{"id":5530,"date":"2022-08-31T15:37:25","date_gmt":"2022-08-31T12:37:25","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5530"},"modified":"2022-09-19T04:49:18","modified_gmt":"2022-09-19T01:49:18","slug":"o-entropie-teatrala-ordonata-festivalul-atelier-2022","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5530","title":{"rendered":"O entropie teatral\u0103 ordonat\u0103: Festivalul \u201eAtelier\u201d 2022"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
497<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Anul \u0103sta, Festivalul Interna\u021bional de Artele Spectacolului \u201eAtelier\u201d a \u00eemplinit 30 de ani de la \u00eenfiin\u021bare, chiar dac\u0103 sincopele vremurilor l-au adus abia la edi\u021bia 28. Teatrul Municipal Baia Mare, unde evenimentul are loc, aniverseaz\u0103 70 de ani de existen\u021b\u0103. Cam acesta a fost contextul \u00een care, \u00eentre 4-11 iunie, \u00een nordul maramure\u0219ean s-au derulat reprezenta\u021bii, lans\u0103ri de carte, expozi\u021bii, colocvii, \u00eentr-o atmosfer\u0103 plin\u0103 de vitalitate \u201erecuperatoriu cultural\u0103\u201d \u0219i aflux public, dincolo de ar\u0219i\u021ba verii.<\/p>\n\n\n\n

Comentez aici doar o parte din spectacolele de la \u201eAtelier\u201d 2022, a c\u0103rui ampl\u0103 dinamic\u0103 mi-a inspirat \u0219i pozna\u0219ul titlu de mai sus.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Visul unei nop\u021bi de var\u0103<\/em> de Shakespeare (regia Muriel Manea-Jakab, Teatrul Na\u021bional \u201eAureliu Manea\u201d Turda) am remarcat dinamica feeric\u0103 \u0219i romantic\u0103 a lecturii regizorale \u2013 care nu a neglijat nuan\u021bele dark<\/em> ale pove\u0219tii, dar a estompat ludicul scenelor cu me\u0219terii, de obicei copios exploatate \u00een mont\u0103ri. De apreciat jocul Bianc\u0103i Holobu\u021b (Puck), foarte energic\u0103, proasp\u0103t\u0103, ingenioas\u0103 \u00een ac\u021biunea scenic\u0103; foarte reu\u0219ite costumele Elizei Labancz \u2013 cu multe m\u0103\u0219ti, cromatic\u0103 puternic\u0103, poten\u021bat\u0103 de light-designul lui Lucian Moga, care asigur\u0103 cadrul de poveste. Echipa de actori a avut o interpretare curat\u0103, \u00een spiritul inten\u021biei regizorale (Cornel Miron, Maria Salc\u0103, George Sfetcu, Valentin Oncu, Gra\u021biela B\u0103descu, Anca Markos, C\u0103lin Mihai Roajd\u0103, Miky Paicu, Ioan Alexandru Savu, Raluca Marina Gheorghiu, Alexandra Du\u0219a, Vali V. Popescu, Ingrid Neac\u0219u).<\/p>\n\n\n\n

Doar dou\u0103 vorbe despre AMKA<\/em> de Remus Octavian C\u00e2mpean (Teatrul de Vest, Re\u0219i\u021ba \u0219i Trupa \u021aais), un spectacol rezultat dintr-un concurs de dramaturgie, dar pe un text din p\u0103cate foarte departe de know-how<\/em>-ul \u0219i condi\u021biile dramaturgice minimal necesare pentru reprezentare. Proiec\u021bia \u00een viitor a unei Re\u0219i\u021be hiper-tehnologizate, cu inserturi \u00een trecutul ei de centru industrial inovativ a fost \u00eens\u0103ilat\u0103 f\u0103r\u0103 prea mare fler scenic de autorul altfel bine inten\u021bionat, \u00eenc\u00e2t artizanii punerii \u00een scen\u0103 au \u00eencercat s\u0103 salveze c\u00e2t de c\u00e2t coeren\u021ba mont\u0103rii (Florin Gabriel Ionescu \u0219i Denisse Moise au coordonat proiectul, Radu Dinulescu a realizat scenografia \u2013 cu numeroase elemente video- \u0219i holografice conturate de Sebastian Hamburger \u0219i un light-design ingenios al lui Lucian Moga; muzica \u2013 cu un laitmotiv foarte interesant, cu sonorit\u0103\u021bi populare \u2013 \u00eei apar\u021bine lui Adrian Mardan). De l\u0103udat, \u00een context, efortul actorilor Robert Danci, Rusalina Bona (pe care o remarc \u00een mod special pentru versatilitatea de joc), Denisse Moise \u0219i Alexandru Moldovan de a da oarecare firesc unor replici g\u00e2ndite mai degrab\u0103 aforistic, eseistic sau de-a dreptul… poporanist, dac\u0103-mi permite\u021bi termenul.<\/p>\n\n\n\n

