{"id":5738,"date":"2022-10-11T12:18:11","date_gmt":"2022-10-11T09:18:11","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5738"},"modified":"2022-10-12T10:33:04","modified_gmt":"2022-10-12T07:33:04","slug":"agresiuni","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5738","title":{"rendered":"Agresiuni"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/RMN-1024x768.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-5739\" width=\"768\" height=\"576\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/RMN-1024x768.jpg 1024w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/RMN-300x225.jpg 300w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/RMN-768x576.jpg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/RMN-480x360.jpg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/RMN.jpg 1200w\" sizes=\"auto, (max-width: 768px) 100vw, 768px\" \/><figcaption><em>R.M.N. <\/em>(regia: Cristian Mungiu)<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p><\/p>\n\n\n\n<p>Prin lumea pe care o surprinde cu fiecare film al s\u0103u, Cristian Mungiu ofer\u0103 noi perspective asupra felului \u00een care oamenii se raporteaz\u0103 la propria familie, la obi\u0219nuin\u021be \u0219i prejudec\u0103\u021bi, la propria comunitate, dar \u0219i la ei \u00een\u0219i\u0219i: demnitatea se \u00eengem\u0103neaz\u0103 cu trivialul, orgoliul escamoteaz\u0103 la\u0219itatea, curajul este neutralizat. Faptele de la care pleac\u0103 regizorul rom\u00e2n par, adesea, anodine, dar exist\u0103 mereu \u00eentr-un punct (sau mai multe) din scenariu ceva nefiresc\/nechibzuit sau chibzuit prea mult\/absurd &amp; profund uman. De la <em>4 luni, 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i 2 zile<\/em> (2007), pelicul\u0103 r\u0103spl\u0103tit\u0103 cu Palme d\u2019Or, trec\u00e2nd prin <em>Dup\u0103 dealuri<\/em> (2012 \u2013 premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de la Cannes) \u0219i <em>Bacalaureat<\/em> (2016, premiul pentru cel mai bun regizor la Festivalul de la Cannes), odat\u0103 cu <em>R.M.N.<\/em> (care \u00eenregistreaz\u0103 numeroase conflicte f\u0103\u021bi\u0219e sau mocnite), viziunea lui Mungiu cap\u0103t\u0103 nu at\u00e2t complexitatea privirii care surprinde \u00een cadre consecutive firescul conversa\u021biei, for\u021ba imaginii \u0219i <em>clash<\/em>-ul cultural (elemente ce s-au tot rafinat de-a lungul anilor), c\u00e2t, mai ales, permeabilitatea unor universuri tangen\u021biale \u2013 care sunt, \u00een definitiv, oamenii \u00een\u0219i\u0219i, cu fricile, nevoile, aparentele certitudini \u0219i indetermin\u0103rile lor. De aceea, c\u00e2nd Matthias se \u00eentoarce de la munc\u0103 din Germania \u00een satul s\u0103u natal, motivul pare simplu: fiul s\u0103u a v\u0103zut ceva care l-a speriat \u0219i, ca urmare, a amu\u021bit. Descoper\u0103, totodat\u0103, c\u0103 tat\u0103l s\u0103u are grave probleme de s\u0103n\u0103tate. Dar \u00een planul al doilea, osmotic cu primul, apare problema muncitorilor srilankezi angaja\u021bi la fabrica de p\u00e2ine condus\u0103 de o unguroaic\u0103 \u2013 mai \u00eent\u00e2i trei, apoi sunt a\u0219tepta\u021bi \u00eenc\u0103 doi. Cum ac\u021biunea se petrece \u00een preajma s\u0103rb\u0103torilor de iarn\u0103, e nevoie de angaja\u021bi care s\u0103 onoreze comenzile. Pentru \u00eenceput, muncitorii sunt caza\u021bi \u00eentr-o anex\u0103 a pensiunii cuscrilor lui Matthias, numai c\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103rile se complic\u0103, mai ales c\u00e2nd comunitatea decide s\u0103 \u00eei expulzeze pe muncitorii str\u0103ini.<\/p>\n\n\n\n<p><em>R.M.N<\/em>. \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 faptul c\u0103 vocea comunit\u0103\u021bii r\u0103m\u00e2ne \u201evox Dei\u201d, iar ceea ce nu \u00een\u021belegem ne sperie; numai c\u0103 xenofobia, transferul problemelor personale \u00een albia celor colective, dorin\u021ba de a g\u0103si \u021bapi isp\u0103\u0219itori, agresivitatea fa\u021b\u0103 de orice este par\u021bial \u00een\u021beles, rasismul, mizeria social\u0103 \u2013 sunt doar c\u00e2teva p\u00e2rghii pe care le putem reg\u0103si \u00een pelicula lui Mungiu. Din planul al doilea \u2013 de unde r\u0103zbate conflictul etnic \u2013 se desprinde unul de natur\u0103 erotic\u0103: Matthias, de\u0219i c\u0103s\u0103torit cu Ana, o redescoper\u0103 pe Csilla, divor\u021bat\u0103 de c\u00e2\u021biva ani. Csilla este, de altfel, m\u00e2na dreapt\u0103 a conducerii micii brut\u0103rii locale, cea care decide s\u0103 apeleze la for\u021b\u0103 de munc\u0103 srilankez\u0103, cu scopul de a atinge num\u0103rul necesar de angaja\u021bi pentru atragerea de fonduri europene; emancipat\u0103, puternic\u0103, independent\u0103, Csilla (interpretat\u0103 de Judith State), o fire artistic\u0103, sofisticat\u0103 (c\u00e2nt\u0103 la violoncel), este perseverent\u0103 \u00een tot ceea ce face \u0219i crede c\u0103 va g\u0103si solu\u021bii indiferent de situa\u021bie. Cariera \u00eenseamn\u0103 totul pentru ea. La antipod, se afl\u0103 Ana (interpretat\u0103 de Macrina