{"id":5920,"date":"2022-11-02T16:56:24","date_gmt":"2022-11-02T13:56:24","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5920"},"modified":"2022-11-02T17:04:19","modified_gmt":"2022-11-02T14:04:19","slug":"culese-din-rural","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5920","title":{"rendered":"Culese din rural"},"content":{"rendered":"\n
Editura Universit\u0103\u021bii \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu v\u0103 prezint\u0103 \u00een avanpremier\u0103 un fragment din volumul de studii transdisciplinare Culese din rural<\/em>, editat de Valer Simion Cosma \u0219i Emanuel Modoc, cu texte semnate de Maria Amarinei, Bogdan Co\u0219a, Florin Dumitrescu, Alexandra Felseghi, Vlad Gheorghiu \u0219i Andrada L\u0103utaru.<\/pre>\n\n\n\n
C\u00e2nd vine vorba de produc\u021bia \u0219i consumul cultural \u00een contemporaneitate, popula\u021bia rural\u0103 a fost redus\u0103 \u00een ultimele decenii la statutul de consumatoare \u0219i par\u021bial produc\u0103toare de folclor (muzic\u0103 popular\u0103, dansuri, expozi\u021bii de costume \u0219i \u021bes\u0103turi), iar lumea rural\u0103 este prezentat\u0103 predominant pe dou\u0103 coordonate majore: 1) a \u00eenapoierii culturale \u0219i educa\u021bionale 2) a escapismului bucolic, folclorizant. Pe de alt\u0103 parte, \u00een pofida accesului la o diversitate de produse culturale \u0219i perspective, o bun\u0103 parte din popula\u021bia care locuie\u0219te \u00eenc\u0103 \u00een rural se auto-percepe \u0219i reprezint\u0103 \u00eentr-un registru puternic folclorizat (Cosma \u0219i Constantiniu 2022, 55\u201380). Fie c\u0103 vorbim de evenimente \u0219i activit\u0103\u021bi culturale cu caracter folcloric, \u00eencadrabile revirimentului etnografic din ultimele decenii, fie de reprezent\u0103rile cu caracter publicitar din industria HoReCa, \u00een spa\u021biul public predomin\u0103 un registru butaforic al \u201esatului de odinioar\u0103\u201d \u0219i al salv\u0103rii\/ re\u00eenvierii tradi\u021biilor.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen acest context, o serie de ini\u021biative culturale \u0219i artistice din ultimii ani au relevat importan\u021ba document\u0103rii \u00een teren \u0219i a valorific\u0103rii materialelor culese \u00een vederea unor produc\u021bii artistice contemporane. Astfel de produc\u021bii dezv\u0103luie at\u00e2t coordonate generale ale ruralit\u0103\u021bii contemporane, c\u00e2t \u0219i diversitatea lumilor rurale, cu problemele specifice, multe prea adesea ascunse de predominan\u021ba unor discursuri hegemonice. Continuarea, multiplicarea \u0219i diversificarea unor astfel de demersuri, care \u00eembin\u0103 dimensiunea documentar\u0103 cu crea\u021bia artistic\u0103, este cu at\u00e2t mai mult necesar\u0103 pentru o mai bun\u0103 cunoa\u0219tere a lumilor rurale post-\u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti \u0219i pentru a \u00eembog\u0103\u021bi produc\u021bia artistic\u0103 cu tematic\u0103 rural\u0103.<\/p>\n\n\n\n
(…)<\/p>\n\n\n\n
Fiecare autor invitat \u0219i-a ales o tem\u0103 pe care s\u0103 o exploreze \u00een comunit\u0103\u021bile gazd\u0103, dup\u0103 ce au avut \u00een prealabil un r\u0103gaz s\u0103 se documenteze despre satele \u0219i comunele \u00een care vor ajunge. Prin discu\u021biile purtate, de\u0219i nu am vrut s\u0103 influen\u021b\u0103m \u00een niciun fel alegerea obiectului de studiu, am c\u0103utat s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 se vor evita suprapunerile \u00eentre subiectele de cercetare. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, am stabilit de la bun \u00eenceput inten\u021bia de a integra \u0219i fotografia documentar\u0103 \u00een acest proiect, asum\u00e2nd importan\u021ba acestui domeniu, deopotriv\u0103 artistic \u0219i \u0219tiin\u021bific, astfel c\u0103 autorii au acceptat ideea colabor\u0103rii cu doi documentari\u0219ti foto pentru a ilustra materialele rezultate \u0219i pentru a realiza o serie de arhive vizuale.<\/p>\n\n\n\n
Capitolele care formeaz\u0103 volumul de fa\u021b\u0103 au la baz\u0103 o serie foarte divers\u0103 de abord\u0103ri. Eterogen doar la prima vedere, corpusul de texte semnate de Maria Amarinei, Bogdan Co\u0219a, Florin Dumitrescu, Alexandra Felseghi, Vlad Gheorghiu \u0219i Andrada L\u0103utaru structureaz\u0103, credem noi, un tablou fidel al ruralit\u0103\u021bii contemporane. Articolul Mariei Amarinei, autoare a unui amplu reportaj despre alcoolismul \u00een mediul rural (publicat \u00een Scena9<\/em> \u00een 2021), \u0219i-a propus s\u0103 documenteze rela\u021biile maritale ale femeilor de la \u021bar\u0103. O explorare a cauzelor \u0219i motiva\u021biilor din spatele deciziilor luate de c\u0103tre femei apar\u021bin\u00e2nd mai multor genera\u021bii, studiul se dedic\u0103 perspectivelor feminine asupra c\u0103s\u0103toriei \u0219i vie\u021bii de familie, dar \u2013 mai ales \u2013 asupra problemelor marcante (violen\u021ba domestic\u0103, alcoolismul, infidelitatea etc.) care afecteaz\u0103 rela\u021biile conjugale \u00een ruralul rom\u00e2nesc. \u00centr-o formul\u0103 mai degrab\u0103 neortodox\u0103, contribu\u021bia lui Bogdan Co\u0219a a vizat un experiment pornind de la cel mai