Un text cu excelent poten\u021bial de satir\u0103 neagr\u0103 dar ratat de \u00eengro\u0219\u0103rile \u201emoraliste\u201d ale jocului \u0219i de lipsa unui ochi regizoral din afar\u0103 a fost Pictorul de pancarte<\/em> de Marian Ilea, montat \u0219i jucat de Claudiu Pintican (Teatrul Ararat, Baia Mare). Piesa reface cumva existen\u021ba sordid\u0103, dar r\u0103zb\u0103t\u0103toare, a unui fost pictor de lozinci comuniste, refugiat apoi \u00een diverse expediente, un fel de erou de cartier dintr-un decrepit acum ora\u0219 muncitoresc. O fresc\u0103 \u00een litot\u0103 a devenirii Rom\u00e2niei periferice \u00een ultimele decenii, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 cu o anume savoare a promiscuit\u0103\u021bii de Marian Ilea. Din p\u0103cate, neput\u00e2ndu-se deta\u0219a suficient de constructul s\u0103u, Pintican a jucat \u00een manier\u0103 hibrid\u0103, de umor ca-n revista Urzica <\/em>\u0219iporc\u0103rele aluziv-grosiere de Vacan\u021ba Mare, astfel c\u0103 spectacolul a fost strident \u0219i calibrat lax prin prea multele hebluri\/transform\u0103ri de la personaj la personaj.<\/p>\n\n\n\n

Pentru un registru oarecum apropiat de grotesc a optat t\u00e2n\u0103rul regizor Mihai Gligan \u00een C\u0103s\u0103toria<\/em> lui Gogol, spectacolul s\u0103u de licen\u021b\u0103 montat la Teatrul Municipal b\u0103im\u0103rean. Povestea gogolian\u0103 a \u201epe\u021birii\u201d devine aici o poveste a personajelor marcat excentrice (o galerie de ciuda\u021bi), de la timidul patologic Podkolesin la dezinvoltul \u0219i impertinentul Kocikariov sau de la supradimensionatul Omlet\u0103 la gongoricul Jevakin etc. Pe carna\u021bia personajelor \u0219i interac\u021biunile lor a mizat regizorul, neglij\u00e2nd \u00eens\u0103 \u00eentruc\u00e2tva (dup\u0103 opinia mea) consecven\u021ba nara\u021biunii, care poate fi destul de opac\u0103 pentru spectatorii care n-o cunosc. Oricum, am remarcat jocul Innei Andriuca \u00een rolul Pe\u021bitoarei, cu aplomb de demiurg al destinelor, pe Sanda Savolszky, plin\u0103 de sfial\u0103 \u0219i dorin\u021b\u0103 totodat\u0103 \u00een partitura fetei de m\u0103ritat \u0219i pe Rodica Pa\u0219ca, cu o compozi\u021bie ce duce spre commedia dell\u2019arte <\/em>\u00een conturarea slujnicei. Au completat distribu\u021bia cu sclipiri de moment, conform ofertei rolului fiec\u0103ruia, Wanda Farka\u0219, Eduard B\u00eendiu, Andrei Dinu, Dan Cordea, Mircea Gligor, Raul Hotca\u0219, Alex Macavei, Andrei Han. De mare plasticitate, de\u0219i extrem de simpl\u0103, scenografia lui Mihai V\u0103lu (cu butaforie \u0219i pictur\u0103 de Lucian Marchi\u0219), dispus\u0103 median, cu un fel de potec\u0103 edenic\u0103<\/em> dintr-o parte \u00een alta, din care izbucnesc la un moment dat flori, deasupra c\u0103reia at\u00e2rn\u0103 ramuri cu mere, m\u0103rginit\u0103 la capete de alcovul neutru al fecioarei de m\u0103ritat \u0219i de o masiv\u0103 matrio\u0219k\u0103 matriarhal\u0103 ce-i \u00eenghite pe to\u021bi la final. Da, h\u0103ul conjugal inevitabil poate fi o idee de luat \u00een seam\u0103 din g\u00e2ndul regizoral al lui Mihai Gligan. A\u0219tept s\u0103 \u00eei mai v\u0103d mont\u0103rile.<\/p>\n\n\n\n

