{"id":5947,"date":"2022-11-02T19:03:50","date_gmt":"2022-11-02T16:03:50","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5947"},"modified":"2022-11-03T12:54:39","modified_gmt":"2022-11-03T09:54:39","slug":"noutati-in-colectia-anansi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5947","title":{"rendered":"Nout\u0103\u021bi \u00een colec\u021bia ANANSI"},"content":{"rendered":"\n

Trei noi titluri din portofoliul literaturii universale au fost publicate recent \u00een traducere \u00een cadrul \u00eendr\u0103gitei colec\u021bii Anansi. World Fiction<\/strong> de la Editura Pandora M<\/strong>. Este vorba despre A murit eternitatea mea<\/em><\/strong>, integrala operei poetice a excep\u021bionalului scriitor peruan C\u00e9sar Vallejo<\/strong>, despre Un roman natural<\/em><\/strong>, cel de-al doilea titlu din portofoliul Anansi semnat de Gheorghi Gospodinov<\/strong>, cel mai important scriitor bulgar de ast\u0103zi, \u0219i despre volumul C\u00e2nd nu mai \u00een\u021belegem lumea<\/em><\/strong>, cea de-a treia carte a scriitorului chilian Benjam\u00edn Labatut<\/strong>, publicat 22 de \u021b\u0103ri, nominalizat la prestigioasele International Booker Prize 2021 \u0219i National Book Award 2021 \u0219i inclus de The New York Times Book Review<\/em> pe lista celor mai bune 10 titluri publicate \u00een 2021.<\/p>\n\n\n\n

Cele trei titluri, prezente deja \u00een libr\u0103riile fizice \u0219i online din \u00eentreaga \u021bar\u0103, prefa\u021beaz\u0103 un plan editorial ambi\u021bios al colec\u021biei pentru aceast\u0103 toamn\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mult-a\u0219teptatul volum de versuri al lui C\u00e9sar Vallejo<\/strong>, figur\u0103 major\u0103 a marii aventuri moderniste mondiale \u0219i unul dintre poe\u021bii latino-americani care au influen\u021bat profund genera\u021biile succesive ale poeziei hispanice din veacul trecut, apare \u00een edi\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 \u00een traducerea poetului Dinu Fl\u0103m\u00e2nd. Tot el este \u0219i cel care semneaz\u0103 \u0219i prefa\u021ba, tabelul cronologic, nota asupra edi\u021biei \u0219i notele explicative. O edi\u021bie ampl\u0103, \u00eentr-o traducere de excep\u021bie, riguros structurat\u0103 \u0219i tip\u0103rit\u0103 \u00een condi\u021bii grafice deosebite.<\/p>\n\n\n\n

\u201eExist\u0103 poe\u021bi a c\u0103ror munc\u0103 poate fi explicat\u0103, dar exist\u0103 \u0219i poe\u021bi inexplicabili, cum e C\u00e9sar Vallejo. \u00cens\u0103 a fi incapabil s\u0103 explici nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e\u0219ti incapabil s\u0103 \u00een\u021belegi, chiar dac\u0103 poemele lor sunt incomprehensibile, cu totul ermetice. […] Poezia lui Vallejo este cea a condi\u021biei umane. Ea \u021bine de realitatea existen\u021bial\u0103 \u00een care se alc\u0103tuiesc vie\u021bile b\u0103rba\u021bilor \u0219i ale femeilor: incertitudinea despre originea \u0219i viitorul nostru pe acest p\u0103m\u00e2nt; extremele suferin\u021bei \u0219i ale disper\u0103rii pe care le poate atinge fiin\u021ba uman\u0103; \u0219i, de asemenea, intensitatea emo\u021biilor noastre atunci c\u00e2nd ne \u00eenving iubirea, excita\u021bia, mila sau nostalgia. […] Ea ne face s\u0103 sim\u021bim adev\u0103ratele fibre ale existen\u021bei, ea ne dezbrac\u0103 de tot ceea ce este incidental \u0219i trec\u0103tor \u0219i ne reconforteaz\u0103 cu ceea ce este esen\u021bial \u00een noi: cu faptul c\u0103 suntem muritori, cu disperata noastr\u0103 dorin\u021b\u0103 de a ajunge la transcenden\u021b\u0103 \u0219i oarecum de a supravie\u021bui mor\u021bii, cu absurdul, cu erorile \u0219i confuziile care hot\u0103r\u0103sc destinele noastre individuale\u201d, scria c\u00e2ndva laureatul Nobelului literar Mario Vargas Llosa<\/strong> <\/strong>despre<\/strong> poezia lui <\/strong>C\u00e9sar Vallejo.<\/p>\n\n\n\n

