{"id":6306,"date":"2022-12-27T11:59:42","date_gmt":"2022-12-27T08:59:42","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=6306"},"modified":"2022-12-27T12:06:27","modified_gmt":"2022-12-27T09:06:27","slug":"pelegrina-si-ingerul-pazitor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=6306","title":{"rendered":"Peregrina \u0219i \u00cengerul P\u0103zitor"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Sabina Fati, C\u0103l\u0103torie pe urmele conflictelor de l\u00e2ng\u0103 noi. Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia<\/em>, Humanitas, Bucure\u0219ti, 2022 (442 pag.)<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

I-am invidiat dintotdeauna pe cei b\u00e2ntui\u021bi de patima c\u0103l\u0103toriilor. De altfel, prima \u00eent\u00e2lnire livresc\u0103 de care am avut parte, \u00een urma c\u0103reia am cunoscut-o pe Sabina Fati, a fost cartea ei despre c\u0103l\u0103toria s\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u00een jurul M\u0103rii Negre, timp de 90 de zile, dup\u0103 o alta temerar\u0103 pe Drumul M\u0103t\u0103sii. Iat\u0103 c\u0103 \u0219i de data asta pa\u0219ii au purtat-o spre Est, s\u0103v\u00e2r\u0219indu-\u0219i trilogia cu C\u0103l\u0103torie pe urmele conflictelor de l\u00e2ng\u0103 noi: Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenainte de toate, s\u0103 constat\u0103m un tipar, ceva ce d\u0103 coeren\u021b\u0103 \u0219i str\u0103lucire aparte c\u0103l\u0103toriilor sublimate \u00een texte: un raport continuu, vivace \u0219i percutant dintre istorie \u0219i actualitate, astfel \u00eenc\u00e2t cititorul pare a fi mereu \u00eentre oglinzi paralele, privind trecutul \u0219i prezentul \u00eentr-un ansamblu care \u00eei permite s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 se desfete; dialog cu oamenii locurilor, \u00eent\u00e2lni\u021bi \u00eent\u00e2mpl\u0103tor sau \u00een mod programat, ale c\u0103ror opinii sunt proaspete, nefalsificate de filtre ideologice sau de perspective intelectualiste gata direc\u021bionate \u0219i adesea cu interese camuflate; abord\u0103rile oarecum nea\u0219teptate la care se \u00eencumet\u0103 autoarea \u00een privin\u021ba actualit\u0103\u021bii politice, schi\u021b\u00e2nd scenarii geo-strategice \u0219i men\u021bion\u00e2nd analizele unor diploma\u021bi, politologi sau exper\u021bi militari. O astfel de carte de c\u0103l\u0103torie este de-acum o marc\u0103 \u00eenregistrat\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Revenind la C\u0103l\u0103torie pe urmele conflictelor de l\u00e2ng\u0103 noi<\/em>, s\u0103 constat\u0103m c\u0103 re\u021beta se p\u0103streaz\u0103, fire\u0219te cu particularit\u0103\u021bi, accente \u0219i men\u021biuni adecvate contextelor. Oamenii locului sunt eroii c\u0103r\u021bii, personaje adev\u0103rate prinse \u00een \u021bes\u0103tura istoriei recente, dar cu r\u0103d\u0103cini traumatice \u00een cea a veacurilor trecute. Tragediile se \u00eempletesc cu r\u0103sf\u0103\u021burile clipei, lacrima se usuc\u0103 pentru a se transforma \u00een z\u00e2mbet, triste\u021bea nu poate fi etern\u0103, l\u0103s\u00e2nd locul bucuriei vie\u021bii. Totul se desf\u0103\u0219oar\u0103 diacronic \u00eentr-un interval de timp fabulos, a dou\u0103 milenii \u0219i jum\u0103tate. Asta pentru c\u0103 incipitul c\u0103l\u0103toriei este o carte canonic\u0103 a istoriografiei, Anabasis<\/em>, semnat\u0103 