Compania Aradi Kamarasz\u00ednh\u00e1z a jucat la Baia Mare dou\u0103 spectacole.<\/p>\n\n\n\n

497<\/em>, realizat \u00een coproduc\u021bie cu Ansamblul \u201eTab\u00e1n T\u00e1ncegy\u00fcttes\u201d din B\u00e9k\u00e9scsaba (Ungaria) este un spectacol de teatru-dans, pe un scenariu inspirat din realitate. \u00cen 1910, patru dansatori \u0219i muzicieni din Buz\u0103u au \u00eenceput un periplu interna\u021bional, concur\u00e2nd la un concurs mondial de drume\u021bie. De-a lungul c\u0103l\u0103toriei lor de zece ani, \u00een care au folosit 497 de perechi de opinci, drume\u021bii au trecut prin experien\u021be din cele mai diverse, exotice sau traumatice. Spectacolul surprinde exact acest periplu, prin intermediul a trei elemente artistice: marele panou de fundal, alb la \u00eenceput, pe care se depun, \u00een timp, culori \u0219i cuvinte, ca \u00eentr-un jurnal (design vizual: Ioan Horga), muzica pregnant\u0103, dinamic\u0103 sau elegiac\u0103, cu prelucr\u0103ri de c\u00e2ntece populare rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i sonuri moderne sau inedite (foarte inspirat\u0103 crea\u021bie a lui Gera G\u00e1bor) \u0219i coregrafia de ingenioas\u0103 originalitate \u0219i bun calibraj a lui Farkas Tam\u00e1s, transpus\u0103 scenic cu frenetic\u0103 energie \u0219i rigoare artistic\u0103 de impecabilii dansatori Harmati Patrik, L\u00e1szl\u00f3 Rich\u00e1rd, M\u00f3ricz Bence \u0219i Varga J\u00f3zsef. Un spectacol plin de culoare \u0219i de intensitate.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen registru mai marcat metafizic, dar nu lipsit de un anume ludic cinic, \u0219i-a construit regizorul Tapaszt\u00f3 Ern\u0151 montarea cu Cadavrul viu<\/em> de Tolstoi (Compania \u201eAradi Kamarasz\u00ednh\u00e1z\u201d & Compania \u201ePincesz\u00ednh\u00e1z\u201d, Szeged, Ungaria & Forma\u021bia Juh\u00e1sz Zenekar, Subotica, Serbia). Povestea lui Fedia Protasov, care \u00ee\u0219i falsific\u0103 sinuciderea pentru a-i oferi so\u021biei sale eliberarea de o rela\u021bie ratat\u0103, dar supus\u0103 rigidelor conven\u021bii sociale, devine pretextul unei sond\u0103ri, \u00een spectacol, a \u00eensingur\u0103rii, e\u0219ecului personal \u0219i existen\u021bial, r\u0103zbun\u0103rii pe sine prin cruzimea fa\u021b\u0103 de ceilal\u021bi, mor\u021bii interioare.<\/p>\n\n\n\n