\u201eUnul dintre rarii creatori autentici de limbaj \u00een at\u00e2t de prolifica \u0219i inventiva poezie a veacului trecut. Individualitatea lui surprinz\u0103toare a dat na\u0219tere unei enorme exegeze mondiale \u00een ultimele decenii \u0219i a provocat entuziasmul unor noi aderen\u021bi\u201d, m\u0103rturise\u0219te \u0219i poetul \u0219i traduc\u0103torul Dinu Fl\u0103m\u00e2nd <\/strong>\u00een prefa\u021ba c\u0103r\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd nu mai \u00een\u021belegem lumea<\/em><\/strong> de Benjam\u00edn Labatut<\/strong> este una dintre c\u0103r\u021bile-revela\u021biile ale literaturii universale din ultimilor ani. \u201eCompact\u0103 \u0219i puternic\u0103 precum o capsul\u0103 de cianur\u0103\u201d, scriau criticii de la The New Yorker<\/em> la apari\u021bia volumului, \u201ePe de-a-ntregul fascinant\u0103 \u0219i revelatoare…\u201d, \u00een viziunea romancierului, dramaturgului \u0219i scenaristului <\/strong>William Boyd<\/strong>, \u201eO medita\u021bie asupra cunoa\u0219terii \u0219i hybrisului care-\u021bi d\u0103 fiori\u201d, pentru exege\u021bii de la The New York Times Book Review<\/em><\/strong>.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Volumul <\/em>C\u00e2nd nu mai \u00een\u021belegem lumea<\/strong><\/em> <\/em>este o medita\u021bie asupra leg\u0103turilor complicate dintre descoperirile din lumea fizicii \u0219i a matematicii \u0219i tendin\u021ba umanit\u0103\u021bii de a se autodistruge. Un melanj de investiga\u021bie biografic\u0103 \u0219i imagina\u021bie ce aminte\u0219te \u00een mod \u0219ocant de stilul lui W.G. Sebald, cartea lui Labatut plonjeaz\u0103 \u00een via\u021ba unor personalit\u0103\u021bi reale, precum Fritz Haber, Alexander Grothendieck, Werner Heisenberg, Erwin Schr\u00f6dinger, ale c\u0103ror descoperiri geniale fie au influen\u021bat definitiv via\u021ba \u00een bine, fie au dat na\u0219tere, f\u0103r\u0103 inten\u021bia autorilor, unor suferin\u021be inimaginabile. Tema lui Labatut este nevoia uman\u0103 imperioas\u0103 de a \u00eempinge limitele cunoa\u0219terii spre infinit, dar \u0219i pericolul ce p\u00e2nde\u0219te acolo.<\/p>\n\n\n\n