de Xenofon. Ambi\u021bia Sabinei Fati este aceea de-a urma traseul celor 10 mii de mercenari greci porni\u021bi spre capitala Persiei, Babilon, \u00een anul 401 \u00ce. Hr., drumul acestora, dus-\u00eentors, constituind un reper geografic suficient de temeinic pentru a genera, mai apoi, o \u00eentreag\u0103 lume, cu trecut, prezent \u0219i chiar viitor, cu pove\u0219ti fascinante, cu destine, cu momente cumplite \u0219i cu rare prilejuri de celebrare a fericirii. Oamenii \u00eent\u00e2lni\u021bi acum, la at\u00e2ta amar de vreme de la consemn\u0103rile lui Xenofon, sunt prin\u0219i \u00een pove\u0219ti de via\u021b\u0103 complexe, la fel cum este \u0219i peregrina, st\u0103p\u00e2nit\u0103 adesea de tr\u0103iri greu de \u021binut \u00een fr\u00e2ul ra\u021biunii: \u201eFrica \u0219i disperarea nu \u00eencap \u00een pove\u0219tile lor, care se ocup\u0103 mai degrab\u0103 de strategii de fug\u0103 \u0219i tactici de supravie\u021buire. Spre deosebire de mercenarii lui Xenofon, eu pot spune c\u0103 mi-a fost de mai multe ori team\u0103, c\u0103 am avut momente de disperare, c\u0103 am urlat de neputin\u021b\u0103, c\u0103 am tremurat de indignare, dar \u0219i c\u0103 m-am bucurat de minun\u0103\u021biile Anatoliei, de frumuse\u021bea colinelor armene\u0219ti, de generozitatea unor oameni din Bagdad, de prietenia kurzilor din Sulaymaniyah, de pove\u0219tile frumoasei persane kurde care a luptat \u00een armata american\u0103 \u00een Afganistan \u0219i Irak\u201d (p. 19). \u00cen esen\u021b\u0103, tot ceea ce adun\u0103 Sabina Fati \u00eentre coper\u021bile acestei c\u0103r\u021bi, precum o f\u0103cuse \u0219i \u00een precedentele, nu este altceva dec\u00e2t o relatare despre moarte, cruzime, rezisten\u021b\u0103, demnitate \u0219i speran\u021b\u0103, toate distribuite cu premeditare sau \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, peste tot \u0219i oric\u00e2nd.<\/p>\n\n\n\n

\n

\u00cen esen\u021b\u0103, tot ceea ce adun\u0103 Sabina Fati \u00eentre coper\u021bile acestei c\u0103r\u021bi, precum o f\u0103cuse \u0219i \u00een precedentele, nu este altceva dec\u00e2t o relatare despre moarte, cruzime, rezisten\u021b\u0103, demnitate \u0219i speran\u021b\u0103, toate distribuite cu premeditare sau \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, peste tot \u0219i oric\u00e2nd.<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n

Avem de-a face cu o prozatoare de talent. Se vede asta \u00een aplombul \u0219i siguran\u021ba secven\u021belor narative, dar \u0219i mai bine atunci c\u00e2nd realizeaz\u0103 portrete f\u0103r\u0103 multe detalii, dar suficient de expresive pentru a-i vedea \u0219i tu pe interlocutorii ei. Iat\u0103 doar dou\u0103 exemple din zecile posibile: \u201eSevil are 27 de ani, arat\u0103 \u00eens\u0103 ca o adolescent\u0103, \u00een blugii ei lipi\u021bi pe trupul filiform, cu un maieu care \u00eei scoate \u00een eviden\u021b\u0103 talia \u0219i pieptul aproape plat. \u00ce\u0219i poart\u0103 p\u0103rul bogat \u0219i foarte ondulat l\u0103sat liber pe spate, buzele mari sunt date cu un glos pastelat \u0219i are ochelari de soare scumpi\u201d (p. 127); respectiv cel al b\u0103tr\u00e2nului de la intrarea \u00een mausoleul prorocului Daniel, din Tarsus: \u201eFa\u021ba lui cu maxilarele str\u00e2nse s-a relaxat \u00eentr-un z\u00e2mbet vag \u0219i mi-a f\u0103cut un semn politicos, dar nu foarte