{"id":5997,"date":"2022-11-22T21:01:59","date_gmt":"2022-11-22T18:01:59","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5997"},"modified":"2022-11-22T21:02:05","modified_gmt":"2022-11-22T18:02:05","slug":"made-in-italy","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5997","title":{"rendered":"Made In Italy"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00centr-un mod \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een timpul cursului de conversa\u021bie pe care l-am avut cu c\u00e2teva grupe de studen\u021bi de la Facultatea de Arte Vizuale, s-a lansat la un moment dat \u0219i \u00eentrebarea cu privire la op\u021biunile geografice pe care le-ar avea ei \u00een cazul unei posibile reloc\u0103ri c\u00e2ndva \u00een viitorul lor; marea majoritate a lor au ales Italia \u0219i mi s-a p\u0103rut explicabil r\u0103spunsul acesta din mai multe puncte de vedere, anume, poate pentru c\u0103 studiaz\u0103 belle arti<\/em>, poate pentru c\u0103 Italia reprezint\u0103 tradi\u021bional o destina\u021bie turistic\u0103 atractiv\u0103, poate pentru c\u0103 au avut\/au profesori de istorie entuzia\u0219ti \u0219i competen\u021bi, poate pentru c\u0103 acolo tr\u0103iesc oameni pe care ei \u00eei cunosc \u2013 prieteni, membri de familie; nu am cercetat motivul, sincer vorbind, pentru c\u0103 \u0219i \u00een cazul meu Italia este a doua \u021bar\u0103 favorit\u0103 (prima este Sco\u021bia!!!) pe care \u00eemi face pl\u0103cere s-o tot vizitez. M\u0103 las fascinat\u0103 de efectele turismific\u0103rii<\/em> zonelor urbane \u0219i rurale, intrate \u00een patrimoniul cultural tangibil prin cl\u0103diri \u0219i locuri sau situri istorice pe de o parte, c\u00e2t \u0219i \u00een cel intangibil, pe de alt\u0103 parte, prin colec\u021biile muzeale, prin dovezile de erudi\u021bie \u0219i evolu\u021bie a civiliza\u021biei noastre, prin experien\u021bele trecute \u0219i prezente ale acestei p\u0103r\u021bi ale Europei, prin practicile cotidiene ale oamenilor de aici \u2013 cele culinare mai cu seam\u0103, a\u0219a cum le prezint\u0103 maestrul buc\u0103tar Gino D\u2019Acampo \u00een evad\u0103rile sale \u00een diferite regiuni din peninsul\u0103 (vezi McKercher et al., 2002: 7).<\/p>\n\n\n\n

Asemenea studen\u021bilor mei, mul\u021bi scriitori din afara Italiei \u00ee\u0219i relocheaz\u0103 personajele \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103, aleg\u00e2ndu-le locuri care s\u0103 le defineasc\u0103 inten\u021biile, \u00eemprejurimi \u0219i \u00eemprejur\u0103ri tipice care s\u0103 le provoace, s\u0103 le testeze caracterele, respectiv, s\u0103 le influen\u021beze sau s\u0103 le determine ac\u021biunile; de asemenea, acestea devin vectori ai fiziologiei ora\u0219ului ales de autori, folosindu-se de el ca de o unealt\u0103 de p\u0103trundere \u00een \u021besutul lui social \u0219i cultural, \u00een structurile invizibile care sus\u021bin urbatectura sa, adic\u0103 modul s\u0103u de stimulare a \u201efunc\u021biunilor multiple ale coeficien\u021bilor s\u0103i (…), de reintegrare a func\u021biilor educative, sociale, administrative, productive, comerciale, recreative ale edificiilor publice\u201d (Zevi, 2000: 63).<\/p>\n\n\n\n

