{"id":5396,"date":"2022-08-26T20:29:08","date_gmt":"2022-08-26T17:29:08","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5396"},"modified":"2022-08-26T21:53:03","modified_gmt":"2022-08-26T18:53:03","slug":"dusmanul-din-oglinda","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5396","title":{"rendered":"Du\u0219manul din oglind\u0103"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"
Tom Nichols, Cel mai mare du\u0219man al nostru. Atacul din interior asupra democra\u021biei moderne<\/em>, Polirom, Ia\u0219i, 2022 (262 pag.), traducere de Doru C\u0103st\u0103ian<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva r\u0103u cu noi. Ceva afecteaz\u0103 \u021besutul s\u0103n\u0103tos al omenirii, f\u0103r\u0103 a fi suficient de clar ce anume. Lucruri ciudate sunt \u00een desf\u0103\u0219urare, agres\u00e2nd chiar \u0219i bunul sim\u021b, contrariindu-ne analizele reflexive \u0219i z\u0103d\u0103rnicind proiec\u021biile dezirabile pentru ziua de m\u00e2ine. Un \u201evirus\u201d lucreaz\u0103 t\u0103cut. Riscul este s\u0103-l identific\u0103m prea t\u00e2rziu, iar posibilitatea unui \u201evaccin\u201d s\u0103 fie implauzibil\u0103. Dup\u0103 ce ne-a anun\u021bat Sf\u00e2r\u0219itul competen\u021bei<\/em>, \u00eentr-o carte ce-a suscitat discu\u021bii \u0219i aprecieri pe linia unei critici a societ\u0103\u021bii \u00eenceputului de mileniu III (cam \u00een paradigma \u00een care alte critici fuseser\u0103 formulate, printre mul\u021bi al\u021bii, de Mario Vargas Llosa, Alain Finkielkraut sau Allan Bloom), iat\u0103 c\u0103 Tom Nichols revine cu o nou\u0103 analiz\u0103, de data aceasta \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un r\u0103spuns la \u201esemnele\u201d ciudate ale vremurilor din urm\u0103. Dac\u0103 ar fi s\u0103 contur\u0103m mai precis \u021binta autorului, atunci ar trebui s\u0103 preciz\u0103m c\u0103 investiga\u021biile privesc criza democra\u021biilor liberale, respectiv ascensiunea spectaculoas\u0103 a iliberalismului. Ini\u021biativa este una temerar\u0103, obligat\u0103 la incursiuni \u00een mentalul colectiv, \u00een psihologia unor oameni modifica\u021bi<\/em> de tehnologii, frustr\u0103ri, resentimente \u0219i-o indicibil\u0103 plictiseal\u0103 provocat\u0103 de propriul bine.<\/p>\n\n\n\n

De la \u00eenceput, eseistul american constat\u0103 a oarecare epuizare, sa\u021bietate sau chiar furie a americanilor fa\u021b\u0103 de suferin\u021bele \u0219i noile pericole determinate de COVID, dar \u0219i de ofensiva noilor ideologii, astfel \u00eenc\u00e2t un pesimism nea\u0219teptat \u00ee\u0219i arat\u0103 col\u021bii. Analizele vizeaz\u0103 mai ales fenomenele constatate \u00een evolu\u021bia societ\u0103\u021bii americane: \u201ePoate c\u0103 doar p\u00e2n\u0103 aici ne-a putut aduce Constitu\u021bia, sau poate c\u0103 democra\u021bia liberal\u0103 \u00eens\u0103\u0219i a fost o idee proast\u0103, un punct \u0219ov\u0103itor pe radarul istoriei, iar acum a venit vremea s\u0103 trecem mai departe. Oricum am lua-o, \u00absistemul\u00bb a e\u0219uat \u0219i, prin urmare, poate c\u0103 noi \u00een\u0219ine ar trebui s\u0103-l distrugem\u201d (p. 18). Este constatat un derapaj de la traseul ini\u021bial al societ\u0103\u021bilor deschise, tocmai c\u00e2nd nimeni nu anticipa un astfel de fenomen. Cet\u0103\u021benii sunt cei ce cred tot mai profund c\u0103 lumea \u00een care tr\u0103iesc nu le mai exprim\u0103 interesele, c\u0103 r\u0103t\u0103cesc \u00eentr-o deriv\u0103 ce-i descump\u0103ne\u0219te, c\u0103 visul <\/em>risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 