{"id":5161,"date":"2022-07-25T17:49:28","date_gmt":"2022-07-25T14:49:28","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5161"},"modified":"2022-07-25T17:49:34","modified_gmt":"2022-07-25T14:49:34","slug":"geografia-literara-in-expansiune","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5161","title":{"rendered":"Geografia literar\u0103 \u00een expansiune"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Mih\u00f3k Tam\u00e1s, Bihorul poetic postbelic; o perspectiv\u0103 critic\u0103 asupra liricii rom\u00e2no-maghiare<\/em>, Editura Universit\u0103\u021bii din Oradea, 2021<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Un discipol oarecum neprev\u0103zut \u0219i-a c\u0103p\u0103tat Cornel Ungureanu \u00een persoana lui Mih\u00f3k Tam\u00e1s \u2013 \u0219i mai ales \u00een prima lui carte de istorie literar\u0103 \u2013 Bihorul poetic postbelic; o perspectiv\u0103 critic\u0103 asupra liricii rom\u00e2no-maghiare <\/em>(Editura Universit\u0103\u021bii din Oradea, 2021). Subtitlul face, \u00eens\u0103, o gaf\u0103, \u00eentruc\u00eet nu exist\u0103 o \u201eliric\u0103 rom\u00e2no-maghiar\u0103\u201d \u0219i nici Tam\u00e1s nu vorbe\u0219te despre ea, ci despre poezia rom\u00e2n\u0103 \u0219i poezia maghiar\u0103 scrise prin Bihor (cel pu\u021bin o vreme). Vorbe\u0219te despre ele cu toat\u0103 \u00eendrept\u0103\u021birea \u0219i temeinicia, folosind \u2013 pentru temeinicie \u2013 criteriile geografiei \u0219i istoriei literare \u00eentr-o eficient\u0103 complementaritate. \u00cendrept\u0103\u021birea, la r\u00eendul ei, se bizuie pe dou\u0103 premise, ambele func\u021bionale: prima const\u0103 \u00een faptul c\u0103 Tam\u00e1s e el \u00eensu\u0219i poet (\u0219i \u00eenc\u0103 unul dintre protagoni\u0219tii ultimelor serii) \u0219i lumea admite de obicei c\u0103 asta folose\u0219te la empatia cu poezia \u00een genere, ca un fel de cunoa\u0219tere din interior a fenomenului; a doua e \u00eens\u0103 cea cu adev\u0103rat important\u0103 \u2013 \u0219i anume bilingvismul lui Tam\u00e1s, avantaj care l-a transformat deja \u00eentr-un punct de trecere al poeziei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een maghiar\u0103 \u0219i al poeziei maghiare \u00een rom\u00e2n\u0103. Faptele deja comise \u00een aceast\u0103 calitate promit ca Tam\u00e1s s\u0103 devin\u0103 o firm\u0103 prosper\u0103 de export-import \u00eentre cele dou\u0103 literaturi (ori baremi poezii). Un agent dublu de cea mai bun\u0103 calitate \u0219i probitate.<\/p>\n\n\n\n

\u201eNecesitatea de a cartografia poezia unei regiuni\u201d se love\u0219te de la bun \u00eenceput de c\u00eeteva dificult\u0103\u021bi, trecute \u00een revist\u0103 cu argumente \u0219i \u00een mod sistematic. Ar fi vorba, mai \u00eent\u00eei, de delimitarea ca atare a zonei, de decuparea Bihorului din mai marele cuprins numit pe vremuri Partium \u2013 sau P\u0103r\u021bile Ungure\u0219ti. \u00cen mod conven\u021bional \u2013 dar, literar vorbind, \u0219i destul de arbitrar \u2013 Tam\u00e1s se opre\u0219te la grani\u021bele administrative ale actualului jude\u021b, de\u0219i, istoric vorbind, delimitarea aceasta e destul de irelevant\u0103. Tam\u00e1s nu vrea \u00eens\u0103 s\u0103 practice vreun fel de