{"id":5164,"date":"2022-07-25T22:52:29","date_gmt":"2022-07-25T19:52:29","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5164"},"modified":"2022-07-25T22:52:35","modified_gmt":"2022-07-25T19:52:35","slug":"singuratatea-pestisorului-de-aur","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5164","title":{"rendered":"Singur\u0103tatea pe\u0219ti\u0219orului de aur"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Etgar Keret, \u0218i, deodat\u0103 cineva bate la u\u0219\u0103<\/em>, Humanitas-fiction, 2018<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

The New York Times<\/em> l-a caracterizat drept \u201egeniu\u201d, iar Salman Rushdie a scris despre el c\u0103 este \u201eun scriitor nemaipomenit … cum nu e altul printre cei pe care-i \u0219tiu\u201d. Acestea sunt doar dou\u0103 dintre aprecierile extrem de entuziaste pe care le-a adunat scriitorul israelian Etgar Keret. <\/p>\n\n\n\n

\"\"
Etgar Keret<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

N\u0103scut \u00een 1967 la Ramat Gan \u00eentr-o familie de evrei polonezi supravie\u021buitori ai Holocaustului, Keret a debutat la 25 de ani. A doua sa carte, Dor de Kissinger<\/em>, publicat\u0103 cu doi ani mai t\u00e2rziu, l-a consacrat \u00een Israel \u0219i peste hotare drept unul dintre cei mai interesan\u021bi autori de povestiri scurte ai genera\u021biei sale. Creator multi-disciplinar, c\u0103ut\u00e2nd permanent noi modalit\u0103\u021bi de exprimare, Etgar Keret s-a remarcat \u0219i ca scenarist \u0219i regizor de film, av\u00e2nd \u00een palmares, printre altele, \u0219i un premiu Cam\u00e9ra d\u2019Or la Cannes (\u00een 2007). Multe dintre realiz\u0103rile sale cinematografice \u0219i pentru televiziune sunt rezultatul colabor\u0103rii cu so\u021bia sa, Shira Gefen, fiica poetului, umoristului \u0219i publicistului Jonathan Gefen \u0219i sora lui Aviv Gefen, unul dintre cei mai populari c\u00e2nt\u0103re\u021bi israelieni. Miniserialul \u00een patru episoade L\u2019agent imobilier<\/em> (titlul englez este The Middleman<\/em>) realizat de cei doi \u00een Fran\u021ba s-a bucurat de un remarcabil succes, fiind unul dintre hit-urile perioadei de pandemie. Volumele sale de proz\u0103 au fost traduse \u00een 42 de limbi, iar \u00een 2019 una dintre culegerile sale de povestiri a primit Premiul Sapir, echivalentul israelian al premiilor Goncourt sau Pullitzer.<\/p>\n\n\n\n

Prima edi\u021bie a colec\u021biei de povestiri \u0218i, deodat\u0103 cineva bate la u\u0219\u0103<\/em> a fost publicat\u0103 \u00een 2010. Era un fel de come-back al scriitorului \u00een genul prozei scurte, dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani buni \u00een care se concentrase pe alte genuri \u0219i pe cinematografie, d\u00e2nd na\u0219tere unor \u00eendoieli \u00een leg\u0103tur\u0103 cu continuarea carierei sale literare. Fanii nu au fost dezam\u0103gi\u021bi \u0219i criticii au remarcat revenirea \u00een for\u021b\u0103 a prozatorului, care folosise pauza de crea\u021bie pentru a continua s\u0103-\u0219i surprind\u0103 cititorii \u0219i a evita s\u0103 se pasti\u0219eze pe el \u00eensu\u0219i. Cartea a ap\u0103rut \u00een 2018 \u00een versiune rom\u00e2neasc\u0103, \u00een colec\u021bia Raftul Denisei a Editurii Humanitas-fiction, \u00een traducerea foarte bun\u0103 a lui Gheorghe Miletineanu.  <\/p>\n\n\n\n