co\u0219mar, drept pentru care \u201ese \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre alternative iliberale \u0219i antidemocratice, inclusiv c\u0103tre o serie \u00eentreag\u0103 de demagogi ambi\u021bio\u0219i ale c\u0103ror apeluri merg de la populismul ignorant la na\u021bionalismul fascist\u201d (p. 20). Cartea caut\u0103 s\u0103 developeze cauzele, adesea pu\u021bin scontate, ale valului populist, s\u0103 interogheze cu privire la orizontul de a\u0219teptare \u0219i de mul\u021bumire, \u00een contextul \u00een care R\u0103ul invizibil pare disimulat la modul perfid \u00een chiar intimul comunit\u0103\u021bilor prospere, cu un parcurs istoric onorant.<\/p>\n\n\n\n

Cartea caut\u0103 s\u0103 developeze cauzele, adesea pu\u021bin scontate, ale valului populist, s\u0103 interogheze cu privire la orizontul de a\u0219teptare \u0219i de mul\u021bumire, \u00een contextul \u00een care R\u0103ul invizibil pare disimulat la modul perfid \u00een chiar intimul comunit\u0103\u021bilor prospere, cu un parcurs istoric onorant.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

A e\u0219uat democra\u021bia liberal\u0103 sau \u201enoi am picat testul democra\u021biei\u201d? O \u00eentrebare care balanseaz\u0103 r\u0103spunsul spre cea de-a doua posibilitate, iar motiva\u021biile pot fi diverse. O anume percep\u021bie tinde a se instala, contamin\u00e2ndu-ne cu o fals\u0103 imagine despre lumea \u00een care tr\u0103im. Binele trece neobservat, ca un fundal insesizabil al realit\u0103\u021bii. Dimpotriv\u0103, r\u0103ul are mereu relief \u0219i expresie ce-l diferen\u021biaz\u0103 \u0219i-l impune ca fapt memorabil. \u00cen plus, memoria noastr\u0103 conserv\u0103 mult mai bine experien\u021bele cu poten\u021bial anxios, \u00een raport cu \u00eemprejur\u0103rile pl\u0103cute. Lumea ca un film siropos, cu personaje fericite, cu Mo\u0219 Cr\u0103ciuni oferind cadouri sau cu iepura\u0219i \u021bop\u0103ind prin iarba gazonului, zbur\u0103t\u0103ci\u021bi fiind de copila\u0219i buc\u0103la\u021bi, e un decor nu doar dispre\u021buit, c\u00e2t menit s\u0103 jeneze p\u00e2n\u0103 \u00eentr-at\u00e2ta \u00eenc\u00e2t s\u0103 fim nevoi\u021bi s\u0103 c\u0103ut\u0103m via\u021ba \u00een alt\u0103 parte. Tocmai de aici reac\u021bia de revolt\u0103 \u00eempotriva democra\u021biilor, alimentat\u0103 de op\u021biuni paradoxale: \u201epierdem pentru c\u0103 am c\u00e2\u0219tigat. Suferim pentru c\u0103 avem succes. Suntem neferici\u021bi pentru c\u0103 avem ce ne dorim\u201d (p. 36). Pare s\u0103 ne stea \u00een pl\u0103mada fiin\u021bei pornirea de-a nu accepta c\u0103 binele s-a instalat \u00een jurul nostru, suspect\u00e2nd c\u0103 totul e doar o butaforie, o tentativ\u0103 a r\u0103ului de-a ne adormi vigilen\u021ba. Apoi, liciteaz\u0103 autorul, \u201eDemocra\u021bia, \u00een cea mai bun\u0103 form\u0103 a ei, este plictisitoare\u201d (p. 47). Vrem \u201eac\u021biune\u201d, adrenalin\u0103 \u0219i suspans. Poate fi \u0219ocant, dar eseistul american este \u00eendrept\u0103\u021bit s\u0103 pretind\u0103 c\u0103 \u201edemocra\u021biile, din c\u00e2te se pare, nu pot face fa\u021b\u0103 p\u0103cii, prosperit\u0103\u021bii \u0219i progresului\u201d. Iat\u0103 marele at\u00fa al demagogilor de toat\u0103 stirpea, \u0219ansa pe care o fructific\u0103 lupt\u0103torii anti-sistem \u2013 o anume mefien\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de mole\u0219ita vie\u021buire \u00een sosul consumerist, pe fundalul lumii secularizate \u0219i al confortului vegetativ.<\/p>\n\n\n\n

