{"id":5799,"date":"2022-10-17T08:33:40","date_gmt":"2022-10-17T05:33:40","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5799"},"modified":"2022-10-17T08:33:46","modified_gmt":"2022-10-17T05:33:46","slug":"prima-noastra-romanciera-eroina-de-roman","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5799","title":{"rendered":"Prima noastr\u0103 romancier\u0103 \u2013 eroin\u0103 de roman"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Nina Ceranu, Doamna de pe Spion Strasse. Cel ce n-a g\u0103sit drumul s-a r\u0103t\u0103cit?<\/em>, Editura Eubeea, Timi\u0219oara, 2016<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

G. C\u0103linescu a b\u0103gat de seam\u0103 c\u0103 scriitorii nu prea se las\u0103 folosi\u021bi ca personaje de roman. Fire\u0219te, el \u00eei avea \u00een vedere pe marii scriitori, pe eroii literaturii, c\u0103ci ace\u0219tia nu se las\u0103 nicidecum manipula\u021bi ca eroi literari, dar nu e u\u0219or nici cu scriitorii mai m\u0103run\u021bei. Lucrul se vede \u0219i din romanul Ninei Ceranu (Doamna de pe Spion Strasse. Cel ce n-a g\u0103sit drumul s-a r\u0103t\u0103cit?<\/em>,Editura Eubeea, Timi\u0219oara, 2016) dedicat primei noastre romanciere \u2013 Emilia Lungu-Puhallo. Din c\u00eete mi-am putut da seama c\u00eend m-am str\u0103duit la o mic\u0103 documentare despre Emilia[1]<\/a>, aceasta chiar avea calit\u0103\u021bi de personaj literar \u00een cheie melodramatic\u0103. Emilia a avut o via\u021b\u0103 epic\u0103 \u0219i cu destule momente de dram\u0103 familial\u0103, fiind o militant\u0103 extrem de activ\u0103 \u00een c\u00eemp didactic, patriotic \u0219i feminist. Poet\u0103, prozatoare, ziarist\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare, animatoare patrioat\u0103, s-a m\u0103ritat t\u00eerziu (av\u00eend probabil complexul fetei b\u0103tr\u00eene) \u0219i n-a avut noroc \u00een c\u0103snicie: Isac Puhallo, ofi\u021ber croat, moare repede \u0219i la c\u00eeteva s\u0103pt\u0103m\u00eeni dup\u0103 el, moare \u0219i copilul n\u0103scut de Emilia. Urmeaz\u0103 o via\u021b\u0103 de muceni\u021b\u0103 \u0219i o b\u0103tr\u00eene\u021be \u00een uitare (m\u0103car c\u0103, gelo\u0219i cum s\u00eent de tradi\u021biile lor, b\u0103n\u0103\u021benii au consemnat-o \u00een c\u0103r\u021bi \u0219i au dat m\u0103rturii destule despre ea). Dar nu roman melodramatic vrea s\u0103 scrie Nina Ceranu, ci, pe c\u00eet se poate, realist \u0219i roman\u021bios deodat\u0103, bine scufundat \u00een culoarea local\u0103. Nimeni n-o cunoa\u0219te mai bine pe Emilia dec\u00eet Nina Ceranu, c\u0103ci Emilia i-a fost \u0219i subiect de licen\u021b\u0103 \u0219i subiect de doctorat. Cu toate astea n-a cutezat s\u0103-i \u00eenchine o monografie, prefer\u00eend \u201ea o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219a a\u0219a cum mi-o imaginez\u201d, dar sprijinind imagina\u021bia \u0219i pe scrierile Emiliei, nu doar pe cele mai relevante momente biografice. Dec\u00eet o exegez\u0103, mai bine, a\u0219adar, o fiin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cartea e bine blindat\u0103, cu prefa\u021b\u0103, postfa\u021b\u0103 \u0219i o not\u0103 de copert\u0103 semnat\u0103 de Cornel Ungureanu, \u00een care certific\u0103 \u0219i domnia sa poten\u021bialul romanesc al biografiei Emiliei, biografie care \u201epoate fi o ispit\u0103 pentru imagina\u021bia unui prozator\u201d. Qed.<\/p>\n\n\n\n