recent roman al s\u0103u, C\u00e2t de aproape sunt ploile reci<\/em> (Editura Trei, 2020). Pornind de la problematica migra\u021biei \u0219i a impactului pe care \u00eel are asupra satului rom\u00e2nesc, interven\u021bia lui Co\u0219a, structurat\u0103 \u00een jurul unui interviu luat unei femei trecute prin etape profesionale extrem de diverse, relev\u0103 o fa\u021bet\u0103 inedit\u0103 a experien\u021bei migra\u021biei economice, de la \u0219ocurile culturale p\u00e2n\u0103 la rela\u021bion\u0103rile inter-umane. \u00centr-o abordare ampl\u0103 \u0219i exigent structurat\u0103, antropologul Florin Dumitrescu realizeaz\u0103 o radiografie cvasi-exhaustiv\u0103 a pie\u021belor agro-alimentare din diverse zone ale Rom\u00e2niei \u00een c\u0103utarea unui prezumat \u201espirit t\u00e2rgove\u021b\u201d. Mai exact, autorul survoleaz\u0103 at\u00e2t bazele sociale, c\u00e2t \u0219i condi\u021biile materiale care duc la proliferarea acestor forme pre-capitaliste de comer\u021b aflat la zona de confluen\u021b\u0103 dintre rural \u0219i urban. Reiese, din cuprinz\u0103toarea analiz\u0103 a antropologului, un univers topo-social cu motiva\u021bii extrem de complexe, de la noile trend<\/em>-uri alimentare la dimensiunea anti-consumerist\u0103 a comer\u021bului local. La fel de cuprinz\u0103toare este \u0219i interven\u021bia Alexandrei Felseghi, care urm\u0103re\u0219te atent, \u00een investiga\u021bia ei, trei studii de caz \u00een \u00eencercarea de a extrapola tiparul vicios al abandonului \u0219colar. Tot o analiz\u0103 sistemic\u0103 \u00eentreprinde \u0219i Vlad Gheorghiu, cercet\u0103tor la Universitatea din Aberdeen (Sco\u021bia), care documenteaz\u0103 memoria social\u0103 a oamenilor din Chie\u0219d (jude\u021bul S\u0103laj), localitate minier\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anilor 2000. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 prin ce au trecut \u0219i cum au resim\u021bit localnicii dezindustrializarea, care a venit la pachet cu transform\u0103rile sociale, economice \u0219i culturale specifice unui astfel de fenomen, Gheorghiu examineaz\u0103 cu rigurozitate ciocnirea transgenera\u021bional\u0103 dintre exigen\u021bele \u0219i provoc\u0103rile prezentului \u0219i mo\u0219tenirea socialist\u0103. Deloc \u00een cele din urm\u0103, jurnalista Andrada L\u0103utaru documenteaz\u0103 judicios, \u00een investiga\u021bia ei despre \u00eemb\u0103tr\u00e2nire, o serie de studii de caz din satul Dumusl\u0103u (jude\u021bul S\u0103laj), o comunitate \u00een care, \u00een vara anului 2022, mai locuiau \u00een permanen\u021b\u0103 29 de persoane, toate av\u00e2nd peste 70 de ani.<\/p>\n\n\n\n
(fragment din Introducere<\/strong><\/em><\/strong>, de Valer Simion Cosma<\/strong> & Emanuel Modoc<\/strong>)<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n\n\n\n
*Proiect derulat de Muzeul Jude\u021bean de Istorie \u015fi Art\u0103 \u2013 Zal\u0103u \u00een parteneriat cu Centrul pentru Studierea Modernit\u0103\u021bii \u0219i a Lumii Rurale, co-finan\u021bat de Administra\u021bia Fondului Cultural Na\u021bional (AFCN) \u0219i Muzeul Jude\u021bean de Istorie \u0219i Art\u0103 Zal\u0103u.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Editura Universit\u0103\u021bii \u201eLucian Blaga\u201d din Sibiu v\u0103 prezint\u0103 \u00een avanpremier\u0103 un fragment din volumul de studii transdisciplinare Culese din rural, editat de Valer Simion Cosma \u0219i Emanuel Modoc, cu texte semnate de Maria Amarinei, Bogdan Co\u0219a, Florin Dumitrescu, Alexandra Felseghi, Vlad Gheorghiu \u0219i Andrada L\u0103utaru. C\u00e2nd vine vorba de produc\u021bia \u0219i consumul cultural \u00een contemporaneitate, popula\u021bia rural\u0103 a fost redus\u0103 \u00een ultimele decenii la statutul de consumatoare \u0219i par\u021bial produc\u0103toare de folclor (muzic\u0103 popular\u0103, dansuri, expozi\u021bii de costume \u0219i \u021bes\u0103turi), iar lumea rural\u0103 este prezentat\u0103 predominant pe dou\u0103 coordonate majore: 1) a \u00eenapoierii culturale \u0219i educa\u021bionale 2) a escapismului bucolic,<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5935,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[164],"tags":[170,1383,1385,1384,1386],"coauthors":[1278],"class_list":["post-5920","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-avanpremiere","tag-avanpremiera","tag-culese-din-rural","tag-emanuel-modoc","tag-ulbs","tag-valer-simion-cosma"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/11\/Coperta-Culese-din-rural_final-compressed-page-001-2.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5920","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5920"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5920\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5939,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5920\/revisions\/5939"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5935"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5920"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5920"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5920"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5920"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}