{"id":6016,"date":"2022-11-26T08:05:18","date_gmt":"2022-11-26T05:05:18","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=6016"},"modified":"2022-11-26T08:05:24","modified_gmt":"2022-11-26T05:05:24","slug":"schimbare-schimbari","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=6016","title":{"rendered":"Schimbare, schimb\u0103ri"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Freeman\u2019s. Cele mai bune texte noi despre schimbare,<\/em> editor John Freeman, traducere de Anca Dumitrescu & Elena Marcu, Editura Black Button Books, 2022<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u201eDe la celulele corpului nostru p\u00een\u0103 la nara\u021biunile pe care le numim acas\u0103, schimbarea ne define\u0219te parametrii vie\u021bii, schimbarea ne marcheaz\u0103 prin felul \u00een care ne opunem \u0219i prin lucrurile la care ne opunem. S\u00eentem alc\u0103tui\u021bi din felurile diferite \u00een care ne narativiz\u0103m reac\u021biile la scindare \u0219i \u00een care ne adapt\u0103m la ceea ce trebuie s\u0103 accept\u0103m. Acest num\u0103r al antologiei str\u00eenge laolalt\u0103 proze, poeme, eseuri, rapoarte de pe frontul schimb\u0103rii\u201d, scrie editorul american John Freeman (n. 1974) \u00een argumentul celei mai noi edi\u021bii a acestei antologii interna\u021bionale trimestriale pe care Editura Black Button Books ni le ofer\u0103 cu generoas\u0103 regularitate.<\/p>\n\n\n\n

Ap\u0103rut\u0103 cu regularitate \u00een ultimii ani \u0219i \u00een limba rom\u00e2n\u0103, Freeman<\/em>\u2019<\/em>s<\/em> pare un fel de meteorit c\u0103zut \u00een libr\u0103riile noastre doar pentru a ne aduce mostre literare de pe alte planete culturale, dar nu de vechimea Universului evocat \u00een argumentul de mai sus, ci dimpotriv\u0103, dintre cele mai noi. \u00cen aceast\u0103 edi\u021bie, a cincea dintre cele ap\u0103rute la Black Button Books, scriitorii cu care cititorii rom\u00e2ni ar putea fi c\u00eet de c\u00eet familiari pot fi num\u0103ra\u021bi pe degetele unei singure m\u00eeini (dintr-un total de 28 de semn\u0103turi).<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de eseurile personale, reportajele \u0219i poemele \u201ela tem\u0103\u201d prezente \u0219i aici, ca \u00een oricare alt\u0103 edi\u021bie a acestei antologii fusion<\/em>, \u00een cele ce urmeaz\u0103 m\u0103 voi opri doar la prozele de fic\u021biune, cinci la num\u0103r, dac\u0103 le-am identificat eu cum se cuvine. Tema schimb\u0103rii vine ca o m\u0103nu\u0219\u0103 aproape oric\u0103rui text de fic\u021biune \u00een m\u0103sura \u00een care intriga literar\u0103 presupune cu necesitate o (nevoie de) schimbare: orice protagonist din istoria literaturii se confrunt\u0103 cu o schimbare sau rezist\u0103 unei schimb\u0103ri. Acestea fiind zise, r\u0103m\u00eene la latitudinea fiec\u0103rui cititor s\u0103 identifice despre ce fel de schimbare e vorba \u00een fiecare proz\u0103 \u00een parte.<\/p>\n\n\n\n

\u201eUltimele zile\u201d, proza japonezei Sayaka Murata (autoare tradus\u0103 cu roman la Polirom) este un scenariu distopic despre o lume, nu departe \u00een viitor, \u00een care, din cauza progresului medicinal, nimeni nu mai moare de boal\u0103 sau b\u0103tr\u00eene\u021be, moartea fiind o op\u021biune personal\u0103 la care apeleaz\u0103 at\u00eet de mult\u0103 lume, \u00eenc\u00eet demografic planeta se men\u021bine \u00een echilibru. Proza urm\u0103re\u0219te ultimele zile din via\u021ba unei protagoniste de doar 36 de ani care se preg\u0103te\u0219te de o sinucidere \u201enatural\u0103\u201d, aleg\u00eend, dintre toate ofertele disponibile, mai mult sau mai pu\u021bin excentrice, un anume medicament de la farmacie. Remarcabil \u00een aceast\u0103 proz\u0103 de doar c\u00eeteva pagini este felul, deopotriv\u0103 comic, cinic \u0219i absurd, \u00een care societatea sprijin\u0103 \u0219i recomand\u0103 moartea ca pe oricare alt aspect de via\u021b\u0103 social\u0103: \u201eLibr\u0103riile erau pline de c\u0103r\u021bi despre feluri \u00een care s\u0103 mori: Perfect pentru femei! 100 de feluri dr\u0103gu\u021be pentru a muri, Mori ca un b\u0103rbat adev\u0103rat! Cum s\u0103 ai impact prin moarte! Cele mai bune zece feluri de a muri pentru \u00eendr\u0103gosti\u021bi, <\/em>varianta ilustrat\u0103. Eu am ales o carte cu titlul Hai s\u0103 murim natural! Super mor\u021bi pentru adul\u021bi & cele mai potrivite locuri.<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

