{"id":5111,"date":"2022-07-23T12:36:32","date_gmt":"2022-07-23T09:36:32","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5111"},"modified":"2022-07-23T12:36:37","modified_gmt":"2022-07-23T09:36:37","slug":"privire-dinspre-mari-si-oceane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5111","title":{"rendered":"Privire dinspre m\u0103ri \u0219i oceane"},"content":{"rendered":"\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n\n

Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nu de pu\u021bine ori s\u0103 m\u0103 ajung\u0103 nostalgia m\u0103rii, \u00eentotdeauna asociat\u0103 cu libertatea vacan\u021belor sau cu febra c\u00e2te unei reuniuni profesionale, desf\u0103\u0219urate \u00eentr-o localitate litoral\u0103,  cu imaginea necuprinsului, cu zgomotul valurilor care \u00eenso\u021besc momentele de conversa\u021bie, relaxare, lectur\u0103, visare, cu \u00eenotul lejer, cu r\u0103coarea apei contrast\u00e2nd cu fierbin\u021beala nisipului de pe plaj\u0103 sau cu v\u00e2ntul aspru al m\u0103rilor f\u0103r\u0103 litoral. M\u0103 rog, amintirile \u00een\u0219iruite a\u0219a dau un tablou destul de patetic experien\u021belor mele nautice, dar \u00een realitate proximitatea unei asemenea \u00eentinderi de ap\u0103 invit\u0103 pe oricine la reflec\u021bie \u0219i, posibil, \u201ela o c\u0103l\u0103torie imaginar\u0103\u201d, cum sugereaz\u0103 Gaston Bachelard (Bachelard, 1995: 150) c\u00e2nd afirm\u0103 c\u0103, \u00een general, \u201eapa este pentru at\u00e2tea suflete elementul melancolic prin excelen\u021b\u0103\u201d, elementul care \u201emelancolizeaz\u0103\u201d (104). Eu am avut norocul \u0219i bucuria s\u0103 v\u0103d c\u00e2teva m\u0103ri, unele chiar de mai multe ori \u0219i din mai multe \u021b\u0103ri \u2013 bun\u0103oar\u0103, Marea Baltic\u0103, situat\u0103 \u00een nord-estul Europei, care, datorit\u0103 suprafe\u021bei ei de 420 de mii de kilometri p\u0103tra\u021bi, mi-a oferit ocazia de a o admira de pe \u021b\u0103rmurile Danemarcei, Estoniei, Finlandei (chiar \u00een timpul nop\u021bilor albe!), Poloniei, Suediei, Letoniei, Rusiei. Pentru c\u0103 \u00eentotdeauna am sim\u021bit atrac\u021bia m\u0103rii \u0219i a oceanului (am apucat s\u0103 admir Atlanticul din Figueira da Foz, Portugalia, \u0219i din Boca Raton, Florida, \u0219i s\u0103 privesc Pacificul din San Diego, California), \u00een mod curent, m\u0103 opresc atent la pasajele descriptive \u00een care aceste vaste \u00eentinderi de ap\u0103 s\u0103rat\u0103 se al\u0103tur\u0103 experien\u021belor protagoni\u0219tilor c\u00e2te unui roman, complet\u00e2ndu-le evolu\u021bia narativ\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eei transforme \u00een oceanografi sau acvanau\u021bi, eliber\u00e2ndu-le, \u00eentr-un fel aparte, energiile latente ale propriului psihism acvatic, adic\u0103 acel imbold de a participa \u201ela realitatea acvatic\u0103 a naturii\u201d (Bachelard, 1995: 10), asemenea b\u0103tr\u00e2nului Santiago care mi-a ocupat copil\u0103ria at\u00e2\u021bia ani.<\/p>\n\n\n\n