Topografii distincte<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Elementul arhitectural \u00een peisajul italian reu\u0219e\u0219te s\u0103 stabileasc\u0103 rela\u021bii personale cu vizitatorii s\u0103i, transform\u00e2ndu-se, parc\u0103 sub ochii acestora, dintr-un fapt de art\u0103 \u00eentr-un fenomen emo\u021bional prin \u201ejocul savant, corect \u0219i magnific al volumelor reunite sub lumin\u0103\u201d (Le Corbusier, 1971: 79), respectiv, dintr-un spa\u021biu \u00eenconjur\u0103tor \u00eentr-un adev\u0103rat \u201emuzeu participativ\u201d, \u00een care structurii geografice, fizice i se adaug\u0103 simboluri, imagini mentale vii, generatoare de noi experien\u021be (vezi Lynch, 1972: 241). Pentru mul\u021bi prozatori, Vene\u021bia reprezint\u0103 spa\u021biul geografic favorabil unor acumul\u0103ri experien\u021biale ale protagoni\u0219tilor lor \u00een anumite momente importante \u00een evolu\u021bia povestirii, mai cu seam\u0103 c\u0103 popularitatea \u0219i particularitatea istoric\u0103 \u0219i cultural\u0103 a locului confirm\u0103 a\u0219tept\u0103rile lor \u0219i ale cititorilor, r\u0103spl\u0103tindu-i cu invita\u021bia de a savura acel sentiment de deja vu.  Cornelia Everett se opre\u0219te \u00een Pia\u021ba San Marco unde \u201ebrusc mii de porumbei s-au ridicat la cer cu un zgomotos f\u00e2l-f\u00e2llll<\/em>; ceva \u00eei alarmase. \u00centr-o secund\u0103 cerul s-a umplut de b\u0103t\u0103i de aripi; unii au cobor\u00e2t imediat; al\u021bii au zburat departe, p\u00e2n\u0103 \u00een lagun\u0103 \u0219i apoi \u00eenapoi (…). Am r\u0103mas a\u0219a \u00een mijlocul pie\u021bei San Marco s\u0103getat\u0103 \u0219i transformat\u0103, fix\u00e2nd cu privirea Gr\u0103dinile Raiului\u201d (Walker, 2009: 162), iar Judith Rashleigh (alias Elisabeth Teerline) alege un itinerar mai lung, \u201epeste podul Accademia \u0219i de-a lungul \u00eenchisorilor Dogelui\u201d, oprindu-se \u201epe o ramp\u0103 pentru scaune cu rotile, l\u00e2ng\u0103 Puntea Suspinelor\u201d, apoi se \u00eentoarce \u201e\u00een San Marco exact c\u00e2nd b\u0103tea il campanile<\/em> \u201d, dup\u0103 care o ia \u201e\u00eenapoi spre Accademia\u201d, cufund\u00e2ndu-se \u201e\u00een p\u0103ienjeni\u0219ul str\u0103zilor \u00eenguste din jurul bisericii San Moise\u201d, plimb\u00e2ndu-\u0219i privirea \u201eprin vitrinele magazinelor elegante\u201d, impresionat\u0103 de \u201elumina care de peste lagun\u0103 \u00eenc\u0103 dansa \u00een tr\u0103s\u0103turi de penel turcoaz, aerul \u00eenc\u0103 mirosea a alge \u0219i a \u00eenghe\u021bat\u0103\u201d (Hilton, 2019: 95).<\/p>\n\n\n\n

Chiar narativizate, destina\u021biile tradi\u021bionale ale Vene\u021biei, acest \u201emiraj universal sau, mai exact acest loc comun al mirajului (…), unic de la tomurile rigide de istorie documentar\u0103 p\u00e2n\u0103 la ghidurile sentimentale\u201d (Manu, 1980:162), reprezint\u0103 simboluri culturale motivante pentru personaje, respectiv cititori, datorit\u0103 semnifica\u021biei pe care o pot transmite prin prisma istoriei \u0219i a oamenilor lega\u021bi tradi\u021bional de aceasta, cum este \u0219i cl\u0103direa Bibliotecii Marciana, cl\u0103dire aflat\u0103 \u201efa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu Palatul Dogilor, chiar l\u00e2ng\u0103 statuia lui San Teodoro cu balaurul s\u0103u at\u00e2t de bizar anatomic. C\u00e2ndva a existat o sp\u00e2nzur\u0103toare \u00eentre coloana acestuia \u0219i leul vecinului s\u0103u, San Mar, iar vene\u021bienii consider\u0103 \u0219i \u00een prezent c\u0103 aduce ghinion s\u0103 treci printre ei\u201d (Hilton, 2019:: 97), sau prezen\u021ba unei vechi cafenele, Cafeneaua Florian, \u201eticsit\u0103 de turi\u0219ti \u00eenst\u0103ri\u021bi\u201d, unde \u201estilul american p\u0103rea un stigmat\u201d (Walker, 2009: 18).<\/p>\n\n\n\n

Flaneuri sau reziden\u021bi<\/strong><\/p>\n\n\n\n

O incursiune \u00een biografia urbaniz\u0103rii unui spa\u021biu implic\u0103 observarea tr\u0103s\u0103turilor \u0219i a categoriilor culturale care dau unicitate locului \u0219i oamenilor lui \u0219i care pot atrage c\u0103l\u0103torii \u0219i localnicii \u00eentr-o curs\u0103 emo\u021bional\u0103 special\u0103, motiv\u00e2ndu-le interesul pentru cunoa\u0219tere, dezvoltare experien\u021bial\u0103 \u0219i explorare de sine (vezi McKercher et al., 2002: 8), a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i cu Adam Strickland, student la Cambridge, aflat \u00een Italia pentru prima dat\u0103; pentru el, autorul s\u0103u a ales o plimbare prin Viareggio, \u201eun ora\u0219 impresionant, cu faleza superb\u0103, pe un fundal de hoteluri grandioase: plaja era o f\u00e2\u0219ie de nisip curat\u0103, umbrelele de pe plajele private aveau culori diferite, \u00eentinz\u00e2ndu-se p\u00e2n\u0103 departe. Era v\u00e2rf de sezon \u0219i foarte cald, iar locul era  plin de via\u021b\u0103, cu o adiere clar\u0103 de bog\u0103\u021bie \u00een aer. Femeile erau frumoase, b\u0103rba\u021bii lor p\u00e2nteco\u0219i \u0219i siguri pe ei\u201d (Mills, 2010:.284-5).<\/p>\n\n\n\n