Edi\u021bia \u00een limba rom\u00e2n\u0103 poart\u0103 semn\u0103tura talentatului traduc\u0103tor \u0219i scriitor Marin M\u0103laicu-Hondrari<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Cel mai tradus \u0219i mai apreciat scriitor bulgar al momentului, Gheorghi Gospodinov<\/strong>, revine \u0219i el \u00een aten\u021bia cititorilor din Rom\u00e2nia, cu o nou\u0103 edi\u021bie a romanului Un roman natural<\/em><\/strong>. Cartea reprezint\u0103 debutul \u00een proz\u0103 al lui Gheorghi Gospodinov, romanul l-a propulsat pe prima scen\u0103 a literaturii bulgare, dar \u0219i pe cea a literaturii europene, fiind tradus \u00een peste dou\u0103zeci de limbi.
Nici critica literar\u0103 nu a r\u0103mas imun\u0103 la apari\u021bia traducerilor, cartea lui Ghiorghi Gospodinov bucur\u00e2ndu-se de o receptare excelent\u0103 \u00een presa cultural\u0103 a lumii: \u201eo adev\u0103rat\u0103 ma\u0219in\u0103rie de fabricat pove\u0219ti\u201d (Le Courrier<\/em><\/strong>), <\/strong>\u201eun adev\u0103rat obiect literar neidentificat, aproape imposibil de povestit\u201d (Livres Hebdo<\/em><\/strong>), <\/strong>\u201eo capodoper\u0103 mic\u0103 \u0219i elegant\u0103\u201d (Frankfurter Allgemeine Zeitung<\/em><\/strong>).<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cartea lui Gheorghi Gospodinov este povestea unui t\u00e2n\u0103r scriitor bulgar care decide s\u0103 scrie un roman al \u00eenceputurilor, un \u201eroman natural\u201d compus din fragmente de realitate cotidian\u0103. \u00cen centrul acestui roman se afl\u0103 povestea emo\u021bionant\u0103 a divor\u021bului unui b\u0103rbat care afl\u0103 c\u0103 so\u021bia sa este \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu un altul. \u00cens\u0103 \u00een romanul-cadru apare \u0219i un dublu, un anarhist-gr\u0103dinar care analizeaz\u0103 o iminent\u0103 Apocalips\u0103 din balansoarul s\u0103u de r\u0103chit\u0103. De la analiza inscrip\u021biilor din veceurile publice, trec\u00e2nd printr-un complex elogiu al mu\u0219tei \u0219i p\u00e2n\u0103 la filmele lui Tarantino, Un roman natural <\/em>este o adev\u0103rat\u0103 enciclopedie a triste\u021bii bulgare.<\/p>\n\n\n\n

Traduc\u0103toarea C\u0103t\u0103lina Puiu<\/strong>, cea care semneaz\u0103 \u0219i edi\u021bia \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a bestsellerului Fizica triste\u021bii<\/em>, este cea care semneaz\u0103 \u0219i traducerea romanului Un roman natural<\/em>. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen s\u0103pt\u0103m\u00e2nile care urmeaz\u0103, edi\u021bii \u00een limba rom\u00e2n\u0103 ale unor autori precum Annie Ernaux, Daniel Kehlmann, Irene Vallejo \u0219i Patricia Lockwood vor sosi din tipografie.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

ANANSI. World Fiction<\/strong><\/a> este cea mai recent\u0103 colec\u021bie dedicat\u0103 traducerilor din literatura universal\u0103 de pe pia\u021ba de carte din Rom\u00e2nia. Proiectul editorial, coordonat de scriitorul \u0219i editorul Bogdan-Alexandru St\u0103nescu, a fost lansat la finalul lunii septembrie 2020. A\u0219ezat\u0103 sub semnul lui Anansi, zeul african al pove\u0219tilor, colec\u021bia ANANSI. World Fiction<\/a> include cinci serii: Anansi. Contemporan<\/strong> \u2013 dedicat\u0103 literaturii actuale, Anansi. Clasic<\/strong> \u2013 un spa\u021biu al clasicilor secolului XX, Anansi. Mentor<\/strong> \u2013 ce reune\u0219te eseuri literare, Anansi. Ego<\/strong> \u2013 seria dedicat\u0103 memorialisticii \u0219i Anansi. Blues<\/strong> \u2013 seria poeziei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Integrala operei poetice a lui C\u00e9sar Vallejo, un nou roman de Gheorghi Gospodinov \u0219i una dintre c\u0103r\u021bile-revela\u021bie ale ultimilor ani, semnat\u0103 de chilianul Benjam\u00edn Labatut<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5948,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[65],"tags":[224,1389],"coauthors":[1278],"class_list":["post-5947","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-si-anunturi","tag-anansi-world-fiction","tag-noutati"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/comunicat_noutati_anansi_noiembrie.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5947","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5947"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5947\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5952,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5947\/revisions\/5952"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5948"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5947"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5947"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5947"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5947"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}