amical, c\u0103 da, pot sta. \/\u2026\/ Ochii lui ca ni\u0219te f\u00e2nt\u00e2ni ad\u00e2nci \u0219i \u00eentunecate, b\u0103ga\u021bi \u00een fundul capului, m\u0103 priveau critic\u201d (p. 154). \u00cent\u00e2lnirea cu totul accidental\u0103 este una stranie, cu visul \u0219i cu terifiantul, b\u0103tr\u00e2nul fiind un sirian din Alep, misterios p\u00e2n\u0103 la spasm, c\u00e2t\u0103 vreme o avertizeaz\u0103 pe autoare c\u0103 moartea pare a i se ar\u0103ta pe drum. Personajul e rupt din imaginarul lui David Lynch, aduc\u00e2nd cu uria\u0219ul din Twin Peaks ce-l avertizeaz\u0103, doar c\u00e2nd e strict necesar, pe agentul special FBI Dale Cooper despre maleficii \u0219i semne din alt\u0103 dimensiune. Doar c\u0103 cel din povestea<\/em> Sabinei Fati e real, at\u00e2t de real \u00eenc\u00e2t o \u00eendeamn\u0103 \u00een\u021belept: \u201eCaut\u0103 adev\u0103rul \u0219i credin\u021b\u0103 \u0219i \u00eentoarce-te acas\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Sabina Fati nu este neutral\u0103 \u00een raport cu R\u0103ul \u0219i nici cu Binele. Din acest punct de vedere asist\u0103m la punerea \u00een abis<\/em> (\u00een criz\u0103) a prezen\u021bei Diavolului \u00een Istorie. Un moment adesea evocat, de fapt, un leitmotiv, este acela al genocidului din 1915, comis de turci \u00eempotriva armenilor. Un altul este acela al masacrului din 1909, de la Adana, nefiind uitat nici marele incendiu de la Izmir, din timpul r\u0103zboiului dintre Turcia \u0219i Grecia, masacrele \u0219i violurile. Turcia este \u201e\u021bara f\u0103r\u0103 memorie\u201d sau cu o memorie foarte selectiv\u0103, amnezia acoperind scenele de barbarie aduc\u0103toare de inconfort sau chiar de vinov\u0103\u021bie, genera\u021bia din prezent ignor\u00e2nd cu ostenta\u021bie \u0219i bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 un trecut \u00eentunecat. De fiecare dat\u0103, cumplitele episoade (omorurile \u00een mas\u0103, deport\u0103rile, arest\u0103rile abuzive, furtul propriet\u0103\u021bilor sau convertirile for\u021bate) st\u00e2rnesc simpatia autoarei fa\u021b\u0103 de victime, \u00een acela\u0219i timp cu o m\u00e2nie surd\u0103 \u0219i niciodat\u0103 m\u00e2ntuit\u0103 fa\u021b\u0103 de f\u0103pta\u0219i, reprimat\u0103 doar par\u021bial. Nu sunt uita\u021bi nici kurzii, cel mai numeros popor f\u0103r\u0103 patrie de pe planet\u0103, av\u00e2nd at\u00e2ta de suferit, dar st\u00e2rnind \u0219i ei, din resentiment \u0219i r\u0103zbunare, destul\u0103 ur\u0103 transformat\u0103 \u00een crime colective. De fapt, tot acest t\u0103r\u00e2m vizitat, la dou\u0103 milenii \u0219i jum\u0103tate dup\u0103 Xenofon, pare unul damnat, incapabil s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 pacea, fr\u0103m\u00e2ntat de r\u0103zboaie, deport\u0103ri, vendete, de corup\u021bie \u0219i de un fenomen cu totul detestabil \u2013 rela\u021bia dintre mentalul colectiv musulman \u0219i condi\u021bia femeii. Violen\u021bele, umilin\u021bele \u0219i brutalit\u0103\u021bile au o tradi\u021bie aproape ne\u0219tirbit\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Poate c\u0103 un obicei de nunt\u0103 din Diyarbakir spune totul despre mentalul \u00een chestiune, anume faptul c\u0103 o piele de oaie este pus\u0103 sub picioarele miresei c\u00e2nd intr\u0103 \u00een camera nup\u021bial\u0103. Simbolistica este str\u0103vezie, pun\u00e2nd so\u021bia \u00een ipostaza docilit\u0103\u021bii maxime, asemenea unei ovine, \u0219i refuz\u00e2ndu-i-se dreptul la cea mai ne\u00eensemnat\u0103 decizie. Sclavajul femeii musulmane este realitatea pe care Sabina Fati o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 prin relat\u0103rile ob\u021binute din numeroase surse, printre care Najiba Mahmud, supu\u0219enia femeii venind din trei surse: fa\u021b\u0103 de tat\u0103 \u0219i fra\u021bi, fa\u021b\u0103 de so\u021b \u0219i fa\u021b\u0103 de trib. Una dintre \u201eculpele\u201d pentru care sunt b\u0103tute, abuzate de so\u021bi, repudiate sau chiar omor\u00e2te este aceea de-a fi dat na\u0219tere unor feti\u021be. Najiba Mahmud, militant\u0103 pentru drepturile femeilor kurde, explic\u0103 \u0219i resortul social \u0219i psihologic al acestei realit\u0103\u021bi crude: \u201emai presus de via\u021ba femeilor st\u0103 m\u00e2ndria familiei \u0219i a tribului, a\u0219a c\u0103 dac\u0103 o femeie face ceva ce atinge onoarea acestor entit\u0103\u021bi, ele sunt omor\u00e2te\u201d <\/em>(p. 365). Najiba este mama adoptiv\u0103 a unei tinere salvate pe c\u00e2nd avea 14 ani, pe nume Mahla, c\u0103zut\u0103 victim\u0103 comportamentului brutal al familiei sale, dar salvat\u0103 \u0219i ajutat\u0103 s\u0103 ajung\u0103 \u00een SUA. Povestea Mahlei este una de succes, pentru c\u0103 a izbutit s\u0103 devin\u0103 ofi\u021ber \u00een armata american\u0103 \u0219i doctor \u00een psihologie, excep\u021bie remarcabil\u0103, aproape uluitoare \u00een raport cu miile de femei maltratate \u0219i f\u0103r\u0103 niciun orizont de speran\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Investiga\u021biile c\u0103l\u0103toarei trec adesea \u0219i dincolo de istorie, \u00eenregistr\u00e2nd pe acolo pe unde trece legendele locului, pove\u0219ti triste sau vesele, cu \u00eendr\u0103gosti\u021bi sau cu tirani nemilo\u0219i. Astfel, istoria se prelinge \u00een mit, f\u0103r\u0103 a for\u021ba niciodat\u0103 nota, mereu \u00een chip natural, spre deliciul cititorului. O alt\u0103 deschidere, des utilizat\u0103, este din poveste c\u0103tre poezie, fie evoc\u00e2nd figurile unor poe\u021bi faimo\u0219i (Rumi), fie ale celor \u00eent\u00e2lni\u021bi prin cine \u0219tie ce localitate aflat\u0103 pe itinerariul stabilit dup\u0103 cel al lui Xenofon, dar, la un moment dat, redesenat din cauza interdic\u021biilor \u0219i conflictelor din prezent (c\u0103l\u0103toria a avut loc anul trecut, \u00een plin\u0103 pandemie de Coronavirus, de la debutul verii p\u00e2n\u0103 toamna), accesul \u00een Siria fiindu-i interzis. Toate aceste planuri, \u0219i de timp \u0219i de registre culturale, dau c\u0103r\u021bii amplitudine \u0219i profunzime. Dexteritatea de-a plonja din v\u0103g\u0103unile istoriei \u00een via\u021ba banal\u0103, de la a consemna episoadele cr\u00e2ncene ale antichit\u0103\u021bii persane p\u00e2n\u0103 la a savura o pr\u0103jitur\u0103 sau o lipie cu semin\u021be de mac, cobor\u00e2rea \u00een mitologie racordat\u0103 la o discu\u021bie oarecare cu o localnic\u0103 \u00eentr-o a\u0219ezare c\u00e2ndva prosper\u0103 \u0219i celebr\u0103, acum dec\u0103zut\u0103, sordid\u0103, plin\u0103 de ruinele r\u0103zboaielor, iat\u0103 o panoram\u0103 foarte bine pus\u0103 \u00een expresie, cu fantasme \u0219i himere insinuate \u00een ridurile unei realit\u0103\u021bi aproape repulsive.<\/p>\n\n\n\n