O bun\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are analitic\u0103 a c\u0103r\u021bii face, \u00een prefa\u021b\u0103, Constantin Stana, trec\u00eendu-i \u00een revist\u0103 toate calit\u0103\u021bile expresive \u0219i constructive. De n-ar fi c\u00eeteva entuziasme necontrolate \u0219i cam hazardate, prefa\u021ba ar fi chiar ce trebuie. Dar, din p\u0103cate, s\u00eent \u0219i de felul acesta. C\u00eend, bun\u0103oar\u0103, Constantin Stana ne spune c\u0103 \u201egestul ini\u021biatic al Ninei Ceranu aminte\u0219te de acela, profund ezoteric, al lui Vergiliu, de a-l c\u0103l\u0103uzi pe Dante \u00een Infern\u201d, a\u0219a cum ne c\u0103l\u0103uze\u0219te Nina Ceranu \u00een vremile secolului XIX. Dar mai ales c\u00eend subliniaz\u0103 c\u0103 \u201ediferen\u021bele dintre aceste dou\u0103 c\u0103l\u0103torii se datoreaz\u0103 lumilor \u0219i vremurilor\u201d, care, fiind ele diferite, produc de la sine diferen\u021b\u0103. Haida-de! Nici spusa conform c\u0103reia \u201ecartea Ninei Ceranu este un avertisment dat modernismului cu orice pre\u021b \u0219i de f\u0103c\u0103tur\u0103 ce rebuteaz\u0103 nestingherit\u201d, dar nu mai pu\u021bin \u0219i \u201epostmodernismului vl\u0103guit \u0219i eclectic\u201d, n-are nicio leg\u0103tur\u0103 cu romanul ca atare. Dar la observa\u021biile despre limbaj, despre culoarea local\u0103, despre documentarea din fundal nici n-ar mai fi de ad\u0103ugat ceva. \u0218i nici postfa\u021ba lui Dumitru Vl\u0103du\u021b, care rezum\u0103 romanul, nu adaug\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Despre postmodernism chiar nu era recomandat s\u0103 se spun\u0103 lucruri rele, c\u0103ci Nina Ceranu, vrea\u2013nu vrea, cam acolo se \u00eenscrie de vreme ce s-a identificat \u00eentr-at\u00eet cu propria eroin\u0103 \u00eenc\u00eet i-a preluat arta scrisului \u0219i scrie ca \u0219i cum ar scrie Emilia \u00eens\u0103\u0219i. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, stilistic avem de-a face cu o re-scriere, a\u0219adar cu ceva postmodernist sadea. \u0218i nu-i vorba doar de arheologia limbajului \u0219i de str\u0103dania de a folosi limba din vremea Emiliei (\u0219i cu care \u0219i-a scris \u0219i ea romanul Elmira<\/em>), ci \u0219i de maniera roman\u021bioas\u0103 \u00een care s\u00eent prezentate faptele \u0219i personajele \u0219i de \u00eenclina\u021bia spre eufemism c\u00eend se fac nota\u021bii de natur\u0103 sau de st\u0103ri \u2013 interioare \u0219i meteo deopotriv\u0103 \u2013, care toate trag spre suavitatea liric\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Nina Ceranu (…) s-a identificat \u00eentr-at\u00eet cu propria eroin\u0103 \u00eenc\u00eet i-a preluat arta scrisului \u0219i scrie ca \u0219i cum ar scrie Emilia \u00eens\u0103\u0219i. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, stilistic avem de-a face cu o re-scriere, a\u0219adar cu ceva postmodernist sadea.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