imperialism sau anexionism bihorean \u0219i s\u0103 se \u00eentind\u0103 peste toat\u0103 zona Partiumului. Dac\u0103 \u00eens\u0103 s-ar fi aventurat \u2013 s\u0103 zicem cu m\u0103car o parte din criteriile lui H. Taine \u2013 \u00een identificarea unei specificit\u0103\u021bi care ar avea de substrat relieful ca orizont formativ sau ca predeterminare spiritual\u0103, ar fi trebuit s\u0103 treac\u0103 aceste grani\u021be \u0219i s\u0103 \u00eentind\u0103 c\u00eet spre nord, c\u00eet spre sud. Dac\u0103 pusta produce alt\u0103 tipologie vizionar\u0103 dec\u00eet \u201espa\u021biul mioritic\u201d, ar fi putut fi, cu \u00eendrept\u0103\u021bire, expansionist. Spa\u021biul ca matrice formativ\u0103 e prezent \u00een cercetarea sa ca o complementaritate \u00eentre pust\u0103 \u0219i carst, dar f\u0103r\u0103 mari consecin\u021be creative (probabil nici nu le are). Fapt e c\u0103 Tam\u00e1s se p\u0103ze\u0219te de asemenea incursiuni \u00een psihologia abisal\u0103 \u2013 \u0219i \u00een bun\u0103 parte cu dreptate, de\u0219i cine \u0219tie ce ar fi ie\u0219it la iveal\u0103 dac\u0103 spa\u021bialitatea\/relieful ar fi fost luate mai cu rigoare \u00een seam\u0103. Practic el se focalizeaz\u0103 doar asupra ora\u0219ului Oradea ca realitate literar\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 persiste prea mult \u00een popasurile cerute de o geografie literar\u0103 propriu-zis\u0103, cum procedeaz\u0103, bun\u0103oar\u0103, Cornel Ungureanu \u00een suita sa impozant\u0103 de cercet\u0103ri \u201egeografice\u201d. Dac\u0103 ar fi favorizat criteriul geografist, ar fi trebuit s\u0103 foreze \u00een identitatea cultural\u0103\/literar\u0103 a unor a\u0219ez\u0103ri precum Beiu\u0219ul \u2013 care chiar poate pretinde o identitate \u2013 sau actualul \u0218tei ori Salonta, ba chiar \u0219i Marghita \u0219i Ale\u0219dul, or\u0103\u0219ele care s-au ocupat \u0219i ele cu literatura \u0219i care, de bine, de r\u0103u, \u0219i-au \u00eenjghebat cenacluri literare destul de productive \u00een perioada comunist\u0103, fie ele \u0219i f\u0103r\u0103 relevan\u021b\u0103 valoric\u0103. Convins \u2013 \u0219i pe bun\u0103 dreptate \u2013 c\u0103 \u201egeografia literar\u0103 nu poate func\u021biona ca un organ de panoramare \u00eenghe\u021bat \u00een timp, a\u0219a cum nici istoria literar\u0103 nu va avea sor\u021bi de izb\u00e2nd\u0103 f\u0103r\u0103 reliefurile spa\u021biului exploatat,\u201d Tam\u00e1s ajunge s\u0103 comprime geografia \u0219i s\u0103 privilegieze istoria. Se putea, desigur, \u0219i altfel, c\u0103ci fiecare punct geografic \u0219i-ar fi revelat istoria \u0219i conexiunile cu celelalte puncte \u0219i \u2013 mai ales \u2013 cu supradetermin\u0103rile venite din istoria propriu-zis\u0103 (din istoria religioas\u0103, statal\u0103 etc.) \u0219i, prin urmare, cercetarea n-ar fi suferit de imobilism. S\u0103 admitem \u00eens\u0103 c\u0103 asta ar fi \u00eensemnat o deviere spre cercetarea cultural-institu\u021bional\u0103 \u0219i s-ar fi primejduit astfel rigoarea cercet\u0103rii literare ca atare. <\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 nu e simplu de delimitat un Bihor literar \u00een func\u021bie de o identitate sau o diferen\u021b\u0103, nu e simplu nici de \u00eencorporat bihoreni \u00een conven\u021bia teritorial\u0103 acceptat\u0103. Tam\u00e1s \u00ee\u0219i stabile\u0219te ni\u0219te criterii rezonabile, dar \u0219i generoase, pentru recens\u0103m\u00eentul poe\u021bilor bihoreni postbelici.