Impactul dep\u0103rt\u0103rilor<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Se pare c\u0103 marea \u0219i oceanul fac parte nu doar din \u201eproblemele globale ale omenirii\u201d (B\u0103cescu, 1980: 10), ci \u0219i din mediul de glisare al multor personaje de roman, desemnate de autorii lor s\u0103 se al\u0103ture fizic spa\u021biului pelagic, fluid, imposibil de st\u0103p\u00e2nit sau de cucerit, pentru care schimbarea reprezint\u0103 \u00eens\u0103\u0219i natura \u0219i caracterul s\u0103u definitoriu (vezi Trubridge, 2016: 7); este un spa\u021biu al separ\u0103rii dar \u0219i al \u00eenv\u0103luirii totale, tridimensionale, a oric\u0103rei viet\u0103\u021bi, sau inten\u021bii de via\u021b\u0103, un magnetism inexplicabil care face ca la b\u0103tr\u00e2ne\u021be, unii oameni s\u0103 se hot\u0103rasc\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 l\u00e2ng\u0103 mare, s\u0103 se uite \u201ela flux \u0219i reflux sau la spuma care clipoce\u0219te pe plaj\u0103\u201d, s\u0103 \u00eenso\u021beasc\u0103 \u201ecu privirea brizan\u021bii \u0219i poate, dincolo de toate astea\u201d, s\u0103 aud\u0103 \u201evalurile oceanice ale timpului, iar \u00een imensitatea care li se desf\u0103\u0219oar\u0103 aluziv \u00een fa\u021b\u0103 g\u0103sesc o anume consolare pentru vie\u021bile lor m\u0103runte \u0219i pentru iminenta lor mortalitate\u201d (Barnes, 2018: 206).<\/p>\n\n\n\n

Este un fapt admis \u00een unanimitate c\u0103 apa este originea formelor de via\u021b\u0103, c\u0103 din totdeauna marea \u0219i oceanul au exercitat \u201eo deosebit\u0103 atrac\u021bie asupra oamenilor\u201d, fiind considerate \u201et\u0103r\u00e2muri ale tainei\u201d (Marinescu, 2017: 35),  spa\u021bii nomadice, gata s\u0103 se deschid\u0103 aventurii, necunoscutului, medita\u021biei, a\u0219a cum i se \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 protagonistei din Istoria apelor <\/em>(2020), Signe, \u00een timp ce \u00ee\u0219i conduce ambarca\u021biunea sa, Albastru<\/em>: \u00een apele M\u0103rii Nordului: \u201eC\u00e2nd marea este nemi\u0219cat\u0103 \u0219i reflect\u0103 cerul astfel, a\u0219 putea fi oriunde pe glob, deoarece nu exist\u0103 nici un indiciu nici pe mare \u0219i nici pe cer care s\u0103 \u00eemi spun\u0103 c\u0103 m\u0103 aflu pe Marea Nordului, supafa\u0163a este la fel cu cea din Pacific, un ocean este un ocean p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd te duci sub<\/em> suprafa\u021ba apei, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vede\u021bi anumite specii, fundul apei, ad\u00e2ncimile \u0219i \u00een\u0103l\u021bimile, care \u00eei confer\u0103 fiec\u0103rei m\u0103ri caracteristicile definitorii (…). Suprafa\u021ba m\u0103rii reprezint\u0103 raiul pentru lumea de jos, deasupra mun\u021bilor \u00eenal\u021bi \u0219i deasupra v\u0103ilor ad\u00e2nci, \u0219i pentru miile de fiin\u021be pe care nu le-am v\u0103zut niciodat\u0103 (…); \u00een jur este numai ap\u0103, orizont, cer, \u0219i singurul lucru pe care \u00eel am este aceast\u0103 barc\u0103\u201d (Lunde, 2020: 178).<\/p>\n\n\n\n