\u0218i compozi\u021bia tramei evenimen\u021biale e una care ar fi fost pe gustul Emiliei, cu scene patetice \u0219i roman\u021bioase. Romanul \u00eencepe cu forfota de la patinoar, unde Milia zburd\u0103 p\u00een\u0103 c\u00eend e gata-gata s\u0103 dea peste ea o sanie tras\u0103 de doi cai prea buieci; noroc doar c\u0103 \u201edintr-un grup de ofi\u021beri, un b\u0103rbat le s\u0103ri \u00een fa\u021b\u0103 arm\u0103sarilor, oprindu-i \u00een loc, \u0219i-o trase la o parte pe victima ame\u021bit\u0103 de z\u0103p\u0103ceal\u0103\u201d. Dar salvatorul se tope\u0219te instantaneu \u0219i de n-ar fi fost recomandat\u0103 arta peripe\u021biei de \u00eensu\u0219i Aristotel cine \u0219tie dac\u0103 fata ar fi apucat m\u0103car s\u0103-i mul\u021bumeasc\u0103. Dar a\u0219a, surpriz\u0103: salvatorul o a\u0219tepta chiar acas\u0103 la ea unde, cum se \u00eent\u00eempl\u0103 totdeauna c\u00eend o fecioar\u0103 \u00ee\u0219i \u00eent\u00eelne\u0219te salvatorul, \u201emi\u0219carea cu afect \u00eei dete fetei o altfel de c\u0103ldur\u0103, de-i tres\u0103ri inima \u0219i-i \u00eenv\u0103p\u0103ie boiul\u201d. De aici apoi succede sentiment frumos, c\u0103ci \u201ecurajul lui\u201d \u201e\u00eei \u00eenl\u0103n\u021base \u0219i ei inima \u0219i mintea\u201d; dar sentiment frumos cu reciprocitate, c\u0103ci \u0219i viitorul medic Nanu e vr\u0103jit de Milia. Incidentul cavaleresc de la patinoar se completeaz\u0103 cu presta\u021bia de la bal \u2013 primul bal al Emiliei (prilej tocmai bun pentru Nina Ceranu s\u0103 scoat\u0103 la parad\u0103 limbajul tuturor stofelor, m\u0103t\u0103surilor \u0219i modelelor de rochii; astfel de prilejuri de baie \u00een limbajul epocii se produc aproape sistematic, \u0219i c\u00eend e vorba de mese festive, \u0219i c\u00eend e vorba de obiceiuri sau c\u0103l\u0103torii; cu at\u00eet mai mult c\u00eend e vorba de devoalarea vreunui cod, cum e cel al evantaiului) \u2013 \u00een urma c\u0103reia idila se consolideaz\u0103 \u0219i sentimentele merg parc\u0103 spre apogeu reciproc. Dar tocmai c\u00eend junele declam\u0103 c\u0103 Milia poate dispune de via\u021ba lui \u0219i-i cere m\u00eena, pe Milia o apuc\u0103 scrupule burgheze \u0219i feministe simultan. De\u0219i p\u00een\u0103 atunci era de partea c\u0103s\u0103toriei din iubire, condamn\u00eend \u0219i comp\u0103timind pe Ersilia care se m\u0103ritase f\u0103r\u0103, pe Emilia o apuc\u0103 o incongruen\u021b\u0103 \u0219i \u00eencepe s\u0103 recite exigen\u021be burgheze: \u201ece s-ar alege din talentele mele \u00een veget\u0103rile mizeriei?\u201d. Argumentele optimiste ale junelui s\u00eent respinse, a\u0219a c\u0103 el se retrage din ini\u021biativ\u0103, m\u0103car c\u0103 Milia \u201es-a\u0219teptase s-o roage, s-o imploreze\u201d. \u00cen autoanaliza care urmeaz\u0103, Milia \u00ee\u0219i repro\u0219eaz\u0103 \u201earongan\u021ba\u201d, dar nu de arogan\u021b\u0103 era vorba, ci de curat spirit burghez la o romantic\u0103 absolut\u0103, din cele \u201ecare-\u0219i umplu inima numai c-o iubire\u201d. Odat\u0103 \u00eencheiat\u0103 candida poveste a primei iubiri, romanul parcurge c\u00eeteva secven\u021be de societate b\u0103n\u0103\u021bean\u0103 (baluri, spectacole de teatru, vizite, ie\u0219iri la gr\u0103dinile ber\u0103riilor \u0219.a.). La una din acestea e adus \u0219i junele Mihai Eminescu, prieten cu Iulian Grozescu, pus apoi s\u0103 c\u00eente o serenad\u0103 sub fereastra Ersiliei, iubita pierdut\u0103 \u0219i m\u0103ritat\u0103 a lui Grozescu. Poetul Grozescu, unchiul Emiliei, e \u0219i el patriot \u0219i arat\u0103 na\u021bionalism curat \u0219i la meniu: \u201eO fi m\u00eencare preg\u0103tit\u0103 \u00een firea noastr\u0103 simpl\u0103, ferit\u0103 de orice ingredin\u021be strine?