\u201ePielea ei, at\u00eet de frumoas\u0103\u201d, proza chiliencei Lina Meruane este un poem claustrofob de frenezie carnivor\u0103, o distopie gotic\u0103 vegan\u0103 de familie: o femeie este \u00eenchis\u0103 \u00een cas\u0103 cu cei doi fii, g\u0103tind legume la nesf\u00eer\u0219it (\u201eSe apropie sf\u00eer\u0219itul, dragii mei b\u0103ie\u021bi, r\u0103zbunarea speciilor e aproape\u201d), a\u0219tept\u00eend \u00eentoarcerea improbabil\u0103 a so\u021bului\/tat\u0103lui plecat riscant s\u0103 v\u00eeneze \u00eentr-un ora\u0219 b\u00eentuit de pandemie (\u201eNe g\u00eendeam la acela cadavre, \u00eendesate \u00een congelatoare, toat\u0103 carnea din acum golitele fabrici de carne ce func\u021bionau ca morgi, carne ce avea s\u0103 se iroseasc\u0103 c\u00eend se lua curentul, at\u00eeta carne irosit\u0103\u201d).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen \u201eP\u00eeine\u201d, Lana Basta\u0161i\u0107, scriitoare n\u0103scut\u0103 \u00een fosta Iugoslavie, construie\u0219te monologul la persoana a doua al unei adolescente abia ie\u0219ite din copil\u0103rie \u0219i totodat\u0103 din casa unui tat\u0103 sever direct \u00een ora\u0219ul plin de b\u0103rba\u021bi agresori. \u00cen \u201eB\u0103rbatul visat\u201d, prozatoarea american\u0103 de origine mexican\u0103 Cristina Rivera Garza imagineaz\u0103 scenariul mitologic al unei sirene montane \u00een care un b\u0103rbat se \u00eendr\u0103goste\u0219te de o femeie misterioas\u0103 (\u0219i, invariabil, abuzat\u0103), alta dec\u00eet so\u021bia lui. Aceast\u0103 proz\u0103 de realism magic psihologic, cea mai \u00eentins\u0103 din antologie, dar nu \u0219i cea mai reu\u0219it\u0103, ar putea fi \u201esalvat\u0103\u201d de o eventual\u0103 ecranizare cu Ana de Armas \u0219i Gael Garc\u00eda Bernal. \u00cen fine, cea mai bun\u0103 proz\u0103 de fic\u021biune din aceast\u0103 edi\u021bie a antologiei Freeman\u2019s. Schimbare<\/em> \u00eei apar\u021bine japonezei Y\u014dko Ogawa (autoare tradus\u0103 cu mai multe romane la Humanitas Fiction), se nume\u0219te \u201eCamioneta cu pui\u201d \u0219i spune povestea portarului \u00eensingurat al singurului hotel dintr-un ora\u0219 japonez de provincie, care se \u00eemprietene\u0219te cu feti\u021ba orfan\u0103 de tat\u0103, mut\u0103 \u0219i pasionat\u0103 de insecte moarte, a gazdei sale. O proz\u0103 tandr\u0103 \u0219i sensibil\u0103, abia dramatic\u0103, discret poetic\u0103, \u00een care s\u00eent distilate multe esen\u021be specifice literaturii japoneze.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201eDe la celulele corpului nostru p\u00een\u0103 la nara\u021biunile pe care le numim acas\u0103, schimbarea ne define\u0219te parametrii vie\u021bii, schimbarea ne marcheaz\u0103 prin felul \u00een care ne opunem \u0219i prin lucrurile la care ne opunem. S\u00eentem alc\u0103tui\u021bi din felurile diferite \u00een care ne narativiz\u0103m reac\u021biile la scindare \u0219i \u00een care ne adapt\u0103m la ceea ce trebuie s\u0103 accept\u0103m. Acest num\u0103r al antologiei str\u00eenge laolalt\u0103 proze, poeme, eseuri, rapoarte de pe frontul schimb\u0103rii\u201d, scrie editorul american John Freeman (n. 1974) \u00een argumentul celei mai noi edi\u021bii a acestei antologii interna\u021bionale trimestriale pe care Editura Black Button Books ni le ofer\u0103 cu generoas\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":6017,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[59,52],"tags":[88,87,1395],"coauthors":[1242],"class_list":["post-6016","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-flashbook","category-rubrici","tag-flashbook","tag-marius-chivu","tag-nr-9-2022"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/coperta.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6016","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=6016"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6016\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":6018,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/6016\/revisions\/6018"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/6017"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=6016"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=6016"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=6016"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=6016"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}