Chiar dac\u0103 nu sunt vizibile, sigur are democra\u021bia vicii de \u201efabrica\u021bie\u201d, sigur ne utilizeaz\u0103 cineva, oferindu-ne un strop de bun\u0103stare, dar numai pentru a putea cei afla\u021bi la butoane s\u0103-\u0219i fac\u0103 mendrele. Nelini\u0219tea se instaleaz\u0103 astfel ca suspiciune, tocmai pentru c\u0103 avem tot r\u0103gazul \u0219i comoditatea de-a urzi scenarii, devenind propriii no\u0219tri du\u0219mani. \u0218i toate astea se petrec doar pentru c\u0103 societ\u0103\u021bile deschise sunt prea fade! Enervant de anoste! Din prea mult\u0103 tihn\u0103, sugereaz\u0103 Tom Nichols, devenim iliberali! Din punct de vedere psihologic, punctul nevralgic al democra\u021biilor este instalat, a\u0219adar, \u00een chiar miezul performant al acestora. Ceea ce nume\u0219te Tom Nichols a fi \u201ecet\u0103\u021beanul r\u0103u\u201d se \u00eentrupeaz\u0103 din aceast\u0103 deriv\u0103 nimbat\u0103 de o aur\u0103 funest\u0103, din \u00eenstr\u0103inarea perceput\u0103 \u00een baza sugestiei c\u0103 bun\u0103starea nu aduce fericirea. Imediat apoi, sim\u021bul civic p\u0103le\u0219te, iar angajamentul social al cet\u0103\u021beanului sucomb\u0103 sub chemarea obsesiv\u0103 a  g\u00e2ndului c\u0103 \u0219armul vie\u021bii a fost sacrificat pe altarul unui pragmatism crispat. O \u00eentoarcere la propriile op\u021biuni, comandate de interese strict particulare, torpileaz\u0103 o viziune articulat\u0103 pe binele social, pe solidaritate \u0219i comuniune. Recurg\u00e2nd la propria experien\u021b\u0103 de fiecare zi, profesorul de securitate na\u021bional\u0103 de la US Naval War College<\/em> admite c\u0103 are vecini oameni buni, dar r\u0103i cet\u0103\u021beni, imediat ce ia \u00een discu\u021bie un concept central al umanit\u0103\u021bii noastre, prezent \u00een filosofia lui Platon sau \u00een doctrina stoic\u0103 \u2013 virtutea: \u201ePr\u0103bu\u0219irea virtu\u021bii publice \u0219i private duce nu numai la o proast\u0103 exercitare a cet\u0103\u021beniei, ci, \u00een timp, \u0219i la imposibilitatea de a mai produce buni cet\u0103\u021beni\u201d (p. 102). Virtutea ar trebui s\u0103 deschid\u0103 spre un ethos al datoriei, toleran\u021bei, solidarit\u0103\u021bii, compromisului, sacrificiului, loialit\u0103\u021bii, responsabilit\u0103\u021bii. Doar c\u0103 tr\u0103irile cele mai multe deschid spre meschin\u0103rie, egoism, dezabuzare, ur\u0103 \u0219i frustrare. \u201eVirtutea civic\u0103 se \u00eeneac\u0103 \u00een narcisism, furie \u0219i resentiment\u201d (p. 104), conchide autorul. O cultur\u0103 a narcisismului gata \u00eenflorit este \u00eentre\u021binut\u0103 copios de mass-media mainstream<\/em>, dar \u0219i mai v\u00e2rtos de social-media. Egoul este reechipat pentru ofensiva dus\u0103 \u00een numele unui slogan \u00eemprumutat din campania electoral\u0103 a lui Donald Trump \u2013 Make America Great Again<\/em>, doar c\u0103 nu America este acum vizat\u0103, ci fiecare individ \u00een parte.<\/p>\n\n\n\n

Dispre\u021bul, ca tr\u0103ire alimentat\u0103 de furie \u0219i ur\u0103, mu\u0219c\u0103 din resturile solidarit\u0103\u021bii de alt\u0103dat\u0103. Nara\u021biuni apocaliptice sunt angajate \u00een numele unei ne\u00eencrederi patente \u00een stat \u0219i \u00een institu\u021biile democra\u021biei americane, \u00een spiritul civic \u0219i ata\u0219amentele fa\u021b\u0103 de cauze caritabile: \u201e\u00cencet\u0103m s\u0103 fim cet\u0103\u021beni ca s\u0103 ne putem imagina c\u0103 suntem crucia\u021bi\u201d, observ\u0103 Tom Nichols, aduc\u00e2nd \u00een discu\u021bie resentimentul (\u00een accep\u021biunea lui Max Scheler), acea substan\u021b\u0103 