Sunt 39 de povestiri \u00een acest volum. Primele trei sunt at\u00e2t de bune, at\u00e2t de speciale, \u00eenc\u00e2t \u0219tacheta a\u0219tept\u0103rilor cititorilor este ridicat\u0103 extrem de sus din start. Povestirea care d\u0103 titlul volumului poate fi privit\u0103 ca un fel de r\u0103spuns adresat de prozator criticilor \u0219i cititorilor \u00een acel moment al evolu\u021biei sale. Una dintre temele artei moderne \u2013 fie c\u0103 este vorba despre literatur\u0103, despre arte plastice, sau despre muzic\u0103 \u2013, este lupta cu materialul artistic, \u00een acest caz cuvintele. \u00cen povestire, scriitorul este somat s\u0103 scrie \u0219i resimte aceast\u0103 situa\u021bie la modul propriu, ca pe o amenin\u021bare fizic\u0103, cu arme reale. Confruntarea adev\u0103rat\u0103 este \u00eens\u0103 cea a artistului aflat \u00een c\u0103utarea izvorului crea\u021biei:<\/p>\n\n\n\n

Eu \u00eencep din nou. <\/em>\u201c<\/em>Un om st\u0103 singur \u00eentr-o odaie. E singuratic. E scriitor. Vrea s\u0103 scrie o povestire. A trecut mult timp de c\u00e2nd a scris ultima lui povestire, \u0219i \u00eei e dor. \u00cei e dor de sentimentul \u0103sta c\u0103 el creeaz\u0103 din ce exist\u0103. Da, din ce exist\u0103. Fiindc\u0103 s\u0103 creezi ceva din ce nu exist\u0103 \u00eenseamn\u0103 s\u0103 n\u0103scoce\u0219ti ceva de la un cap\u0103t la altul. Nu merit\u0103 osteneala \u0219i nici m\u0103car nu e mare scofal\u0103. Dar s\u0103 creezi din ce exist\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd descoperi ceva care a existat dintotdeauna \u00eenl\u0103untrul t\u0103u, \u0219i descoperi acel ceva \u00eentr-o \u00eent\u00e2mplare care nu s-a petrecut niciodat\u0103. Omul decide s\u0103 scrie o poveste despre aceast\u0103 situa\u021bie. Nu despre situa\u021bia politic\u0103 din \u021bar\u0103 \u0219i nici despre situa\u021bia social\u0103. El se hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 scrie o poveste despre condi\u021bia uman\u0103. Condi\u021bia uman\u0103 a\u0219a cum o tr\u0103ie\u0219te \u00een clipa asta. Dar nu-i vine nici o poveste. Fiindc\u0103, a\u0219a cum o tr\u0103ie\u0219te el \u00een clipa asta condi\u021bia uman\u0103, precum se vede, nu merit\u0103 o poveste.\u201d<\/em> (pag. 11-12)<\/p>\n\n\n\n

\u0218i dac\u0103 realitatea este prea seac\u0103 sau prea periculoas\u0103 pentru a fi o bun\u0103 surs\u0103 de inspira\u021bie, atunci scriitorul poate propune un t\u0103r\u00e2m imaginar dintr-o realitate oniric\u0103 alternativ\u0103, a\u0219a cum o face \u00een povestirea \u201eLieland\u201d, \u00een care inventeaz\u0103 un t\u0103r\u00e2m \u00een care minciunile noastre de zi cu zi se materializeaz\u0103 \u0219i ne b\u00e2ntuie nop\u021bile. Sau poate \u2013 ca \u00een \u201eCheesus Christ\u201d \u2013, el adun\u0103 ultimele momente ale vie\u021bii \u0219i ultimele cuvinte pe care fiecare dintre noi le rostim \u00eenainte de a porni \u00een c\u0103l\u0103toria infinit\u0103 \u0219i le folose\u0219te ca structur\u0103 de rezisten\u021b\u0103 pentru o ilustrare filosofic\u0103 a \u201eefectului fluturelui\u201d, conform c\u0103ruia fiecare gest pe care \u00eel facem \u0219i fiecare cuv\u00e2nt pe care \u00eel rostim \u2013 fie el \u0219i ultimul \u2013, are efect asupra \u00eentregului Univers. Sunt vizibile \u00eenc\u0103 din aceste trei prime povestiri extraordinara capacitate a lui Etgar Keret de a aduce \u00een acela\u0219i plan cotidianul \u0219i eternitatea, realitatea \u0219i visul (inclusiv co\u0219marurile) \u0219i de a descrie moartea ca pe un eveniment firesc al existen\u021bei. Totul \u00eentr-un stil minimalist \u0219i cu o deta\u0219are care \u00eel fac pe cititor s\u0103 fie p\u0103rta\u0219 scriitorului care \u00eei deschide por\u021bile studioului sau de crea\u021bie. Sfid\u00e2ndu-\u0219i criticii, dar \u0219i pe acei dintre cititori care f\u0103cuser\u0103 gre\u0219eala s\u0103 se al\u0103ture scepticilor, autorul \u00eencepe o alt\u0103 schi\u021b\u0103 \u00een felul urm\u0103tor:<\/p>\n\n\n\n