 Tapaszt\u00f3 a optat pentru un spa\u021biu de joc cu o mas\u0103 lung\u0103 de nunt\u0103, cu comesenii-spectatori aferen\u021bi, care denot\u0103 deja falsitatea rela\u021biei, ipocrizia social\u0103, fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile eroilor. Dinamica reprezenta\u021biei e convulsiv\u0103, sacadat\u0103, cu interac\u021biuni adesea violente, cu un consum de energie imens, cu to\u021bi actorii prezen\u021bi aproape mereu \u00een scen\u0103, agreg\u00e2nd astfel un paroxism al ac\u021biunii ce  con\u021bine foarte apropriat lectura regizoral\u0103 dup\u0103 Tolstoi. Interesante, ca ni\u0219te contrapuncte \u00een r\u0103sp\u0103r semantic, melodiile celebre c\u00e2ntate \u00een interludii. Poate c\u0103 o anume incoeren\u021b\u0103 a traducerii \u00een rom\u00e2n\u0103 ar fi un obstacol de receptare al acestui spectacol care este, cert, o experien\u021b\u0103 aparte, mai ales prin intensitatea sa. De men\u021bionat echipa remarcabil\u0103 de interpre\u021bi: actorii J\u00e1szber\u00e9nyi G\u00e1bor, Kancs\u00e1r Orsolya, Balog J\u00f3zsef, Seb\u0151k Maja, Guly\u00e1s Hermann S\u00e1ndor, B\u00fcky Bea, Nagyhegyesi Zolt\u00e1n, K\u00e1lm\u00e1n Zs\u00f3fia, Varga B\u00e1lint, \u0219i muzicienii Barity Zor\u00e1n, Juh\u00e1sz G\u00e1bor, \u00d6lveczky Tam\u00e1s \u0219i Tapaszt\u00f3 Alexandra (voce). <\/p>\n\n\n\n

Profit de vizionarea live<\/em> (\u00eel v\u0103zusem \u00eenainte online<\/em>) pentru a comenta succint Bacantele<\/em> (f\u0103r\u0103 masc\u0103), <\/em>o rescriere de Maria Manolescu a piesei lui Euripide (Teatrul de Nord Satu Mare, trupa \u201eMihai Raicu\u201d). Un spectacol marcat ludic, cu ample momente de improviza\u021bie controlat\u0103, cu o ingenioas\u0103 interac\u021biune cu publicul, care adapteaz\u0103 conflictul dionisiac la o realitate proxim\u0103 (pandemia devine un pretext utilizat), printr-o actualizare poate uneori \u201emilitant\u0103\u201d, dar totu\u0219i nu strident\u0103, ci bine integrat\u0103 \u00een nara\u021biunea originar\u0103. Ludicul, redat prin r\u0103sturn\u0103ri de situa\u021bie dramatic\u0103 \u0219i jocul actoricesc, e marca cea mai semnificativ\u0103 a acestui spectacol montat de Drago\u0219 Alexandru Mu\u0219oiu, iar splendidele costume ale Cristinei Milea accentueaz\u0103 acest semn, ca \u0219i decorul spa\u021bial bine configurat de R\u0103zvan Chendrean, muzica celebrativ\u0103 a lui C\u00e1ri Tibor \u0219i coregrafia Roxanei F\u00e2na\u021b\u0103. Cu o degajare \u0219i o poft\u0103 de joc cuceritoare au interpretat Andrei Stan, Raluca Mara, Crina Andriuc\u0103, Romul Moru\u021ban, Ioana Cheregi, C\u0103t\u0103lin Mare\u0219, Carmen Fr\u0103\u021bil\u0103, Ciprian Vultur, Tibor Sz\u00e9kely, Andrei G\u00eejulete, Roxana F\u00e2na\u021b\u0103, Sergiu T\u0103b\u0103caru, Vlad Mure\u0219an, Alexandra Odoroag\u0103, Andreea Mocan, Cristian But, Yvette Princz \u0219i Stike Molnar (muzic\u0103 live).<\/p>\n\n\n\n