\u201d \u00eel \u00eentreab\u0103 el pe chelner. Fire\u0219te c\u0103 era, m\u0103car c\u0103 gr\u0103dina era plin\u0103 doar de strini, singurii ne-strini fiind cei doi poe\u021bi. Apuc\u0103turi patriotice le apuc\u0103 pe personaje tot mereu, ca \u0219i recitatul de poezii, de\u0219i \u00een genere e prop\u0103\u0219it\u0103 buna \u00een\u021belegere inter-etnic\u0103 \u0219i eviden\u021biat mozaicul cultural b\u0103n\u0103\u021bean. Extras\u0103 din idil\u0103, Milia se av\u00eent\u0103 \u00een misiune educativ\u0103 ca \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare la Iznim, la prima \u0219coal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de fete din Banat (se av\u00eent\u0103 \u0219i ca s\u0103 scape de \u201er\u0103ut\u0103\u021bile gurilor rele \u0219i a inimilor \u00eempietrite, ce nu aveau loc de sfioasele ei umbl\u0103ri\u201d, cu toate c\u0103 Milia \u201etr\u0103ia ca o sf\u00eent\u0103\u201d, \u201eera curat\u0103 \u00een albea\u021ba crinului, pioas\u0103 ca un copil\u201d \u2013 dar \u201enici a\u0219a nu sc\u0103pa de def\u0103im\u0103ri\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Excep\u021bionalitatea Emiliei e bine p\u0103zit\u0103 de Nina Ceranu \u0219i-i greu de admis c\u0103 putea st\u00eerni vorbe rele. Dar totu\u0219i, lucrul se \u00eent\u00eempla \u0219i \u201eca s\u0103 scape de gura lumei \u0219i de traiul ur\u00eet, \u00een ponegrire, Milia aflase secretul: petrecerea timpului \u00een singur\u0103tate\u201d. A\u0219a descoper\u0103 ea bucuria contempl\u0103rii naturii \u2013 timp \u00een care \u201e\u00een suflet \u00eei c\u00eenta poezia\u201d. Face militan\u021b\u0103 feminist\u0103 \u0219i la \u021bar\u0103, printre notabilit\u0103\u021bile comunale retrograde, \u00een dialoguri asumat artificiale, un fel de schimb de tirade, \u00een care nota de autenticitate adie doar din limbajul b\u0103n\u0103\u021benesc. Se \u00eentoarce la ora\u0219 \u0219i-\u0219i \u00eendreapt\u0103 energia spre ac\u021biuni patriotice: un bal \u2013 cu scop caritabil \u2013 dat de societatea Damelor al c\u0103rei organizator e chiar ea. Nu lipse\u0219te din motiva\u021bia ac\u021biunilor nici interesul personal, c\u0103ci Emilia \u201e\u0219tia c\u0103 e \u00een cea din urm\u0103 curs\u0103\u201d. Dar e o curs\u0103 pe care o c\u00ee\u0219tig\u0103, c\u0103ci tocmai acum \u00eel descoper\u0103 \u00eentre invita\u021bi pe Puhallo \u2013 \u201e\u0219i privirea lui o arse ca un sfredel\u201d. Mediile radiografiate sumar p\u00een\u0103 acum se mut\u0103 dup\u0103 nunt\u0103 \u00een Bosnia \u0219i-n mediul cazon, dar tot cu explor\u0103ri de suprafa\u021b\u0103. Urmeaz\u0103 cele dou\u0103 tragedii \u2013 moartea so\u021bului \u0219i moartea copilului \u2013, apoi cele ale p\u0103rin\u021bilor, a\u0219a c\u0103 \u201efirea Miliei era \u00eensemnat\u0103, de mult\u0103 vreme, cu marca disper\u0103rii\u201d. Se ata\u0219eaz\u0103 \u0219i un extras din mediile vieneze, unde Milia merge la o \u0219edin\u021b\u0103 de spiritism. R\u0103zboiul d\u0103 lumea peste cap, dar \u00eei \u0219i prilejuie\u0219te Miliei o implicare patriotic\u0103. (\u00cen v\u00eertejul evenimentelor se mai petrec \u0219i anacronisme: Milia e gata, crede tat\u0103l ei, s\u0103 plece pe front, s\u0103 \u00eengrijeasc\u0103 r\u0103ni\u021bii, \u201eca \u0219i regina\u201d, de\u0219i