Ave\u0163i \u00een fa\u0163\u0103 o carte cu mister, jocuri de cuvinte, prietenii \u015fi iubiri neterminate, Rolling Stones \u015fi un narator ce nu se poate ab\u0163ine s\u0103 intervin\u0103 neinvitat \u00een poveste. Totul \u00eencepe cu Mi\u015fu, un b\u0103iat talentat pasionat de pian, care dispare la v\u00e2rsta de 17 ani, chiar de ziua lui, pe 1 aprilie, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 o invita\u0163ie la un banchet al cer\u015fetorilor. Patruzeci de ani mai t\u00e2rziu, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca, tot pe 1 aprilie, Nina, o fost\u0103 coleg\u0103 de clas\u0103 \u015fi fiica profesoarei sale de pian, s\u0103 se afle \u00een aceea\u015fi libr\u0103rie cu prietenii cei mai buni din liceu ai lui Mi\u015fu, Nel \u015fi Victor, care caut\u0103 un cadou pentru acesta, de\u015fi nimeni nu l-a mai v\u0103zut din ziua dispari\u0163iei. Ce urmeaz\u0103 e o poveste despre cum locurile \u015fi oamenii pe care-i pierdem se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2neaz\u0103 uneori s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 cu noi.<\/p>\n\n\n\n
Era un frig meschin, din \u0103la de-\u021bi albe\u0219te degetul din mijloc de la m\u00e2na dreapt\u0103, din \u0103la cu stropi invizibili de ploaie care \u021bi se lipesc de piele ca un scuipat, \u0219i primul instinct al lui Victor a fost s\u0103 blesteme \u0219i s\u0103-\u0219i bage m\u00e2inile \u00een buzunare. Reflexia sa a ie\u0219it dintr-o vitrin\u0103 \u0219i i-a tras o palm\u0103 peste spate. Ce om care poart\u0103 a\u0219a un palton, ce prin\u021b cu armur\u0103 din l\u00e2n\u0103 100%, demn\u0103 de-a ascunde doar sabia Excalibur, ce vr\u0103jitor cu mantie \u00eentunecat\u0103 care-i atinge gleznele \u0219i care dirijeaz\u0103 norii de furtun\u0103, tunetele, fulgerele \u0219i razele de soare, ce anti-erou alb-negru ai mai v\u0103zut tu s\u0103 mearg\u0103 g\u00e2rbovit? Frigul s-a retras \u00een doi timpi \u0219i trei mi\u0219c\u0103ri, umerii i s-au \u00eendreptat, degetele i s-au colorat \u0219i \u00een col\u021bul buzei i-a crescut o \u021bigar\u0103. \u0218i Victor a \u00eenceput s\u0103 scoat\u0103 fum \u0219i s\u0103 mearg\u0103 ap\u0103sat. Ce at\u00e2ta stoicism, n-ai nevoie dec\u00e2t de un palton bun.<\/p>\n\n\n\n
\u0218tie c\u0103 dup\u0103 intersec\u021bie urmeaz\u0103 un bloc \u0219i blocul are la parter, \u00een ordinea asta, o libr\u0103rie, un aprozar \u0219i-o farmacie. Iar dup\u0103 farmacie, blocul are la parter cofet\u0103ria Ana. Un fior pe \u0219ira spin\u0103rii \u00eei aprinde aragazul interior \u0219i-\u0219i simte s\u00e2ngele fierb\u00e2nd la foc mic. \u00cei era frig cu c\u00e2teva minute \u00een urm\u0103 \u0219i acum arde. \u00cei era fric\u0103 s\u0103 treac\u0103 pe aici \u0219i acum arde de ner\u0103bdare. Abia a\u0219teapt\u0103 s\u0103-l vad\u0103 \u00een vitrin\u0103, \u00eentre savarine, Dobo\u0219, Carpa\u021bi \u0219i amandine, \u00een locul pe care