Povestirea asta e povestirea cea mai bun\u0103 din carte. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t. Este povestirea cea mai bun\u0103 din lume. \u0218i asta nu noi am stabilit, au stabilit-o \u00een unanimitate zeci de speciali\u0219ti independen\u021bi care au comparat-o \u00een condi\u021bii de laborator cu un e\u0219antion reprezentativ din literatura lumii. Povestirea asta reprezint\u0103 un aport israelian unic la literatura universal\u0103. Dumneavoastr\u0103 \u00eentreba\u021bi cum de tocmai noi am scris-o, \u0219i nu americanii? Ei bine, \u0219i americanii \u00eentreab\u0103 acela\u0219i lucru. \u0218i nu pu\u021bini dintre cei mai importan\u021bi editori americani sunt pe punctul s\u0103-\u0219i piard\u0103 slujba pentru c\u0103 n-au g\u0103sit r\u0103spunsul. <\/em>(pag. 128)<\/p>\n\n\n\n

Realitatea israelian\u0103 \u00een care s-a n\u0103scut \u0219i tr\u0103ie\u0219te Keret \u0219i din care se inspir\u0103 \u00een scrierile sale nu este u\u0219oar\u0103. Umorul este una dintre armele necesare supravie\u021buirii. \u00cen textul de mai sus (fragment din \u201eO povestire care le \u00eentrece pe toate\u201d) este vizibil\u0103 descenden\u021b\u0103 din Ephraim Kishon, maestrul ironiei deta\u0219ate \u0219i al auto-persifl\u0103rii na\u021bionale israeliene. \u00cen altele, cum ar fi \u201eUn hemoroid\u201d, grotescul se combin\u0103 cu comicul de caracter \u0219i cu satira social\u0103, rezon\u00e2nd mai degrab\u0103 cu Gogol.<\/p>\n\n\n\n

Etgar Keret face parte dintr-o genera\u021bie de scriitori israelieni pentru care nu exist\u0103 subiecte tabu. Rutina cotidianului se amestec\u0103 \u00een vie\u021bile eroilor s\u0103i cu extremele, visul cople\u0219e\u0219te realitatea \u0219i aceasta are destule elemente de co\u0219mar.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Nu \u00eentotdeauna \u00eens\u0103 umorul este un bun ultim refugiu. \u00cen \u201eJoseph\u201d de pild\u0103, relatarea \u00ee\u0219i schimb\u0103 ritmul \u0219i perspectiva din mers. Ceea ce pare la \u00eenceput o schi\u021b\u0103 de moravuri cu tente u\u0219or filosofice se transform\u0103 \u00eentr-o reflec\u021bie care este poate f\u0103cut\u0103 de dincolo de via\u021b\u0103, sau \u00een cazul cel bun de pe patul unui spital. Totul cu un minimalism neprogramatic, c\u0103ci scriitorul bun are nevoie nu de multe cuvinte, ci de cuvintele potrivite:<\/p>\n\n\n\n

Joseph cere nota \u0219i se \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2neaz\u0103 s\u0103 pl\u0103teasc\u0103. \u201eCe spui dumneata de chelneri\u021ba noastr\u0103?\u201d \u00eentreab\u0103 el \u00een timp ce a\u0219teptam s\u0103 i se treac\u0103 prin automat cardul de credit. \u201eNu \u021bi se pare c\u0103 \u0219i ea fuge de ceva? De sine \u00eens\u0103\u0219i adic\u0103?\u201d Dau din umeri. \u201e\u0218i \u0103la care a intrat \u00een clipa asta, \u00een palton. Uite-l cum transpir\u0103. Precis c\u0103 fuge de ceva. Poate s\u0103 facem din asta un start-up. \u00cen loc de film – un program care identific\u0103 oameni care fug de ei \u00een\u0219i\u0219i. Care se tem de ce-o s\u0103 descopere. Poate s\u0103 devina un hit.\u201d \u00cel privesc pe cel care transpir\u0103 \u00een palton. E pentru prima oara \u00een via\u021b\u0103 mea c\u0103 v\u0103d un terorist sinuciga\u0219. Pe urm\u0103, la spital, coresponden\u021bii unor posturi str\u0103ine o s\u0103-mi cear\u0103 s\u0103-l descriu, iar eu o s\u0103 spun c\u0103 nu \u021bin minte. <\/em>(pag. 174)<\/p>\n\n\n\n