Narativizarea peisajelor nautice introduce constant ideea importan\u021bei m\u0103rii\/oceanului \u00een procesul evolutiv al umanit\u0103\u021bii \u201eprin naviga\u021bie \u0219i art\u0103, civiliza\u021bie, contacte, schimburi \u00eentre popoare\u201d (Marinescu, 2017: 35), devenind, \u00een acela\u0219i timp un vector de influen\u021bare a ambi\u021biei individuale, a dorin\u021bei fire\u0219ti de a r\u0103spunde unor provoc\u0103ri neobi\u0219nuite, venite din partea acestor mereu schimb\u0103toare suprafe\u021be, care simbolizeaz\u0103 necunoscutul, care d\u0103ruiesc \u201epove\u0219ti \u00eenainte de a d\u0103rui vise\u201d \u0219i care \u201epovestesc dep\u0103rtarea\u201d (Bachelard, 1995: 173), gener\u00e2nd experien\u021be inedite, a\u0219a cum le simte Smilla: \u201eo c\u0103l\u0103torie pe mare \u00eenseamn\u0103 o aventur\u0103. Aceast\u0103 idee nu are nici o leg\u0103tur\u0103 cu realitatea. C\u0103l\u0103toria pe mare reprezint\u0103  o mi\u015fcare care seam\u0103n\u0103 mai mult cu starea pe loc (…). Un vapor pare s\u0103 stea pe loc, pare s\u0103 fie o platform\u0103 de o\u0163el, fixat\u0103 deasupra unui abis de ap\u0103 mi\u015fc\u0103toare, dar totu\u015fi neschimbat; o platform\u0103 \u00eencadrat\u0103 de un orizont circular fix \u015fi expus\u0103 rigorilor reci \u015fi cenu\u015fii ale iernii. Cutremurat de efortul monoton al ma\u015finilor, vaporul pare s\u0103 icneasc\u0103 \u00een zadar, st\u00e2nd pe loc\u201d (Hoeg, 1997: 247).<\/p>\n\n\n\n

Efectul imensit\u0103\u021bii<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Bachelard e convins c\u0103 \u201eapa d\u0103ruie\u0219te vie\u021bii un elan inepuizabil\u201d (Bachelard, 1995: 15) pentru c\u0103 reprezint\u0103 \u201eun tip de destin, esen\u021bial, care metamorfozeaz\u0103 \u00eentruna substan\u021ba fiin\u021bei\u201d (10) prin dinamismul \u0219i perpetua mi\u0219care a suprafe\u021bei lichide, capabil\u0103 s\u0103 conecteze, \u00een final, toate \u021b\u0103rmurile \u00eentr-un proiect natural, universal la care asist\u0103m f\u0103r\u0103 vreo posibilitate de interven\u021bie, doar cu sentimentul particip\u0103rii noastre interioare la secretele \u00eenvelite \u00een acest spa\u021biu de confluen\u021b\u0103, asemenea domni\u0219oarei Lily Bart, aflat\u0103 pe puntea Sabrinei <\/em>\u00een croaziera ei pe Coasta Azur: \u201eea se aplec\u0103 peste bord s\u0103 se delecteze \u00een voie cu spectacolul din fa\u0163\u0103. \u0162\u0103rm \u015fi mare erau sc\u0103ldate deopotriv\u0103 \u00een lumina pur\u0103 a unui soare nest\u00e2njenit nici m\u0103car \u00een principiu de nori. Dantela de spum\u0103 de la baza \u0163\u0103rmului contrasta puternic cu ro\u015ful valurilor; iar din verdele cenu\u015fiu al eucalip\u0163ilor \u015fi m\u0103slinilor de pe \u0163\u0103rm se i\u0163eau elegante vile \u015fi hoteluri; \u00een fine, un fundal de mun\u0163i goi, creiona\u0163i cu minu\u0163ie, tremura \u00een intensitatea pal\u0103 a luminii\u201d (Wharton, 1982: 195-6).<\/p>\n\n\n\n