Acela\u0219i statut de flaneur (no\u021biune introdus\u0103 de Baudelaire \u00een 1863, dar pus\u0103 \u00een circula\u021bie mai larg\u0103 de modernistul Walter Benjamin \u00een anii 1920-30), desemn\u00e2nd categoria de observatori \u0219i martori aten\u021bi ai spa\u021biului social \u0219i cultural al unei comunit\u0103\u021bi, adev\u0103ra\u021bi exploratori ai fiziologiei urbane prin exerci\u021biile lor deliberate, \u00eei este propus \u0219i protagonistei lui Tess Gerritsen, Lily Saul, \u00een timpul vizitei sale \u00een Siena; \u00een timp ce ea privea \u201epia\u021beta, cl\u0103dirile care se \u00eencingeau la soare ca ni\u0219te cuptoare de piatr\u0103\u201d, ea observ\u0103 cum \u201eun abur auriu a \u00eenv\u0103luit domurile \u0219i acoperi\u0219urile cu o umbr\u0103 u\u0219oar\u0103\u201d, pentru ca mai apoi, \u201ef\u0103c\u00e2ndu-\u0219i curaj ca s\u0103 \u00eenfrunte ar\u0219i\u021ba, a p\u0103\u0219it afar\u0103, intr\u00e2nd \u00een pia\u021bet\u0103 (…). A mers prin pia\u021bet\u0103 \u0219i a luat-o pe aleea \u00eengust\u0103 care ducea spre Via de Fontebranda. Drumul a dus-o c\u0103tre vechiul apeduct al ora\u0219ului, prin dreptul unor cl\u0103diri \u00een care c\u00e2ndva locuiser\u0103 me\u0219te\u0219ugari medievali \u0219i care ad\u0103postiser\u0103 apoi abatoare\u201d; urm\u00e2ndu-\u0219i traseul ales de autoarea ei, \u201ea trecut prin dreptul Sanctuarului \u0219i al casei Sfintei Caterina, patroana Sienei, care supravie\u021buise perioade foarte lungi de vreme f\u0103r\u0103 m\u00e2ncare, hr\u0103nindu-se doar cu Sf\u00e2nta Cuminec\u0103tur\u0103\u201d, ca s\u0103 ajung\u0103 \u201eg\u00e2f\u00e2ind pe culmea dealului\u201d unde \u201ea contemplat ora\u0219ul, cu acoperi\u0219urile din \u021bigl\u0103 neclare din cauza aburului fierbinte ce se \u00een\u0103l\u021ba spre cer\u201d (Gerritsen, 2007: 68).<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 privim atitudinea, comportamentul \u0219i reac\u021biile personajelor din perspectiva geocriticii, adic\u0103 a \u00eencorpor\u0103rii spa\u021biului delimitativ \u00een evolu\u021bia acestora, ajungem la configurarea unor categorii  de tipologii sociale specifice, determinate de intersectarea lor cu un anumit mediu fizic care, la r\u00e2ndul lui, genereaz\u0103 o anume identitate spa\u021bial\u0103 pentru reziden\u021bii zonelor alese, a\u0219a cum suntem convin\u0219i s\u0103 observ\u0103m din descrierea (amar-ironic\u0103 !) a prietenilor sicilieni ai lui Ciro Albanese, care au devenit \u201emai hot\u0103r\u00e2\u021bi, mai puternici, mai inteligen\u021bi. Deja nu mai erau t\u00e2lharii aceia care obi\u0219nuiau s\u0103 fure oi \u0219i s\u0103-i \u0219antajeze pe proprietarii de la moar\u0103, primind ani \u00een schimbul unor favoruri. Deveniser\u0103 afaceri\u0219ti americani care reu\u0219iser\u0103 s\u0103-\u0219i dezvolte afacerile \u00een fa\u021ba competitorilor polonezi, italieni, evrei \u0219i chinezi. Prin crime \u0219i negocieri, aveau afaceri, cluburi de noapte \u0219i femei (…). Deveniser\u0103 oameni politici\u201d, \u00eens\u0103 \u201eSicilia reprezenta adev\u0103rata patrie, adev\u0103rata mam\u0103, cu m\u0103slinii ei, cu soarele puternic, cu mirosul acela de ierburi \u0219i p\u0103m\u00e2nt fierbinte\u201d (Foulds, 2019: 20).<\/p>\n\n\n\n

