{"id":5158,"date":"2022-07-26T06:39:05","date_gmt":"2022-07-26T03:39:05","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5158"},"modified":"2022-07-26T06:39:13","modified_gmt":"2022-07-26T03:39:13","slug":"mastile-fictive-ale-pandemiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5158","title":{"rendered":"M\u0103\u0219tile fictive ale pandemiei"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Proiectul Decameronul. 29 de povestiri noi din pandemie selectate de editorii The New York Times Magazine, <\/em>ilustra\u021bii de Sophy Hollington, traduceri de Ona Frantz, Marin-M\u0103laicu Hondrari, Cerasela Barbone, Daniel Nicolescu, Simina Popa, Gheorghe Miletineanu \u0219i Alexandra Turcu, Editura Pandora M, 2022.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen prim\u0103vara anului 2020, c\u00eend Statele Unite se preg\u0103teau s\u0103 intre \u00een carantin\u0103, iar Decameronul<\/em> lui Boccaccio era expus la vedere pe rafturile libr\u0103riilor, romanciera Rivka Galchen contacta The New York Times Magazine<\/em> cu propunerea de a publica o povestire cu trimitere la opera italianului despre carantina ciumei bubonice din Floren\u021ba anului 1348. Editorilor revistei le-a venit astfel ideea de a publica un \u00eentreg num\u0103r de revist\u0103 \u00een chip de nou Decameron<\/em>, cu fic\u021biuni noi scrise chiar \u00een timpul carantinei de Covid 19, \u0219i au \u00eenceput s\u0103 contacteze prozatori r\u0103sp\u00eendi\u021bi pe tot globul. Num\u0103rul respectiv al revistei a ap\u0103rut \u00een vara lui 2020, odat\u0103 cu noul val de r\u0103sp\u00eendire al virusului, \u201eoferind \u00eenc\u00eentare \u0219i consolare \u00een vremuri sumbre \u0219i nesigure\u201d. Dup\u0103 cum spune chiar prozatoarea Rivka Galchen, \u201ecititul \u00een vremuri dificile este un mod de-a \u00een\u021belege astfel de vremuri \u0219i \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 un mod de a le rezista.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Cele dou\u0103zeci \u0219i nou\u0103 de proze scurte \u0219i foarte scurte s\u00eent, cum se \u00eent\u00eempl\u0103 de obicei, diverse ca ton, stilistic\u0103 \u0219i abordare, \u0219i de toat\u0103 m\u00eena. O parte din ace\u0219ti prozatori s\u00eent (aproape) necunoscu\u021bi la noi, al\u021bii au deja c\u0103r\u021bi traduse \u0219i \u00een limba rom\u00e2n\u0103: Margaret Atwood, Colm To\u00edb\u00edn, Tommy Orange, Paolo Giordano, Le\u00efla Slimani, Laila Lalami, Liz Moore, T\u00e9a Obreht, Etgar Keret, Kamila Shamsie, Rachel Kushner, David Mitchell, Mia Couto, Uzodinma Iweala, John Wray \u0219i Edwidge Danticat.<\/p>\n\n\n\n

Primul aspect interesant e faptul c\u0103 trei prozatori s-au g\u00eendit s\u0103 scrie \u00een cheie SF. Protagonistul lui Margaret Atwood este un extraterestru xenomorf guraliv \u0219i destul de impertinent, trimis pe P\u0103m\u00eent s\u0103 ofere \u201eajutor intergalactic de criz\u0103\u201d unor p\u0103m\u00eenteni afla\u021bi \u00een carantin\u0103. Protagonista Monei Awad apeleaz\u0103 la un cabinet de masaj de relaxare unde i se ofer\u0103 \u0219i un tratament experimental de cur\u0103\u021bare a memoriei, astfel c\u0103 se \u00eentoarce \u00een deplin\u0103 carantin\u0103 f\u0103r\u0103 amintirea virusului. Charles Yu scrie o proz\u0103 experimental\u0103 \u00een care pandemia este relatat\u0103 alternativ de algoritmul de c\u0103utare Google (expun\u00eend fricile, ignoran\u021ba \u0219i prostia uman\u0103) \u0219i de virusul \u00eensu\u0219i (pervers, crud \u0219i mortal). Pe o idee relativ asem\u0103n\u0103toare, \u0219i la fel de experimental, scrie \u0219i Liz Moore care relateaz\u0103 cazul infect\u0103rii unui bebelu\u0219 \u00eentr-un stil birocratic-administrativ, enun\u021buri seci marcate ca \u00eentreb\u0103ri, observa\u021bii, dovezi \u0219i informa\u021bii altern\u00eend cu declara\u021bii, constat\u0103ri, considera\u021bii \u0219i propuneri.<\/p>\n\n\n\n