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Dar dac\u0103 nu e simplu de delimitat un Bihor literar \u00een func\u021bie de o identitate sau o diferen\u021b\u0103, nu e simplu nici de \u00eencorporat bihoreni \u00een conven\u021bia teritorial\u0103 acceptat\u0103. Tam\u00e1s \u00ee\u0219i stabile\u0219te ni\u0219te criterii rezonabile, dar \u0219i generoase, pentru recens\u0103m\u00eentul poe\u021bilor bihoreni postbelici. La urma urmei, ce anume calific\u0103 drept \u201ebihorean\u201d pe un poet sau altul? Dac\u0103 nu exist\u0103 o marc\u0103 pregnant\u0103 \u201ebihorean\u0103\u201d, lucrurile \u0219i criteriile devin foarte flexibile \u0219i \u00een baza acestei flexibilit\u0103\u021bi vor fi convoca\u021bi de la poe\u021bi n\u0103scu\u021bi \u00eent\u00eempl\u0103tor pe plaiuri bihorene p\u00een\u0103 la poe\u021bi care \u0219i-au tr\u0103it toat\u0103 via\u021ba \u0219i \u0219i-au f\u0103cut toat\u0103 \u0219coala acolo. Practic, exigen\u021ba maximal\u0103 nu e satisf\u0103cut\u0103 dec\u00eet de un singur poet, \u0219i anume de M\u00e1t\u00e9 Imre, \u201eunul dintre foarte pu\u021binii poe\u021bi postbelici de nestr\u0103mutat din spa\u021biul geografic bihorean.\u201d Asta, fire\u0219te, \u00eentre poe\u021bii cu nume. Printre cei \u00eengloba\u021bi la ad\u0103ugirile de nume nesemnificative, probabil vor mai fi. Dat\u0103 fiind mobilitatea mai tuturor poe\u021bilor, Tam\u00e1s insist\u0103 pe \u201efluxul de migr\u0103ri\u201d \u0219i pe pierderile \u0219i c\u00ee\u0219tigurile aduse de acesta. Ca mai toate ora\u0219ele de provincie, \u0219i Oradea a trebuit s\u0103 a\u0219tepte p\u00een\u0103 c\u00eend capitala \u2013 fie c\u0103 e vorba de Budapesta, fie c\u0103 e vorba de Bucure\u0219ti \u2013 a devenit un loc saturat de institu\u021bii \u0219i personalit\u0103\u021bi, nemaiput\u00eend absorbi chiar totul. Se adaug\u0103 la asta \u0219i atrac\u021bia altor centre culturale \u2013 un fel de capitale zonale \u2013 care au jefuit \u0219i ele ora\u0219e precum Oradea, p\u00een\u0103 c\u00eend n-a mai fost loc. Nu e \u00eens\u0103 de trecut cu vederea, pentru impunerea unei identit\u0103\u021bi culturale, fidelitatea fa\u021b\u0103 de loc\/ora\u0219 a unor oameni de cultur\u0103 \u0219i militan\u021ba lor pentru o \u201erena\u0219tere\u201d \u2013 de fapt, na\u0219tere \u2013 cultural\u0103 a ora\u0219ului. E cazul aici \u00eendeosebi al lui Iosif Vulcan, dup\u0103 ce s-a retras din capital\u0103 \u00een provincie, \u00eempreun\u0103 cu institu\u021bia pe care a creat-o \u2013 revista \u201eFamilia\u201d. Mai s\u00eent \u0219i alte cazuri de asemenea fidelitate militant\u0103, at\u00eet \u00eentre scriitorii rom\u00e2ni, c\u00eet \u0219i \u00eentre cei maghiari. Dar fascina\u021bia capitalelor \u0219i marea lor capacitate de absorb\u021bie caracterizeaz\u0103 deopotriv\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i maghiar\u0103 din Transilvania, format\u0103 \u2013 \u0219i afirmat\u0103 \u2013 \u00eendeosebi de \u201emigran\u021bi\u201d \u0219i migratori dintr-un loc \u00eentr-altul. Era inevitabil\u0103 flexibilizarea la maximum a criteriului de \u00eencorporare. C\u0103ci altminteri, \u021bin\u00eend cont c\u0103 \u201edoar un sfert \u2013 din num\u0103rul poe\u021bilor accepta\u021bi, n.n. \u2013 se poate l\u0103uda cu loialitatea fizic\u0103 (fiindc\u0103 pe cea spiritual\u0103 au p\u0103strat-o cu to\u021bii, f\u0103r\u0103 excep\u021bie) fa\u021b\u0103 de Oradea \u0219i \u00eemprejurimile sale\u201d, Bihorul aproape c\u0103 s-ar fi pustiit. Noroc doar cu \u201emanifest\u0103rile de nostalgie fa\u021b\u0103 de p\u0103m\u00e2ntul natal \u0219i vatr\u0103, fa\u021b\u0103 de geografia propriu-zis\u0103 \u0219i oamenii locului\u201d, folosite de Tam\u00e1s drept indiciu de apartenen\u021b\u0103. Desigur c\u0103, \u00een postmodernism, c\u00eend locul de ba\u0219tin\u0103 \u0219i-a pierdut din prestigiul afectiv \u0219i din mitologia sa tematic\u0103, \u201eipotezele geografiei literare\u201d s\u00eent cu totul \u201esubminate\u201d de deteritorializarea tot mai eficient\u0103. A\u0219a ar fi stat lucrurile \u0219i \u00een cazul avangardismelor, cu spiritul lor interna\u021bionalist, dac\u0103 ele s-ar fi practicat \u00een Bihor. \u00cen realitate, nu prea s-au manifestat, cu toate c\u0103 \u00een demonstra\u021bia lui Tam\u00e1s poe\u021bii maghiari \u0219i-au asumat, pe urmele lui Ady, o component\u0103 de tip avangardist \u2013 mai degrab\u0103 \u00een polemic\u0103 de programe \u0219i formule cu \u201ecentrul\u201d budapestan mai conformist cu tradi\u021bia, \u00eendeosebi \u00een perioada interbelic\u0103, atunci c\u00eend scriitori maghiari r\u0103ma\u0219i \u00een Rom\u00e2nia s-au baricadat \u00een spatele \u201etransilvanismului\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Oper\u00eend o t\u0103ietur\u0103 istoric\u0103 radical\u0103 \u0219i folosind sf\u00eer\u0219itul celui de-al doilea r\u0103zboi drept born\u0103 ini\u021bial\u0103, Tam\u00e1s \u0219i-a simplificat \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 treaba \u0219i cercetarea. Sau, mai bine zis, \u0219i-ar fi simplificat-o dac\u0103 n-ar fi fost nevoit s\u0103 fac\u0103 o ampl\u0103 incursiune \u00een interbelic \u0219i chiar mai \u00eenainte. Trebuind s-o fac\u0103, a dat peste o problematic\u0103 deosebit de delicat\u0103 \u0219i sensibil\u0103, derivat\u0103 din condi\u021bia celor dou\u0103 \u2013 s\u0103 le zicem \u2013 literaturi. Chiar dac\u0103 \u00ee\u0219i asum\u0103 \u2013 \u0219i se \u021bine de asta \u2013 un \u201emod impar\u021bial\u201d \u00een \u201eabordarea celor dou\u0103 culturi\u201d, lucrurile nu devin mai pu\u021bin sensibil de atins. Istoria a f\u0103cut \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00eet, pe r\u00eend, literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219i maghiar\u0103 din Ardeal au trecut pe r\u00eend prin etape de provincialism extra-statal; at\u00eeta doar c\u0103 procesul a fost cu sens invers. Literatura rom\u00e2n\u0103 ardelean\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se afirme \u00eentr-un cadru statal nerom\u00e2nesc \u2013 \u0219i era v\u0103zut\u0103 \u00eenc\u0103 de