Prin protagoni\u0219tii lor, autorii \u00ee\u0219i invit\u0103 cititorii s\u0103 descopere, asemenea c\u0103l\u0103torului Chateaubriand, elemente din mo\u0219tenirea cultural\u0103 a Italiei, cu rafinamentele ei deosebite, fascinante, cople\u0219itoare, \u201eprielnice pentru medita\u021bie \u0219i visare\u201d, pentru \u201escufundarea \u00een tine \u00eensu\u021bi\u201d sub \u201epovara prezentului\u201d (Chateaubriand, 1978: 174); este o invita\u021bie irezistibil\u0103 care creeaz\u0103 adev\u0103rate leg\u0103turi emo\u021bionale \u00eentre turistul alocentric \u0219i mediul vizitat, experimentat mai ales din motive culturale \u0219i de dezvoltare personal\u0103 (vezi McKercher et al., 2002 : 118).<\/p>\n\n\n\n

Referin\u021be<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Chateaubriand, Fran\u00e7ois-Ren\u00e9, 1978 (1827), C\u0103l\u0103torii, <\/em>Bucure\u0219ti: Editura Sport-Turism (trad. Pan Izverna);<\/p>\n\n\n\n

Foulds, Adam, 2019 (2014), \u00cen gura lupului, <\/em>Bucure\u0219ti: RAO Distribu\u021bie (trad. GRAAL SOFT);<\/p>\n\n\n\n

Gerritsen, Tess, 2007 (2006), Clubul Mefisto, <\/em>Bucure\u0219ti: RAO International Publishing Company (trad. Gabriel Stoian);<\/p>\n\n\n\n

Hilton, L.S., 2019 (2017), Domina, <\/em>Bucure\u0219ti: Litera (trad. Alina Rogojan);<\/p>\n\n\n\n

Le Corbusier, 1971, Bucuriile esen\u021biale, <\/em>Bucure\u0219ti: Editura Meridiane (trad. Marcel Melicson);<\/p>\n\n\n\n

Lynch, Kevin, 1972, What Time Is This Place?, <\/em>Oxford: MIT Press;<\/p>\n\n\n\n

Manu, Emil, 1980, Roza v\u00eenturilor. Itinerare culturale, <\/em>Bucure\u0219ti: Editura Sport-Turism;<\/p>\n\n\n\n

McKercher, Bob, du Cross, Hilary, 2002, Cultural Tourism. The Partnership between Tourism and Cultural Heritage Management, <\/em> Londra: Routledge;<\/p>\n\n\n\n

Mills, Mark, 2010 (2007), Misterul gr\u0103dinii toscane<\/em>, Bucure\u0219ti: Editura Leda (trad. Viorica Boitor);<\/p>\n\n\n\n

Walker, Kathryn, 2009 (2008), Mistere vene\u021biene<\/em>, Bucure\u0219ti: Tritonic (trad. Iulian V\u00e2lvoiu);<\/p>\n\n\n\n

Zevi, Bruno, 2000, Codul anticlasic. Limbajul modern al arhitecturii, <\/em>Bucure\u0219ti: Editura Paideia, Colec\u021bia Spa\u021bii imaginare (trad. Ana Gabriela Tabacu).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centr-un mod \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een timpul cursului de conversa\u021bie pe care l-am avut cu c\u00e2teva grupe de studen\u021bi de la Facultatea de Arte Vizuale, s-a lansat la un moment dat \u0219i \u00eentrebarea cu privire la op\u021biunile geografice pe care le-ar avea ei \u00een cazul unei posibile reloc\u0103ri c\u00e2ndva \u00een viitorul lor; marea majoritate a lor au ales Italia \u0219i mi s-a p\u0103rut explicabil r\u0103spunsul acesta din mai multe puncte de vedere, anume, poate pentru c\u0103 studiaz\u0103 belle arti, poate pentru c\u0103 Italia reprezint\u0103 tradi\u021bional o destina\u021bie turistic\u0103 atractiv\u0103, poate pentru c\u0103 au avut\/au profesori de istorie entuzia\u0219ti \u0219i competen\u021bi, poate pentru<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":5998,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[52,58],"tags":[85,1395,86],"coauthors":[1239],"class_list":["post-5997","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-rubrici","category-save-as","tag-magda-danciu","tag-nr-9-2022","tag-save-as"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/San_Marco.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5997","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5997"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5997\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5999,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5997\/revisions\/5999"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5998"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5997"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5997"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5997"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5997"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}