{"id":5401,"date":"2022-08-26T20:44:15","date_gmt":"2022-08-26T17:44:15","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5401"},"modified":"2022-09-01T16:28:18","modified_gmt":"2022-09-01T13:28:18","slug":"cautarea-unei-femei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5401","title":{"rendered":"C\u0103utarea unei femei"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Alice Munro, T\u00een\u0103ra cer\u0219etoare,<\/em> traducere de Mariana Piroteal\u0103, Editura Litera, 2022<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Din tot ce s-a tradus p\u00een\u0103 acum din opera lui Alice Munro (n. 1931), aceast\u0103 carte este cea mai veche. Publicat\u0103 \u00een 1977 sub titlul Who do you think you are,<\/em> redenumit\u0103 la a doua edi\u021bie, un an mai t\u00eerziu, The Beggar Maid,<\/em> titlul sub care a \u0219i fost nominalizat\u0103 la Booker Prize \u00een 1980, despre aceast\u0103 a patra carte a lui Alice Munro s-a vorbit deseori ca despre un roman. Marele, dar necunoscutul la noi, John Gardner spunea la apari\u021bia c\u0103r\u021bii: \u201eNu \u0219tiu exact dac\u0103 este o culegere de povestiri sau un nou tip de roman, dar indiferent ce ar fi este minunat\u0103\u201d. Nu este un roman, dar cele zece povestiri ale sale (cele dou\u0103 titluri ale c\u0103r\u021bii preluau titlurile a dou\u0103 povestiri) au \u00een centrul lor acelea\u0219i dou\u0103 personaje feminine: Rose \u0219i mama ei vitreg\u0103 Flo, surprinse, a\u0219a cum deja \u0219tim c\u0103 obi\u0219nuie\u0219te s\u0103 fac\u0103 Alice Munro, \u00een diverse perioade ale vie\u021bii lor.<\/p>\n\n\n\n

De ce nu este, totu\u0219i, un roman? Sau ce fel de \u201enou tip de roman\u201d este aceast\u0103 carte? \u00cen primul r\u00eend, nu are o structur\u0103 temporal\u0103, lipsa cronologiei este aici mai mult o lips\u0103 a continuit\u0103\u021bii \u0219i cauzalit\u0103\u021bii, \u00een ciuda faptului c\u0103 poate fi citit\u0103 ca o nara\u021biune a form\u0103rii, Rose fiind surprins\u0103 la diverse v\u00eerste (copil\u0103 orfan\u0103, adolescent\u0103 \u021binut\u0103 \u00een fr\u00eeu, t\u00een\u0103r\u0103 so\u021bie nefericit\u0103, femeie divor\u021bat\u0103 singur\u0103) \u0219i \u00een diverse etape ale carierei sale de actri\u021b\u0103 modest\u0103. Povestirile pot fi citite \u00een orice ordine, salturile \u00een timp, revenirile, lipsurile mari din biografia ei oferind textelor independen\u021b\u0103. Leg\u0103turile \u0219i coresponden\u021bele create \u00een roman asigur\u0103 capitolelor o continuitate \u0219i o cauzalitate obligatorie pentru desf\u0103\u0219urarea \u0219i \u00een\u021belegerea nara\u021biunii. Or aici, fiecare povestire \u00ee\u0219i con\u021bine propriile date, decup\u00eend c\u00eete un episod semnificativ din via\u021ba unei femei sau a dou\u0103 femei \u00eentre care exist\u0103 o anume rela\u021bie de familie \u00eentre\u021binut\u0103 de \u201eun armisti\u021biu de durat\u0103\u201d. Dac\u0103 Rose \u0219i Flo s-ar fi numit \u00een fiecare povestire altfel, ai fi constatat doar o vag\u0103 asem\u0103nare a detaliilor biografice, dar pentru c\u0103 autoarea le p\u0103streaz\u0103 numele, po\u021bi analiza cartea ca pe \u201enou tip de tot\u201d.<\/p>\n\n\n\n

O dat\u0103 \u00een plus este uluitoare coeren\u021ba universului feminin din proza canadiencei care pare s\u0103 fi scris toat\u0103 via\u021ba despre acelea\u0219i c\u00eeteva lucruri: desprinderea de familie \u0219i de mediul tradi\u021bional restrictiv al or\u0103\u0219elului de provincie (\u201eb\u0103t\u0103ile, sexul \u0219i furturile erau lucrurile importante care se petreceau\u201d), inclusiv de religie (\u201ereligia se manifesta \u00een mare parte prin b\u0103t\u0103i\u201d), \u00een\u021belegerea corpului \u0219i tatonarea sexualit\u0103\u0163ii, provoc\u0103rile mariajului \u0219i tenta\u021bia adulterului, corvoadele vie\u0163ii domestice \u0219i ale conven\u021biilor sociale. Orfan\u0103 de mam\u0103 \u0219i crescut\u0103 de Flo, o femeie rece \u0219i aspr\u0103, care \u00eei vrea binele \u00een felul ei, cu un tat\u0103 care \u00ee\u0219i face sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba doar atunci c\u00eend \u00eei aplic\u0103 vreo pedeaps\u0103 corporal\u0103 (de altfel, tat\u0103l lui Rose este cel mai pu\u021bin conturat personaj, a\u0219a cum s\u00eent mai to\u021bi b\u0103rba\u021bii din opera lui Alice Munro), Rose caut\u0103 s\u0103 se desprind\u0103 de s\u0103r\u0103cie, familie \u0219i or\u0103\u0219elul provincial c\u0103s\u0103torindu-se mai degrab\u0103 din interes cu un b\u0103rbat relativ \u00eenst\u0103rit. Va fi o c\u0103snicie mediocr\u0103 (Rose va deveni mam\u0103, dar fiica ei nu prezint\u0103 interes sentimental sau narativ), urmat\u0103 de tentativa unui adulter, apoi de un divor\u021b, apoi de la rela\u021bie neconsumat\u0103 \u0219i de \u00eenc\u0103 una ratat\u0103, iar undeva \u00eentre acestea de experien\u021ba unei partide de sex \u00een trei, fiecare dintre aceste c\u0103ut\u0103ri ale \u00eemplinirii sexual-sentimentale constituind o nara\u021biune \u00een sine.<\/p>\n\n\n\n