regina \u00eenc\u0103 n-apucase s\u0103 mearg\u0103, c\u0103ci era doar \u00eenceputul r\u0103zboiului, de la care Rom\u00e2nia a lipsit.) Schimb\u0103rile aduse de r\u0103zboi s\u00eent grave, dup\u0103 cum le \u00een\u0219ir\u0103 preotul Fortunat: \u201emai ales de necredin\u021ba femeilor a[i] c\u0103ror b\u0103rba\u021bi \u00ees du\u0219i pe front, de sporirea cazurilor de \u021biitorie, de na\u0219terile \u00een p\u0103cat trupesc\u201d etc. Dup\u0103 r\u0103zboi, dec\u0103derea moravurilor e \u0219i mai acut\u0103 \u0219i Milia se \u00eenchide \u00een sine, tot mai uitat\u0103 \u0219i tot mai ignorat\u0103 de noua lume, ea \u00eens\u0103\u0219i tot mai acrit\u0103 \u0219i mai c\u0103rp\u0103noas\u0103. Preumbl\u0103rile prin imperiu s\u00eent un pretext narativ eficient, c\u0103ci prilejuiesc inserarea unor epistole de epoc\u0103 (probabil autentice).<\/p>\n\n\n\n

Concluzia romanului e ata\u0219at\u0103 \u00een clar: \u201eZiare, lupt\u0103, poezie, visare, ur\u0103, iubire, toate c\u00eete \u00eencap \u00eentr-o via\u021b\u0103 de om \u0219i cu un cuv\u00eent \u00eentregitor: Milia.\u201d Via\u021ba unei femei, compus\u0103 din c\u00eeteva tablouri (via\u021ba, nu femeia), a scris Nina Ceranu, mai degrab\u0103 dec\u00eet via\u021ba unei scriitoare. Nu \u0219tiu dac\u0103 ideea de a scrie \u00een maniera anilor 1870 \u0219i de a l\u0103sa impresia c\u0103 Emilia \u00eens\u0103\u0219i a dictat romanul a fost cea mai nimerit\u0103, dar o idee interesant\u0103 sigur a fost.      <\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> Vezi Ardelencele<\/em>,Editura \u0218coala Ardelean\u0103\/Eikon, Cluj-Napoca, 2014.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

G. C\u0103linescu a b\u0103gat de seam\u0103 c\u0103 scriitorii nu prea se las\u0103 folosi\u021bi ca personaje de roman. Fire\u0219te, el \u00eei avea \u00een vedere pe marii scriitori, pe eroii literaturii, c\u0103ci ace\u0219tia nu se las\u0103 nicidecum manipula\u021bi ca eroi literari, dar nu e u\u0219or nici cu scriitorii mai m\u0103run\u021bei. Lucrul se vede \u0219i din romanul Ninei Ceranu (Doamna de pe Spion Strasse. Cel ce n-a g\u0103sit drumul s-a r\u0103t\u0103cit?,Editura Eubeea, Timi\u0219oara, 2016) dedicat primei noastre romanciere \u2013 Emilia Lungu-Puhallo. Din c\u00eete mi-am putut da seama c\u00eend m-am str\u0103duit la o mic\u0103 documentare despre Emilia[1], aceasta chiar avea calit\u0103\u021bi de personaj literar<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":5800,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[376,52],"tags":[82,375,1362,1352],"coauthors":[1120],"class_list":["post-5799","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-carnete-critice","category-rubrici","tag-al-cistelecan","tag-carnete-critice","tag-nina-ceranu","tag-nr-7-8-2022"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/coperta-Ceranu.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5799","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5799"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5799\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5802,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5799\/revisions\/5802"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5800"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5799"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}