Majoritatea povestirilor pleac\u0103 de la cotidian, dar acest cotidian al scriitorului include \u0219i banalul \u0219i excep\u021bionalul, \u0219i tandre\u021be \u0219i tr\u0103d\u0103ri, \u0219i jocuri de-a via\u021ba \u0219i accidente sau atacuri teroriste care-\u0219i duc eroii brusc \u00een moarte. \u00cen \u201eGuava\u201d de exemplu, un \u00eenger apare \u00een ultimele 40 de secunde ale vie\u021bii eroului prins \u00een capcana unui avion care se pr\u0103bu\u0219e\u0219te \u0219i-i promite \u00eemplinirea ultimei dorin\u021be. Aceasta este m\u0103rea\u021b\u0103 pentru omenire dar nesemnificativ\u0103 pentru fructul de guava care va reprezenta viitoarea sa incarnare:<\/p>\n\n\n\n

Sufletul cel nou nu avea g\u00e2nduri. Guava n-are g\u00e2nduri. Dar ea sim\u021bea. Sim\u021bea o team\u0103 \u00eengrozitoare, \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare. Se temea s\u0103 nu cad\u0103 din pom. N-avea cuvinte s\u0103 descrie teama asta. Dar dac\u0103 le-ar fi avut, atunci precis ar fi fost ceva \u00een genul \u201ev\u0103leu, m\u0103muc\u0103, numai s\u0103 nu cad\u201d. \u0218i \u00een timp ce era ag\u0103\u021bat\u0103 de pom, cuprins\u0103 de panic\u0103, \u00een lume a \u00eenceput s\u0103 domneasc\u0103 pacea mondial\u0103. Oamenii \u0219i-au f\u0103r\u00e2mat s\u0103biile \u0219i le-au pref\u0103cut \u00een lope\u021bi, iar centralele nucleare au fost reciclate rapid \u0219i cu \u00een\u021belepciune \u00een scopuri pa\u0219nice. Dar toate astea n-au lini\u0219tit-o pe guav\u0103 chiar de loc. Fiindc\u0103 pomul era \u00eenalt, \u0219i p\u0103m\u00e2ntul p\u0103rea departe \u0219i dur. Numai s\u0103 nu cad, se temea f\u0103r\u0103 cuvinte guava, numai s\u0103 nu cad.<\/em> (pag. 196)<\/p>\n\n\n\n

Etgar Keret face parte dintr-o genera\u021bie de scriitori israelieni pentru care nu exist\u0103 subiecte tabu. Rutina cotidianului se amestec\u0103 \u00een vie\u021bile eroilor s\u0103i cu extremele, visul cople\u0219e\u0219te realitatea \u0219i aceasta are destule elemente de co\u0219mar. C\u00e2teva dintre povestiri au ca tem\u0103 rela\u021biile de familie \u0219i de cuplu, conflictele \u00eentre parteneri sau \u00eentre genera\u021bii. Situa\u021biile ar putea fi tragice sau patetice dac\u0103 nu ar exista un permanent recurs la absurd amestecat cu fantastic. Poate fi identificat\u0103 aici o filier\u0103 care descinde din Kafka, cu deosebirea c\u0103 eroii lui Keret se confrunt\u0103 nu cu sistemul \u0219i labirinturile sale birocratice ci cu via\u021ba \u00eens\u0103\u0219i. Absurdul devine o prelungire fireasc\u0103 a cotidianului.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 tem\u0103 recurent\u0103 a povestirilor lui Keret este cea a singur\u0103t\u0103\u021bii. Uneori este vorba despre singur\u0103tatea creatorului, alteori cea a celui desp\u0103r\u021bit de iubit\u0103 sau care a p\u0103r\u0103sit lumea aceasta. \u00cen \u201eNu cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire singur\u0103\u201d dou\u0103 singur\u0103t\u0103\u021bi se al\u0103tur\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie ne\u00eemplinit\u0103. O alt\u0103 frumoas\u0103 abordare apare \u00een povestirea intitulat\u0103 \u201eUn pe\u0219ti\u0219or de aur\u201d. Pe\u0219ti\u0219orul de aur vorbitor care, precum \u00een basmul rusesc pe care l-a f\u0103cut faimos Pu\u0219kin, poate juca rolul \u00eengerului care \u00eendepline\u0219te dorin\u021bele celor care au \u0219ansa s\u0103-i ias\u0103 \u00een cale, este un motiv care apare \u00een multe dintre c\u0103r\u021bile sau filmele lui Etgar Keret. Aici el \u00eens\u0103 joac\u0103 un rol inedit:<\/p>\n\n\n\n