Remarcabil este felul \u00een care Alice Munro \u00ee\u0219i construie\u0219te personajul ajut\u00eendu-se mai degrab\u0103 de sl\u0103biciunile \u0219i defectele lui. Rose este o femeie ambi\u021bioas\u0103, dar indecis\u0103, lacom\u0103, invidioas\u0103, vanitoas\u0103, la\u0219\u0103, egoist\u0103, predispus\u0103 s\u0103 ia decizii discutabile, atunci c\u00eend nu \u00ee\u0219i permite s\u0103 fac\u0103 gesturi curajoase \u0219i s\u0103 divor\u021beze de plictiseal\u0103 (\u201eto\u021bi dau vina pe lipsa de comunicare\u201d). Rose este un personaj exemplar tocmai datorit\u0103 lipsei sale de exemplaritate, este o femeie vie, interesant\u0103 tocmai datorit\u0103 a\u0219a-ziselor cusururi, lu\u00eend de peste tot ceea ce \u00eei convine, mereu \u00een c\u0103utarea \u00eemplinirii pe care, \u00een general, nu o poate defini (\u201eVoia urzeli, un secret str\u0103lucitor, tandra s\u0103rb\u0103torire a poftei trupe\u0219ti, v\u0103paia emo\u021bional\u0103 a adulterului\u201d). Un personaj feminin cum ast\u0103zi nu se mai scriu sau cum nu se mai pot scrie.<\/p>\n\n\n\n

De altfel, o povestire precum \u201eLebede s\u0103lbatice\u201d ar st\u00eerni azi indignare \u0219i ar atrage ostracizarea autorului dac\u0103 acesta s-ar nimeri s\u0103 fie (\u0219i) b\u0103rbat. E vorba despre prima experien\u021b\u0103 erotic\u0103 a lui Rose, una la limita dintre viol \u0219i ini\u021biere: un fingering<\/em> pe bancheta unui tren din partea unui preot (real sau pretins, nu e limpede), pe care adolescenta Rose \u00eel accept\u0103 deopotriv\u0103 cu dezgust \u0219i curiozitate, cu indignare \u0219i pl\u0103cere, cu ru\u0219ine \u0219i m\u00eendrie, fiind totodat\u0103 \u201evictim\u0103 \u0219i complice\u201d (\u201eRose \u00ee\u0219i dorea cu patim\u0103 s\u0103 fie obiectul cuiva. Flagelat\u0103, satisf\u0103cut\u0103, nimicit\u0103, epuizat\u0103\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Salut o dat\u0103 \u00een plus demersul Editurii Litera de a oferi cititorilor rom\u00e2ni, o dat\u0103 la doi-trei ani, o nou\u0103 traducere din opera acestei extraordinare scriitoare, care a \u00eemplinit vara aceasta 91 de ani.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Din tot ce s-a tradus p\u00een\u0103 acum din opera lui Alice Munro (n. 1931), aceast\u0103 carte este cea mai veche. Publicat\u0103 \u00een 1977 sub titlul Who do you think you are, redenumit\u0103 la a doua edi\u021bie, un an mai t\u00eerziu, The Beggar Maid, titlul sub care a \u0219i fost nominalizat\u0103 la Booker Prize \u00een 1980, despre aceast\u0103 a patra carte a lui Alice Munro s-a vorbit deseori ca despre un roman. Marele, dar necunoscutul la noi, John Gardner spunea la apari\u021bia c\u0103r\u021bii: \u201eNu \u0219tiu exact dac\u0103 este o culegere de povestiri sau un nou tip de roman, dar indiferent ce<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":5402,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[59,52],"tags":[424,88,87,1315,98],"coauthors":[1242],"class_list":["post-5401","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-flashbook","category-rubrici","tag-alice-munro","tag-flashbook","tag-marius-chivu","tag-nr-6-2022","tag-proza-scurta"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/tanara_cersetoare.webp","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5401","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5401"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5401\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5404,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5401\/revisions\/5404"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5402"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5401"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5401"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5401"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5401"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}