Ibr\u0103ileanu \u0219i chiar de Lovinescu drept o literatur\u0103 provincial\u0103 complexat\u0103 (cei doi fiind cam ultimii exege\u021bi care pun \u00een valoare diferen\u021bele regionale); ea se mi\u0219ca \u00eentre dou\u0103 prestigii \u0219i atrac\u021bii \u2013 atrac\u021bia literaturii din Regat \u0219i prestigiul literaturii maghiare, care-\u0219i d\u0103duse deja o serie de clasici (\u0219i nu doar pe Pet\u00f6fi). Literatura maghiar\u0103 din Ardeal s-a trezit brusc \u201eprovincializat\u0103\u201d dup\u0103 primul r\u0103zboi \u0219i nu-i de mirare o oarecare animozitate st\u00eernit\u0103 \u00eentre scriitorii maghiari ardeleni \u0219i cei din Ungaria. Respin\u0219i de centrul lor cultural natural, organic, scriitorii maghiari ardeleni s-au protejat la ad\u0103postul unei posibile identit\u0103\u021bi \u201etransilvaniste\u201d. Tam\u00e1s trece prin problematica \u201etransilvanismului\u201d \u0219i prin trauma de marginalizare \u2013 excludere chiar \u2013 tr\u0103it\u0103 de scriitorii maghiari din perioada interbelic\u0103. Ba chiar reu\u0219e\u0219te s\u0103 pun\u0103 \u00een lumin\u0103 partea pozitiv-literar\u0103 a acestui proces, subliniind c\u0103 \u201estatutul de minoritar\u201d al scriitorilor maghiari s-a dovedit \u201eun alibi literar extrem de rodnic\u201d, \u00eentruc\u00eet le-a permis s\u0103 se revendice din modernismul lui Ady \u0219i s\u0103 continue linia de modernizare. Nu \u0219tiu dac\u0103 nu e exagerat\u0103 afirma\u021bia potrivit c\u0103reia \u201eBudapesta a pornit un r\u0103zboi literar aprig \u00eempotriva scriitorilor maghiari din Transilvania\u201d, dar animozit\u0103\u021bi \u00eentre\u021binute de oficialit\u0103\u021bi au existat, ceea ce a dus la faptul c\u0103 \u201ediscu\u021bia despre transilvanism a deviat de la o recuzit\u0103 de presupozi\u021bii estetic-literare la argumente strict politice\u201d. Suspiciunile au fost prea mari pentru ca \u201etransilvanismul\u201d s\u0103 poat\u0103 rezista.<\/p>\n\n\n\n

Pe valori \u201elocale\u201d \u2013 sau localiste \u2013 s-a bizuit \u0219i o grupare de scriitori rom\u00e2ni, cea de la Thetis<\/em>-ul sibian, av\u00eendu-l ca doctrinar al \u201elocalismului creator\u201d pe Alexandru Dima. Dar nici Ungaria, nici Rom\u00e2nia n-au \u00eencurajat (n-aveau nici un interes) astfel de manifest\u0103ri de diferen\u021biere provincial\u0103, de \u201eautonomie\u201d \u2013 iar cele dou\u0103 orient\u0103ri\/grup\u0103ri nici nu s-au sprijinit. Dar \u201etransilvanismul\u201d a fost o solu\u021bie de traum\u0103 pentru scriitorii maghiari. Asta \u00een vreme ce pentru scriitorii rom\u00e2ni din Ardeal tocmai sosise momentul deprovincializ\u0103rii, al euforiei de integrare. S\u00eent procese culturale \u2013 literare \u0219i chiar ideologice \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 \u2013 deosebit de epice \u0219i chiar dramatice \u00een parcursul lor, puse \u00een eviden\u021b\u0103 \u00een cadrul cercet\u0103rii lui Tam\u00e1s, dar numai \u00een m\u0103sura \u00een care foloseau drept premis\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Un spirit \u201eardelean\u201d \u2013 sau, cum zice Tam\u00e1s, \u201emai degrab\u0103 mitteleuropean\u201d \u2013 pare