C\u0103 regizoarea Adina Laz\u0103r \u0219tie s\u0103 creeze emo\u021bie s-a v\u0103zut \u0219i \u00een Flori de min\u0103 <\/em>de Sz\u00e9kely Csaba, montat chiar la Teatrul Municipal Baia Mare. Textul deja faimos a fost transpus scenic \u00een litera \u0219i spiritul s\u0103u, cu un fel de austeritate voit\u0103 a nara\u021biunii \u0219i interac\u021biunii dintre personaje, cu un tempo construit geometric al reprezenta\u021biei, vizibil \u0219i \u00een rigoarea interpret\u0103rii, cu o scenografie (Irina Chiril\u0103)  \u2013 la fel de rezervat\u0103 \u00een mijloace \u2013 ce al\u0103tur\u0103 h\u0103ul minei \u0219i locuin\u021ba mizer\u0103 a eroilor, cu o coregrafie (Raul Hotca\u0219) ca un debu\u0219eu al disper\u0103rii \u0219i un joc de scen\u0103 sobru, interiorizat, calibrat impecabil (Inna Andriuca, Andrei Dinu, Denisa Blag, Eduard B\u00eendiu, Ioan Costin). \u00cen pofida austerit\u0103\u021bii sale, spectacolul creeaz\u0103 perfect empatia privitorului la situa\u021bia dramatic\u0103, mai ales prin finalul tulbur\u0103tor. De remarcat \u00een mod particular edificarea partiturilor actorice\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n

Pe un pretext dramaturgic foarte simplu, actri\u021ba Elodie Hatton \u0219i regizoarea Catherine Espinasse (Canada-Fran\u021ba) au creat un mic spectacol plin de farmec, adresat deopotriv\u0103 copiilor \u0219i adul\u021bilor. Ole! sau c\u00e2nd un clovn se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu flamenco<\/em> este o poveste f\u0103r\u0103 vorbe despre un clovn ce rateaz\u0103 un tren descoperind pe peron o geant\u0103 de voiaj din care ies r\u00e2nd pe r\u00e2nd obiecte specifice dansului flamenco. Poate oare un clovn s\u0103 viseze m\u0103car c\u0103 \u0219i-ar putea schimba meseria? Are voie un clovn s\u0103 viseze? Aceasta este \u00eentrebarea de subtext, delicat\u0103 \u0219i melancolic\u0103, pe care o pune personajul lui Hatton, interpret\u00e2nd pantomimic tot parcursul acestei experien\u021be existen\u021biale inedite. Un spectacol viu, amuzant, dar \u0219i melancolic \u0219i cumva \u00eencurajator: oricine are voie s\u0103 viseze…<\/p>\n\n\n\n

Un spectacol inedit \u0219i foarte curajos a adus la \u201eAtelier\u201d actorul \u0219i universitarul Ionu\u021b Caras, cunoscut pentru proiectul s\u0103u \u201eTexte bune \u00een locuri nebune\u201d. \u0218optitorii<\/em> se bazeaz\u0103 pe un scenariu ce mixeaz\u0103 fragmente literare din autori extrem de diver\u0219i, texte care pot deveni la un moment dat riscante, sup\u0103r\u0103toare, jignitoare ori chiar interzise, actorul care le \u0219opte\u0219te la urechea ascult\u0103torului \u2013 a\u0219a cum s-a petrecut \u00een acest caz \u2013  fiind unicul lor depozitar. Buc\u0103\u021bile selectate au fost extrem de variate \u0219i \u201e\u0219ocante\u201d \u00een m\u0103suri diferite, \u00eens\u0103 ce define\u0219te demersul lui Caras este o pledoarie pentru bunul-sim\u021b al descifr\u0103rii con\u0219tiente, asumate, \u00een\u021belepte, personale \u0219i colective a metaforei literare, oric\u00e2te tabuuri ar dinamita aceasta. O pledoarie anti-ipocrizie, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103. Plini de autenticitate \u0219i c\u0103ldur\u0103 au fost tinerii actori Salomeea Rusu, Christian Har, Francesca F\u00fclop, \u0218tefan Li\u021b\u0103, Alexandra Cheroiu, Drago\u0219 Ioni\u021b\u0103, Sabina Laz\u0103r, Robert Ioan, Sara Pongrac, Adelin Tudorache.<\/p>\n\n\n\n