obi\u0219nuia s\u0103-l ocupe tortul Steliana, pe Victor cel de 4 ani, mic, slab, cu limba scoas\u0103 \u0219i ochii prea mari care voiau prea multe \u0219i nu cereau mai nimic. Are s\u0103-l ia sub palton \u0219i are s\u0103-i zic\u0103: \u201eD\u0103-mi voie s\u0103 m\u0103 prezint, sunt un om cu stare \u0219i gust\u201c. O s\u0103-i dezv\u0103luie c\u0103 niciun tort pe care o s\u0103-l m\u0103n\u00e2nce \u00een viitor n-o s\u0103 fie mai bun dec\u00e2t tortul Steliana a\u0219a cum l-a preparat la el \u00een cap. \u201e\u00cenc\u00e2ntat de cuno\u0219tin\u021b\u0103, cred c\u0103 mi-ai ghicit numele\u201c, o s\u0103 continue. Victor cel de 4 ani o s\u0103-l priveasc\u0103, n-o s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 nimic, dar o s\u0103 p\u0103streze amintirea pentru mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd o s\u0103 fie mai inspirat \u2013 \u0219i-o s\u0103 fie! \u2013, a\u0219a cum urmeaz\u0103 s\u0103 fac\u0103 \u0219i cu problemele, de matematic\u0103 \u0219i nu numai, \u00een liceu. \u201eAi gusturi bune\u201c, o s\u0103-l l\u0103mureasc\u0103. \u0218i-o s\u0103-i mul\u021bumeasc\u0103 pentru asta. \u00centre buze, \u021bigara \u00eei cre\u0219te la loc din scrum, ca o pas\u0103re Phoenix.<\/p>\n\n\n\n
Iat\u0103 libr\u0103ria, iat\u0103 aprozarul, iat\u0103 farmacia. Iat\u0103 cofet\u0103ria Ana. Trage aer \u00een piept, scoate fum pe nas. \u0218i, c\u00e2nd se \u00eempr\u0103\u0219tie fumul, iat\u0103 \u00een vitrina luminat\u0103, dincolo de amandine, Dobo\u0219, Carpa\u021bi \u0219i savarine, p\u0103rul auriu al lui Nel \u0219i, al\u0103turi de el, ochii cafenii sublinia\u021bi cu kohl ai Ninei Alecsandrescu. Ce-l surprinde cel mai tare e c\u0103 nu stau cum se st\u0103 de regul\u0103 la mas\u0103 \u00een doi, fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103. Nu, stau unul l\u00e2ng\u0103 altul. Poate ca s\u0103 m\u0103n\u00e2nce unul din pr\u0103jitura altuia \u0219i s\u0103 se poat\u0103 \u0219i s\u0103ruta \u00een acela\u0219i timp. Nina gesticuleaz\u0103 cu linguri\u021ba, Nel r\u00e2de, Nina \u00eei fur\u0103 cirea\u0219a confiat\u0103 de pe savarin\u0103 \u0219i Nel o s\u0103rut\u0103 pe ureche. \u00cen jurul lor se-nv\u00e2rt dou\u0103 femei b\u0103tr\u00e2ne, una rotund\u0103 \u0219i cealalt\u0103 b\u0103\u021b, \u0219i c\u00e2nd zic se-nv\u00e2rt vreau s\u0103 zic c\u0103 chiar se-nv\u00e2rt, adic\u0103 valseaz\u0103, de parc-ar fi oriunde altundeva numai nu \u00eentr-o cofet\u0103rie cu scaune ro\u0219ii de fier la parterul unui bloc.<\/p>\n\n\n\n
Victor simte un junghi \u00een inim\u0103. \u00cens\u0103 inima \u00eei e \u00eenf\u0103\u0219at\u0103 \u00een paltonul negru \u00een locul \u00een care ar putea foarte bine s\u0103 fie pitit \u0219i-un pistol. A\u0219a c\u0103 \u00ee\u0219i arunc\u0103 \u021bigara nimerind de nota zece la co\u0219, prive\u0219te \u00eenainte \u0219i merge mai departe.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"