Fiind extrem de bine informat\u0103 \u0219i emi\u021b\u00e2nd opinii fa\u021b\u0103 de evolu\u021biile cele mai recente, inclusiv agresiunea declan\u0219at\u0103 de Rusia, \u00een februarie, asupra Ucrainei, Sabina Fati ne ofer\u0103, doct \u0219i analitic, detalii despre conflictul din Siria, despre implicarea Turciei \u00een criza refugia\u021bilor, despre rela\u021biile dintre statul lui Recep Erdo\u011fan, SUA \u0219i Putin sau despre asediul \u0219i atrocit\u0103\u021bile de la Alep, din 2016, comise, \u00een complicitate, de sirienii lui Bashar al-Assad \u0219i avia\u021bia ruseasc\u0103. Chestiunea complicat\u0103 a identit\u0103\u021bii \u00een spa\u021biul geografic evocat \u0219i povestea lui Cahil, un cripto-armean, sau cea a Eylemei Otum, care \u201eare \u00een genele ei \u00eentreaga suferin\u021b\u0103 a kurzilor, a armenilor \u0219i a asirienilor, care s-au b\u0103tut \u00eentre ei, au fost ostraciza\u021bi \u0219i marginaliza\u021bi de turci\u201d (p. 253), \u00eentregesc un tablou al realit\u0103\u021bii ce adesea descump\u0103ne\u0219te \u0219i indic\u0103 f\u0103r\u0103 dubiu un fapt evident \u2013 identitatea este o meta-tem\u0103 nu doar balcanic\u0103. Anatolia, ini\u021bial un melting pot<\/em> compus din kurzi, turci, armeni, asirieni, evrei, arabi, mai apoi, dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, supus unei opera\u021biuni drastice \u0219i violente de purificare de c\u0103tre turci, a ajuns omogen etnic, dar sec\u0103tuit de valori, tradi\u021bii \u0219i de-o imens\u0103 bog\u0103\u021bie cultural\u0103, fiind ast\u0103zi doar umbra resemnat\u0103 a unor civiliza\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen sf\u00e2r\u0219it, s\u0103 spunem ceva \u0219i despre curajul aproape incon\u0219tient al Sabinei Fati, acela de-a fi pornit pentru a treia oar\u0103 singur\u0103 pe un drum plin de primejdii, f\u0103r\u0103 o minim\u0103 securitate \u00een chestiunea vie\u021bii. Asta ne face s\u0103 credem \u00een neb\u0103nuitele beneficii ale fragilit\u0103\u021bii \u0219i ne someaz\u0103 s\u0103 nu lu\u0103m \u00een de\u0219ert institu\u021bia transcendental\u0103 a \u00cengerului P\u0103zitor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronica ideilor de Florin Ardelean<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":6307,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[75,52],"tags":[140,77,76,1428,1441],"coauthors":[1201],"class_list":["post-6306","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cronica-ideilor","category-rubrici","tag-critica-literara","tag-cronica-ideilor","tag-florin-ardelean","tag-nr-10-2022","tag-sabina-fati"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/Calatorie-pe-urmele-conflictelor-de-langa-noi.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6306","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6306"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6306\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6312,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6306\/revisions\/6312"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6307"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6306"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6306"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6306"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=6306"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}