Teatrul Municipal Baia Mare \u0219i Festivalul \u201eAtelier\u201d au participat \u0219i la proiectul ini\u021biat de UNITER, Worldwide Reading Project \u0219i CITD (Baltimore) \u2013 Arti\u0219ti rom\u00e2ni pentru arti\u0219ti ucraineni, <\/em>concretizat printr-un spectacol lectur\u0103 regizat de Drago\u0219 C\u0103lin din mai multe piese de Andrii Bondarenko (Sindromul supravie\u021buitorului<\/em>), Elena Astasieva (Dic\u021bionar de emo\u021bii pe timp de r\u0103zboi<\/em>) \u0219i Igor Bili\u021b (Soldatul rus<\/em>). Evident c\u0103, scrise sub imperiul emo\u021bional al unui eveniment proxim traumatizant, aceste texte au un anumit orizont de precaritate \u0219i inconsisten\u021b\u0103 dramatic\u0103, dar am descoperit \u00een ele fragmente, scene, momente de uimitoare for\u021b\u0103, de cople\u0219itoare poezie, de cinic\u0103 radiografie a patologiilor umane \u0219i politice, care le salveaz\u0103 din contingentul literaturii ocazionale. Poate voi scrie c\u00e2ndva mai aplicat despre aceste texte \u201ede r\u0103zboi\u201d, mai ales av\u00e2nd ca reper precedentul blocajului literar \u201edespre Revolu\u021bie\u201d \u00een Rom\u00e2nia de dup\u0103 1990. Drago\u0219 C\u0103lin a ales s\u0103 fac\u0103 un mixaj textual, care a pus \u00eentr-un orizont mai puternic piesele celor trei autori \u0219i le-a catalizat impactul. Au interpretat Ioan Costin, Adriana Covaci, Wanda Farka\u0219, Claudiu Pintican, Alexandra Vanci, Anna Deak, Oana B\u0103ban, Rodica Pa\u0219ca, Alex Macavei, Andrei Han, Eric Waltner.<\/p>\n\n\n\n

Festivalul \u201eAtelier\u201d 2022 a fost organizat de Teatrul Municipal Baia Mare \u0219i (co)finan\u021bat de Prim\u0103ria \u0219i Consiliul Local Baia Mare, Consiliul Jude\u021bean Maramure\u0219, AFCN \u0219i Ministerul Culturii.<\/p>\n\n\n\n

\n
\"\"
Bacantele<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\"\"
497<\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n\n\n\n
\n
\"\"
Flori de min\u0103<\/strong><\/figcaption><\/figure>\n<\/figure>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Anul \u0103sta, Festivalul Interna\u021bional de Artele Spectacolului \u201eAtelier\u201d a \u00eemplinit 30 de ani de la \u00eenfiin\u021bare, chiar dac\u0103 sincopele vremurilor l-au adus abia la edi\u021bia 28. Teatrul Municipal Baia Mare, unde evenimentul are loc, aniverseaz\u0103 70 de ani de existen\u021b\u0103. Cam acesta a fost contextul \u00een care, \u00eentre 4-11 iunie, \u00een nordul maramure\u0219ean s-au derulat reprezenta\u021bii, lans\u0103ri de carte, expozi\u021bii, colocvii, \u00eentr-o atmosfer\u0103 plin\u0103 de vitalitate \u201erecuperatoriu cultural\u0103\u201d \u0219i aflux public, dincolo de ar\u0219i\u021ba verii. Comentez aici doar o parte din spectacolele de la \u201eAtelier\u201d 2022, a c\u0103rui ampl\u0103 dinamic\u0103 mi-a inspirat \u0219i pozna\u0219ul titlu de mai sus. \u00cen Visul<\/p>\n","protected":false},"author":112,"featured_media":5531,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,31],"tags":[753,1315,136],"coauthors":[1174],"class_list":["post-5530","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-teatru","tag-claudiu-groza","tag-nr-6-2022","tag-teatru"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/497-2.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5530","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/112"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5530"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5530\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5539,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5530\/revisions\/5539"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5531"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5530"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5530"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5530"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5530"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}