otr\u0103vit\u0103, aparent f\u0103r\u0103 antidot, din care iliberalismul \u00ee\u0219i alimenteaz\u0103 vehemen\u021ba \u0219i-\u0219i revendic\u0103 mali\u021bios misia. O anume mentalitate de erou, de iluminat \u0219i de emisar \u00eendrituit s\u0103 dema\u0219te vidul unei civiliza\u021bii ce \u0219i-a consumat proteina este specific\u0103 celui ce e sastisit de at\u00e2ta democra\u021bie, de tot ce-i amputeaz\u0103 anvergura temerit\u0103\u021bii. Un \u201edinte\u201d \u00eempotriva \u201esistemului\u201d reprezint\u0103 \u0219i nostalgia restaurativ\u0103<\/em>, adic\u0103 fuga \u00een trecutul idealizat, fie pentru c\u0103 \u021bi-a exaltat copil\u0103ria, fie pentru c\u0103 anii b\u0103tr\u00e2ne\u021bii c\u00e2rcotesc chiar \u0219i atunci c\u00e2nd prosperitatea nu poate fi pus\u0103 \u00een dubiu. E vorba de acela\u0219i joc vicios, fie c\u0103 vorbim de resentiment, fie c\u0103 invoc\u0103m nostalgia, realitatea fiind discreditat\u0103 nu cu probe, ci prin efectul sl\u0103biciunilor omene\u0219ti, prin amplasarea \u00een r\u0103sp\u0103r<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Societatea opulen\u021bei are propriile periferii, adev\u0103rate incubatoare ale suferin\u021bei umane extrem de vindicative, f\u0103uritoare ale unei ideologii ce acrediteaz\u0103 cinismul \u0219i amorseaz\u0103 revolta, e drept, nu foarte limpede formulat\u0103, dar sensibil\u0103 la \u00eemprejurarea c\u0103 sufletul lumii<\/em> s-a pierdut pe drum, din neaten\u021bie sau prin conspira\u021bia establishment<\/em>-ului. Acumularea de suferin\u021b\u0103 la nivelul grupurilor mici, pur \u0219i simplu, erodeaz\u0103 \u021besutul social, insinu\u00e2nd c\u0103 traumele vin de la sistem, c\u0103 ne\u00eemplinirile se datoreaz\u0103 globalismului. Experien\u021bele personale soldate cu e\u0219ecuri au tendin\u021ba s\u0103 caute vinovatul \u00een cloud<\/em>-ul deciziilor cu efect macrosocial. Acest peisaj dezolant este \u201epictat\u201d \u00een siajul marilor realiz\u0103ri tehnologice ale momentului, una dintre acestea fiind capacitatea noastr\u0103 de a comunica practic f\u0103r\u0103 limite sau cenzur\u0103: \u201eam g\u0103sit o unealt\u0103 grozav\u0103 care poate s\u0103 determine civiliza\u021bia s\u0103 avanseze. \u0218i \u00eenc\u0103 o dat\u0103 risc\u0103m s\u0103 o folosim pentru a ne distruge pe noi \u00een\u0219ine. Conectarea global\u0103, p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd o minune \u0219i o binecuv\u00e2ntare, a devenit acum un blestem\u201d (p. 176). Telefoanele inteligente \u0219i conturile noastre pe social media<\/em> sunt \u201e\u021bevi sparte\u201d prin care trec mizerii de toate felurile, din toate domeniile \u2013 politic\u0103, societate, medii intelectuale. Astfel, izvoarele propagandei iliberale \u00ee\u0219i sporesc debitul \u0219i viteza. Mediul virtual ne face mai ursuzi, mai mizantropi, mai ar\u021b\u0103go\u0219i. Realitatea e tot mai nevricoas\u0103, mereu sun\u0103 alarme \u2013 breaking news<\/em> \u2013 despre catastrofe iminente, sem\u0103n\u00e2nd anxietate. Totul e live<\/em>, ceea ce reprezint\u0103, spune Tom Nichols \u201edrama narcisist\u0103 a vie\u021bii noastre\u201d. Angoasa instalat\u0103 are drept consecin\u021b\u0103 deversarea st\u0103rii personale de insatisfac\u021bie \u00een contul societ\u0103\u021bii \u00een care tr\u0103im \u0219i pe care o consider\u0103m vulnerabil\u0103 \u0219i chiar neputincioas\u0103 \u00een a ne ap\u0103ra. Iat\u0103 link<\/em>-ul \u00eentre nebunia pe care singur mi-o procur \u0219i sistemul politic ajuns s\u0103 