a uni scriitorii ardeleni dincolo de etnie. Cel pu\u021bin dac\u0103 ne bizuim pe caracteristicile \u201eardelene\u201d puse \u00een eviden\u021b\u0103 de Mircea Zaciu: spirit istoric, militan\u021b\u0103 \u0219i misionarism moral \u0219i na\u021bional, eticism, responsabilitate. Dar dac\u0103 aceste semne chiar exist\u0103, ele au fost de-a dreptul interzise \u00een perioada imediat postbelic\u0103, atunci c\u00eend singurul element diferen\u021biator \u00eentre cele dou\u0103 literaturi ar fi trebuit s\u0103 r\u0103m\u00een\u0103 doar limba, c\u0103ci campania de uniformizare \u0219i nivelare lovise toate celelalte registre. A fost o nou\u0103 dram\u0103 \u2013 pentru to\u021bi scriitorii, dar cu nuan\u021be agravante pentru cei maghiari, care aveau de refulat inclusiv identitatea lor etnic\u0103. Na\u021bionalismul ceau\u0219ist care a urmat a agravat \u0219i mai mult aceast\u0103 frustrare. Condi\u021bia aceasta tensionat\u0103, \u00eenc\u0103rcat\u0103 de frustr\u0103ri, e bine pus\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103: \u201egenera\u021bia de scriitori maghiari care s-au afirmat \u00eencep\u00e2nd cu anii \u201960-\u201970 a trebuit s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 unei situa\u021bii de-a dreptul paradoxale. \u00cen scrierile lor, pentru a-\u0219i feri valorile na\u021bionale \u00een matca unui sistem politic ostil, ei trebuiau s\u0103 valorifice segmentele ce stau la baza culturii maghiare. \u00cens\u0103, concomitent cu animarea tradi\u021biilor, poezia lor mai trebuia \u0219i s\u0103 corespund\u0103 noilor tendin\u021be \u00een literatur\u0103\u201d. Analizele dedicate poe\u021bilor vor scoate \u0219i ele \u00een eviden\u021b\u0103 aceste tensiuni mocnite sau \u2013 uneori \u2013 izbucnite, fie \u00een volume samizdat, fie \u00een volume trecute prin cenzur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen principiu, poe\u021bii \u00eenregistra\u021bi s\u00eent dispu\u0219i \u00een serii genera\u021bioniste, dar alternate cu criteriul \u201egrup\u0103rilor\u201d (\u00eendeosebi \u00een cazul scriitorilor maghiari, unde ele erau mai coagulate, \u00een pofida supravegherii la care erau supuse). Tam\u00e1s nu e \u00eens\u0103 un \u201egenera\u021bionist\u201d chiar dedicat ideii de genera\u021bie, c\u0103ci o las\u0103 s\u0103 evolueze destul de conven\u021bional. Chiar \u0219i c\u00eend pare a o folosi mai riguros \u2013 bun\u0103oar\u0103, c\u00eend vorbe\u0219te despre genera\u021bia Forras <\/em> ca despre \u201eo genera\u021bie trifazat\u0103\u201d \u2013 nu pare a trimite la recondi\u021bionarea \u00een trei \u201epromo\u021bii\u201d a genera\u021biei, a\u0219a cum a fost ea propus\u0103 de Lauren\u021biu Ulici, ci folose\u0219te doar criteriul de succesiune a valurilor. Dar organizarea pe clase cronologice e util\u0103 \u0219i suficient\u0103, c\u0103ci important\u0103 devine investigarea autonom\u0103 a fiec\u0103rui poet (de tipul micro-mografiei).<\/p>\n\n\n\n