La Tira Ionathan l-a g\u0103sit \u00een sf\u00e2r\u0219it pe arabul care s\u0103 doreasc\u0103 pace, \u00eel chema Munir, \u0219i era gras \u0219i purta o musta\u021b\u0103 alb\u0103 uria\u0219\u0103 \u0219i era foarte fotogenic. Era emo\u021bionant felul \u00een care \u00ee\u0219i formulase dorin\u021ba. \u00cenc\u0103 din timpul film\u0103rii Ionathan a stiu c\u0103 asta o s\u0103 devina reclama serialului documentar. Asta, sau rusul cu tatuaje pe care l-a \u00eent\u00e2lnit la Jaffa, cel care privea direct \u00een aparatul de filmat \u0219i a spus c\u0103 daca ar g\u0103si un pe\u0219ti\u0219or de aur care vorbe\u0219te nu i-ar cere nimic, l-ar pune numai pe raft \u00eentr-un vas mare de sticl\u0103 \u0219i ar sta de vorb\u0103 cu el toat\u0103 ziua, n-are importan\u021b\u0103 despre ce. Despre sport, despre politic\u0103, despre orice poate un pe\u0219ti\u0219or s\u0103 vorbeasc\u0103. Orice. Numai s\u0103 nu fie singur.<\/em> (pag. 150)<\/p>\n\n\n\n

Combina\u021bia dintre realitate \u0219i magic nu a fost parc\u0103 niciodat\u0103 mai elegant\u0103 \u0219i mai fireasc\u0103 dec\u00e2t la Etgar Keret. Este vorba oare despre lumi paralele? Sau poate c\u0103 ceea ce noi numim \u201erealitate\u201d este doar una dintre fa\u021betele unui univers care este mult mai complex \u0219i mai interesant \u0219i care are mai multe dimensiuni chiar dec\u00e2t cel imaginat de Albert Einstein? Cititorii povestirilor acestui scriitor israelian modern \u0219i spiritual, expresiv \u0219i sensibil, sunt invita\u021bi s\u0103 intre \u0219i s\u0103 cerceteze acest univers.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

The New York Times l-a caracterizat drept \u201egeniu\u201d, iar Salman Rushdie a scris despre el c\u0103 este \u201eun scriitor nemaipomenit … cum nu e altul printre cei pe care-i \u0219tiu\u201d. Acestea sunt doar dou\u0103 dintre aprecierile extrem de entuziaste pe care le-a adunat scriitorul israelian Etgar Keret. N\u0103scut \u00een 1967 la Ramat Gan \u00eentr-o familie de evrei polonezi supravie\u021buitori ai Holocaustului, Keret a debutat la 25 de ani. A doua sa carte, Dor de Kissinger, publicat\u0103 cu doi ani mai t\u00e2rziu, l-a consacrat \u00een Israel \u0219i peste hotare drept unul dintre cei mai interesan\u021bi autori de povestiri scurte ai genera\u021biei<\/p>\n","protected":false},"author":35,"featured_media":5165,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[601,52],"tags":[1104,889,602,1093],"coauthors":[],"class_list":["post-5164","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-note-de-lectura","category-rubrici","tag-dan-romascanu-2","tag-etgar-keret","tag-note-de-lectura","tag-nr-5-2022"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/si-deodata-cineva-bate-la-usa.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5164","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/35"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5164"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5164\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5170,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5164\/revisions\/5170"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5165"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5164"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5164"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5164"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5164"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}