fie repudiat. Extenua\u021bi \u0219i depresivi, \u201ene l\u0103s\u0103m pe sp\u0103tarul scaunului \u0219i ne g\u00e2ndim: forma noastr\u0103 de guvernare nu ne poate proteja. Democra\u021bia ne-a \u00een\u0219elat a\u0219tept\u0103rile. Ne trebuie ceva mai puternic\u201d (p. 186). Iliberalismul se dovede\u0219te a fi acel lumini\u0219 at\u00e2t de mult c\u0103utat, locul ce ne salveaz\u0103 din v\u0103g\u0103uni \u0219i sm\u00e2rcuri. Noul Orfeu, tocmit s\u0103 ne scoat\u0103 din infern, c\u00e2nt\u0103 din lir\u0103 pe arpegiile frustr\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n

Ve\u021bi fi poate nedumeri\u021bi c\u00e2nd vi se va spune c\u0103 tehnologiile informatice \u0219i extensia uluitoare a mediului virtual nu sunt \u00een favoarea democra\u021biilor liberale, tocmai pentru c\u0103 omul este acum cople\u0219it de \u0219tiri, f\u0103r\u0103 a avea timp de-a mistui prin g\u00e2nd ceea ce afl\u0103: \u201edemocra\u021biile erau mai stabile pe vremea c\u00e2nd \u0219tirile politice \u0219i expunerea la liderii politici veneau \u00een doze mai reduse, \u00een ziarele din fiecare zi sau cele dou\u0103zeci \u0219i opt de minute de \u0219tiri din fiecare sear\u0103. C\u00e2nd primeam informa\u021biile politice \u00een doze mai mici, puteam s\u0103 ne lu\u0103m r\u0103gazul s\u0103 g\u00e2ndim, s\u0103 reflect\u0103m \u0219i s\u0103 discut\u0103m\u201d (p. 68). Populismul se furajeaz\u0103 copios din larma gregarizat\u0103, fiecare poz\u00e2nd \u00een guru, ba chiar \u00eentr-un Mesia. Iar du\u0219manul se zg\u00e2ie\u0219te la noi din oglind\u0103.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva r\u0103u cu noi. Ceva afecteaz\u0103 \u021besutul s\u0103n\u0103tos al omenirii, f\u0103r\u0103 a fi suficient de clar ce anume. Lucruri ciudate sunt \u00een desf\u0103\u0219urare, agres\u00e2nd chiar \u0219i bunul sim\u021b, contrariindu-ne analizele reflexive \u0219i z\u0103d\u0103rnicind proiec\u021biile dezirabile pentru ziua de m\u00e2ine. Un \u201evirus\u201d lucreaz\u0103 t\u0103cut. Riscul este s\u0103-l identific\u0103m prea t\u00e2rziu, iar posibilitatea unui \u201evaccin\u201d s\u0103 fie implauzibil\u0103. Dup\u0103 ce ne-a anun\u021bat Sf\u00e2r\u0219itul competen\u021bei, \u00eentr-o carte ce-a suscitat discu\u021bii \u0219i aprecieri pe linia unei critici a societ\u0103\u021bii \u00eenceputului de mileniu III (cam \u00een paradigma \u00een care alte critici fuseser\u0103 formulate, printre mul\u021bi al\u021bii, de Mario Vargas Llosa, Alain Finkielkraut sau<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":5399,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[75],"tags":[77,76,1315,1316],"coauthors":[1201],"class_list":["post-5396","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cronica-ideilor","tag-cronica-ideilor","tag-florin-ardelean","tag-nr-6-2022","tag-tom-nichols"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/Tom-Nichols-1.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5396","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5396"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5396\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5411,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5396\/revisions\/5411"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5399"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5396"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5396"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5396"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5396"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}