hotelul Pont Royal, pe 24 iunie, fiind dat\u0103 lista membrilor juriului, precum \u0219i numele scriitorilor care au primit voturi la primele tururi de scrutin, printre ace\u0219tia din urm\u0103 reg\u0103sindu-se \u0219i Arthur Adamov.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow\">\n<p>\u00cen 1925, un sfert din tirajul total al ziarelor din Turcia era tip\u0103rit \u00een limba francez\u0103. \u00cen acest context, apari\u021bia \u00een ziarul <em>Istanbul<\/em> a unui articol despre un premiu literar dedicat francofoniei (&#8230;) pare pe deplin justificat.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n<p>Cu at\u00e2t mai surprinz\u0103toare ar putea p\u0103rea apari\u021bia articolului semnat de \u00c9mile Henriot \u00een cotidianul <em>Istanbul<\/em>. S\u0103 \u021binem \u00eens\u0103 cont c\u0103 istoria presei de limb\u0103 francez\u0103 din Turcia num\u0103r\u0103, \u00eencep\u00e2nd din 1795, peste 700 de titluri. Franceza era, de-altfel, limba oficial\u0103 utilizat\u0103 \u00een rela\u021biile diplomatice ale Imperiului Otoman \u00een secolul XIX \u0219i \u00eenceputul secolului XX. \u00cen 1925, un sfert din tirajul total al ziarelor din Turcia era tip\u0103rit \u00een limba francez\u0103. \u00cen acest context, apari\u021bia \u00een ziarul <em>Istanbul<\/em> a unui articol despre un premiu literar dedicat francofoniei (Antoine de Rivarol primise \u00een 1874 laurii Academiei Regale din Berlin pentru faimosul s\u0103u \u201eDiscurs asupra Universalit\u0103\u021bii limbii franceze\u201d) pare pe deplin justificat.<\/p>\n\n\n\n<p>De\u0219i \u00eel laud\u0103 pentru talentul excep\u021bional \u0219i reu\u0219ita stilistic\u0103, \u00c9mile Henriot \u00eel prive\u0219te pe Cioran cu morga \u0219i suficien\u021ba celui aureolat cu laurii de academician, care nu vede dincolo de orizontul str\u00e2mt al prejudec\u0103\u021bilor sale. Merge p\u00e2n\u0103 la a pune la \u00eendoial\u0103 temeinicia deciziei juriului, \u00eentreb\u00e2ndu-se \u201edac\u0103 am avut dreptate s\u0103-i d\u0103m domnului Cioran premiul Rivarol fiindc\u0103 m\u00e2nuie\u0219te bine limba noastr\u0103 pentru un str\u0103in, sau dac\u0103, dimpotriv\u0103, \u00een vremea lui Rivarol nu cumva i s-ar fi refuzat acest premiu, av\u00e2nd \u00een vedere ceea ce f\u0103cea \u00abuniversalitatea limbii franceze\u00bb, \u0219i anume indisolubila fuziune \u00eentre lucrul bine spus \u0219i g\u00e2ndirea just\u0103, universal valabil\u0103.\u201d V\u0103z\u00e2nd \u00een cartea premiat\u0103 expresia unei ideologii distructive, care are poten\u021bialul de a periclita, la o adic\u0103, ordinea social\u0103 (!), Henriot \u00ee\u0219i \u00eencheie articolul cu o concluzie aproape oximoronic\u0103: <em>Tratatul\u2026<\/em> este o carte remarcabil\u0103, dar detestabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Conteaz\u0103 \u00eens\u0103 mai pu\u021bin c\u0103 un academician, destul de obscur de altfel, \u00eel prezint\u0103 \u00eentr-o lumin\u0103 nu tocmai m\u0103gulitoare pe rom\u00e2nul nostru. Mai semnificativ e faptul c\u0103, la scurt timp de la debutul s\u0103u parizian, faima lui Cioran a str\u0103b\u0103tut continentul, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 pe \u021b\u0103rmurile Bosforului\u2026<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un articol de Alexandru Seres<\/p>\n","protected":false},"author":20,"featured_media":4954,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[1006,52],"tags":[137,1398,1444,1428,1008],"coauthors":[1126],"class_list":["post-6329","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-reconstituiri","category-rubrici","tag-alexandru-seres","tag-e-m-cioran","tag-istanbul","tag-nr-10-2022","tag-reconstituiri"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/Cioran-1949-1950-1.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6329","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/20"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6329"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6329\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6332,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6329\/revisions\/6332"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4954"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6329"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6329"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6329"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=6329"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}