Trei prozatori abordeaz\u0103 ideea dublului\/avatarului\/re\u00eencarn\u0103rii. Victor LaValle scrie despre rela\u021bia dintre dou\u0103 femei r\u0103mase singurele locatare \u00eentr-o cl\u0103dire de apartamente; David Mitchell despre un de\u021binut mutat singur \u00eentr-o celul\u0103 de carantin\u0103; iar T\u00e9a Obreht despre o femeie locuind \u00eempreun\u0103 cu o hait\u0103 de c\u00eeini care nu par s\u0103 fie tocmai patrupede. Tot \u00een cheie fantastic\u0103 scrie \u0219i Etgar Keret, a c\u0103rui schi\u021b\u0103 \u00eencepe a\u0219a: \u201eTrei zile dup\u0103 ce s-a ridicat carantina total\u0103, a fost limpede pentru toat\u0103 lumea c\u0103 nimeni nu are de g\u00eend s\u0103 mai ias\u0103 din cas\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Dintre toate povestirile, cea a lui David Mitchell \u0219i \u00eenc\u0103 trei au propriu-zis umor. Protagonistul lui Colm To\u00edb\u00edn este un tip ale c\u0103rui gusturi literare, cinefile \u0219i muzicale nu se potrivesc cu ale partenerului s\u0103u (\u201eEl citea Harry Dodge, eu citeam David Lodge\u201d), vis\u00eend la via\u021ba armonioas\u0103 a unor faimoase cupluri gay; \u00een timp ce personajul lui John Wray este un t\u00een\u0103r barcelonez cam loser care-\u0219i \u00eenchiriaz\u0103 c\u00eeinii ajut\u00eendu-i, sub pretextul plimb\u0103rii animalelor de companie, pe cei care vor s\u0103 evite restric\u021biile de circula\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Singura povestire care respect\u0103 conven\u021bia Decameronului este cea a lui Rachel Kushner: la un castel s\u00eent invita\u021bi, pentru un fel de reziden\u021b\u0103 literar\u0103, o m\u00een\u0103 de scriitori din toat\u0103 lumea, care se trezesc astfel \u201ebloca\u021bi\u201d din cauza carantinei \u0219i decid s\u0103-\u0219i petreac\u0103 timpul povestind fiecare c\u00eete o \u00eent\u00eemplare vesel\u0103 sau cu final fericit, \u201eo poveste care s\u0103 nu fie despre boala, triste\u021bea \u0219i moartea care afectau toat\u0103 regiunea\u201d. Astfel, o scriitoare naratoare protagonist\u0103 relateaz\u0103 povestea spus\u0103 de un scriitor norvegian nevorbitor de englez\u0103, povestea lui, care se dovede\u0219te a fi o \u00eent\u00eemplare biografic\u0103, fiind tradus\u0103 de so\u021bia sa, care se dovede\u0219te a fi chiar protagonista \u00eent\u00eempl\u0103rii. Suita deleg\u0103rilor narative \u0219i identitatea personajelor este devoalat\u0103 abia la final, iar situa\u021bia protagonistei care-\u0219i traduce propria poveste narat\u0103 de iubitul scriitor este o splendid\u0103 punere \u00een abis a fic\u021biunii biografice. Aceast\u0103 povestire, intitulat\u0103 \u201eFata cu valiza mare \u0219i ro\u0219ie\u201d, este favorita mea din tot volumul \u0219i m-a\u0219 mira ca Rachel Kushner s\u0103 nu lucreze as we speak<\/em> la o carte \u00eentreag\u0103 folosind cadrul boccaccian al povestirilor \u00een ram\u0103 din vremea carantinei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen prim\u0103vara anului 2020, c\u00eend Statele Unite se preg\u0103teau s\u0103 intre \u00een carantin\u0103, iar Decameronul lui Boccaccio era expus la vedere pe rafturile libr\u0103riilor, romanciera Rivka Galchen contacta The New York Times Magazine cu propunerea de a publica o povestire cu trimitere la opera italianului despre carantina ciumei bubonice din Floren\u021ba anului 1348. Editorilor revistei le-a venit astfel ideea de a publica un \u00eentreg num\u0103r de revist\u0103 \u00een chip de nou Decameron, cu fic\u021biuni noi scrise chiar \u00een timpul carantinei de Covid 19, \u0219i au \u00eenceput s\u0103 contacteze prozatori r\u0103sp\u00eendi\u021bi pe tot globul. Num\u0103rul respectiv al revistei a ap\u0103rut \u00een<\/p>\n","protected":false},"author":9,"featured_media":5159,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[59,52],"tags":[88,87,1093,98],"coauthors":[],"class_list":["post-5158","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-flashbook","category-rubrici","tag-flashbook","tag-marius-chivu","tag-nr-5-2022","tag-proza-scurta"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/coperta.webp","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5158","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/9"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5158"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5158\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5160,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5158\/revisions\/5160"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5159"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5158"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5158"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5158"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5158"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}