B\u00e2rl\u0103deanu), so\u021bia lui Matthias, care \u00ee\u0219i cre\u0219te singur\u0103 b\u0103iatul \u00een lipsa tat\u0103lui plecat s\u0103 munceasc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n<p>Actor la Teatrul Mic, Marin Grigore \u00ee\u0219i face debutul \u00een cinema \u00een 2016, cu rolul lui Sebi din <em>Sieranevada<\/em> (regia: Cristi Puiu). \u00cel reg\u0103sim, deopotriv\u0103, \u00een seria TV <em>Ai no\u0219tri<\/em> (2017) \u0219i interpret\u00e2ndu-l pe Anton din <em>Urma<\/em> (regia: Dorian Bogu\u021b\u0103, 2019). Matthias \u00eentruchipeaz\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 imaginea tipic\u0103 a muncitorului rom\u00e2n plecat \u00een str\u0103in\u0103tate pentru bani mai mul\u021bi, \u0219i so\u021bul infidel, \u0219i tat\u0103l precaut, \u0219i fiul neputincios. Personajul interpretat de Marin Grigore \u00een <em>R.M.N.<\/em> c\u0103p\u0103t\u0103 coeren\u021b\u0103, profunzime, dar \u0219i o oarecare tandre\u021be, dincolo de profilul aparent de brut\u0103. Rela\u021bia pe care o construie\u0219te cu b\u0103iatul s\u0103u, Rudi (rol cu care debuteaz\u0103 Mark Edward Blenyesi), care nu vorbe\u0219te din pricina unui moment de groaz\u0103, d\u0103 amplitudine personajului. Rudi prevede moartea b\u0103tr\u00e2nului \u2013 \u00eentr-o diminea\u021b\u0103, \u00een drumul s\u0103u spre \u0219coal\u0103, prin p\u0103dure, vede un b\u0103rbat sp\u00e2nzurat. La revenirea \u00een \u021bar\u0103 a lui Matthias, cei doi \u2013 tat\u0103 \u0219i fiu \u2013 merg \u00eempreun\u0103 cu barca pe un lac de decantare (mizerabil, de altfel, construit pe o min\u0103). Matthias se obstineaz\u0103 s\u0103-l \u00eenve\u021be pe Rudi tehnici de supravie\u021buire pe munte, con\u0219tient fiind c\u0103 absen\u021ba sa (<em>recte<\/em> influen\u021ba exacerbat\u0103 a mamei) i-a dereglat profilul masculin. Genial\u0103 scena \u00een care Matthias afl\u0103 c\u0103 Rudi a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 cro\u0219eteze!<\/p>\n\n\n\n<p>Tot \u00een aceast\u0103 dimensiune a familiei se \u00eenscrie \u0219i rela\u021bia lui Matthias cu b\u0103tr\u00e2nul Otto (interpretat de Andrei Finti), a c\u0103rui stare se depreciaz\u0103 galopant, iar medicul \u00eel sf\u0103tuie\u0219te pe Matthias s\u0103 mearg\u0103 la Cluj pentru un RMN ce dezv\u0103luie stadiul avansat al unui cancer cerebral.<\/p>\n\n\n\n<p>Mungiu surprinde \u0219i perspectiva paranormal\u0103, lynchian\u0103 aproape, \u00een scena \u00een care to\u021bi locuitorii satului transilv\u0103nean urc\u0103 spre p\u0103dure \u2013 un soi de Golgot\u0103 contemporan\u0103 \u2013 pentru a-l dezlega pe b\u0103tr\u00e2nul Otto, dar \u0219i \u00een secven\u021ba final\u0103, ritmat\u0103 de imaginea ursului ca simbol apotropaic \u0219i r\u0103zboinic deopotriv\u0103. Comunitatea fanatic\u0103, segregat\u0103 de conflicte etnice grave, are un nou motiv de disput\u0103 interrasial\u0103: apari\u021bia muncitorilor la brut\u0103ria local\u0103. <em>Mutatis mutandis<\/em>: pelicula lui Mungiu restituie, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, metafora unei Europe ce se simte amenin\u021bat\u0103 de imigran\u021bi veni\u021bi de pe alte continente. \u00cen <em>R.M.N.<\/em>, Mungiu pune sub lup\u0103 comportamente, interogheaz\u0103 necontenit o lume din care se extrage \u0219i pe care o restituie pe alocuri empatic, dar \u0219i cu mult umor, \u00een care personajele evolueaz\u0103 f\u0103r\u0103 exager\u0103ri teatrale \u2013 expresiv, carismatic \u2013 dezv\u0103luind un <em>thriller<\/em> \u00een care tensiunea vine din mai multe direc\u021bii, nu pentru a-l bulversa pe spectator, ci pentru a-l provoca s\u0103 reflecteze la propria lume, la propriile prejudec\u0103\u021bi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen <i>R.M.N.<\/i>, Mungiu pune sub lup\u0103 comportamente, interogheaz\u0103 necontenit o lume din care se extrage \u0219i pe care o restituie pe alocuri empatic, dar \u0219i cu mult umor.<\/p>\n","protected":false},"author":21,"featured_media":5739,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,62],"tags":[142,1360,141,1352],"coauthors":[1223],"class_list":["post-5738","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-cinemascop","tag-cinemascop","tag-cristian-mungiu","tag-irina-roxana-georgescu","tag-nr-7-8-2022"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/RMN.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5738","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/21"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5738"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5738\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5749,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5738\/revisions\/5749"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5739"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5738"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5738"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5738"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5738"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}