Aceasta, propriu-zis analitic\u0103, e partea cea mai \u00eentins\u0103 c\u0103r\u021bii, realizat\u0103 profesionist, cu portrete \u201etip dic\u021bionar\u201d, \u00een care un merit suplimentar pentru cititorul rom\u00e2n \u00eel au analizele dedicate poe\u021bilor maghiari, cu eviden\u021bierea \u201eizomorfismelor de poetic\u0103\u201d dintre ei \u0219i poe\u021bii rom\u00e2ni. S\u00eent investiga\u021bii aduse, bibliografic vorbind, la zi, at\u00eet \u00een privin\u021ba scriitorilor rom\u00e2ni c\u00eet \u0219i a celor maghiari, Tam\u00e1s folosind la maximum mobilitatea sa de pendul \u00eentre cele dou\u0103 literaturi. Analize veritabile, pe fir cronologic, \u00eentr-o evident\u0103 conduit\u0103 de profesionalism critic \u00een care criteriul \u201efenomenului\u201d e urmat de cel al \u201edic\u021bionarului\u201d. Parada grup\u0103rilor literare \u2013 mult mai consistente cele maghiare \u2013 \u00eentre\u021bine eposul creativ al zonei, dar f\u0103r\u0103 a se putea face prea mult patriotism localist pe seama ei. Nimeni nu pare a-\u0219i fi propus s\u0103 devin\u0103 un poet \u201ebihorean\u201d, nici cei din vechime, nici \u2013 cu at\u00eet mai pu\u021bin \u2013 cei de azi. Dar, vr\u00eend-nevr\u00eend, Tam\u00e1s face s\u0103 triumfe criteriul geografiei literare cu instrumentele istoriei literare. \u0218i, fire\u0219te, ale criticii \u00een primul r\u00eend.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un discipol oarecum neprev\u0103zut \u0219i-a c\u0103p\u0103tat Cornel Ungureanu \u00een persoana lui Mih\u00f3k Tam\u00e1s \u2013 \u0219i mai ales \u00een prima lui carte de istorie literar\u0103 \u2013 Bihorul poetic postbelic; o perspectiv\u0103 critic\u0103 asupra liricii rom\u00e2no-maghiare (Editura Universit\u0103\u021bii din Oradea, 2021). Subtitlul face, \u00eens\u0103, o gaf\u0103, \u00eentruc\u00eet nu exist\u0103 o \u201eliric\u0103 rom\u00e2no-maghiar\u0103\u201d \u0219i nici Tam\u00e1s nu vorbe\u0219te despre ea, ci despre poezia rom\u00e2n\u0103 \u0219i poezia maghiar\u0103 scrise prin Bihor (cel pu\u021bin o vreme). Vorbe\u0219te despre ele cu toat\u0103 \u00eendrept\u0103\u021birea \u0219i temeinicia, folosind \u2013 pentru temeinicie \u2013 criteriile geografiei \u0219i istoriei literare \u00eentr-o eficient\u0103 complementaritate. \u00cendrept\u0103\u021birea, la r\u00eendul ei, se bizuie pe dou\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":7,"featured_media":5162,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[82,106,177,1093],"coauthors":[],"class_list":["post-5161","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-al-cistelecan","tag-cronica-literara","tag-mihok-tamas-2","tag-nr-5-2022"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/mihok_tamas.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5161","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/7"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5161"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5161\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5171,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5161\/revisions\/5171"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5162"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5161"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5161"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5161"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5161"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}