M\u0103rile \u0219i oceanele sunt entit\u0103\u021bi considerate la fel de necunoscute omului precum stelele sau galaxiile universului nostru, de\u0219i se afl\u0103 aproape de noi, de \u201espa\u021biul nostru intim\u201d, \u00een atmosfera planetar\u0103, ca un loc al \u201eunor lucruri, fantezii sumbre \u0219i secrete ascunse \u00een ad\u00e2ncuri\u201d (vezi Trubridge, 2016: 21); sunt necunoscutele care invit\u0103 la visare, medita\u021bie, incit\u0103 imagina\u021bia \u0219i r\u0103sfa\u021b\u0103 sim\u021burile printr-un spectacol inedit, a\u0219a cum constat\u0103 Juan \u00een c\u0103l\u0103toria sa spre \u021b\u0103rmul californian: \u201elitoralul oferea un decor mai romantic dec\u00e2t erai \u00eendrept\u0103\u021bit s\u0103 te a\u0219tep\u021b (…). Promontorii col\u021buroase \u00ee\u0219i \u00eempingeau st\u00e2ncile impetuoase \u00eentr-o mare dulce ca laptele, dar infinit mai frumoas\u0103 \u2013 o mare de m\u0103tase, albastr\u0103 \u0219i sclipitoare, \u00eencre\u021bit\u0103 de parc\u0103 briza ar fi avut o unealt\u0103 de cizelat \u00eentre degetele ei, cu care zg\u00e2ria suprafa\u021ba de safir, \u00een timp ce zbura de colo-colo. \u0218i oriunde s\u0103rea fluxul peste o st\u00e2nc\u0103 pitit\u0103, \u021b\u00e2\u0219neau flori albe din marea albastr\u0103, sus, sus, ca ni\u0219te garoafe de z\u0103pad\u0103, \u00eentinz\u00e2ndu-se \u0219i topindu-se \u00eentr-o priveli\u0219te \u00eenspumat\u0103. P\u0103reau at\u00e2t de puternice aceste sc\u00e2nteietoare flori ale m\u0103rii, \u00eenc\u00e2t te cuprindea mirarea c\u00e2nd descopereai c\u00e2t de fire\u0219ti erau, c\u00e2t de efemer\u0103 le era via\u021ba\u201d (Linklater, 1969: 445).<\/p>\n\n\n\n

Chiar dac\u0103 personajele \u00ee\u0219i recunosc teama \u201e\u00een fa\u021ba nep\u0103trunsei m\u0103re\u021bii a m\u0103rilor \u0219i valurilor\u201d (Retinschi, 1988: 23), ele nu ezit\u0103 s\u0103 se aventureze \u00een \u00eencercarea de a-i cuprinde imensitatea, de a o \u201etraversa conceptual, dac\u0103 nu chiar geografic\u201d (vezi Trubridge, 2016: 48), de a cobor\u00ee cumva la o scar\u0103 uman\u0103 acest spa\u021biu al tenebrelor, printr-un efort menit s\u0103 reduc\u0103 distan\u021ba dintre indivizi \u0219i dimensiunea abisal\u0103, deseori v\u0103zut\u0103 ca \u201esubcon\u0219tientul nostru planetar, p\u0103str\u0103tor al at\u00e2tor secrete \u00een ad\u00e2ncurile sale\u201d (76); este genul de exerci\u021bii cotidiene prin care David sper\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la \u00een\u021belegerea \u0219i apropierea acestui mediu lichid, misterios \u0219i, mai tot timpul, ostil: \u201eIe\u0219eam singur \u00een larg, \u00eei spuneam Annei  [so\u021b\u00edei] c\u0103 merg la pescuit (…). Dup\u0103 ce legam barca la chei, obi\u0219nuiam s\u0103 stau pe plaj\u0103, cu picioarele \u00een ap\u0103, al c\u0103rei nivel cre\u0219tea, \u00eencet \u0219i nest\u0103vilit, \u0219i m\u0103 g\u00e2ndeam doar la asta. Sarea este moarte. Marea asta este moartea. Marea se ridic\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i r\u0103sp\u00e2nde\u0219te sarea peste tot\u201d (Lunde, 2021: 84).<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd aleg decorul \u0219i implicarea m\u0103rilor sau a oceanelor \u00een traseul progresiv al personajelor lor, autorii le \u00eendeamn\u0103 \u0219i le sus\u021bin \u00een provoc\u0103rile \u0219i incursiunile lor nautice f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a le transforma  \u00een clasicii eroi ai m\u0103rilor, care \u201ese \u00eentorc \u00eentotdeauna de departe, \u00eentr-un dincolo \u0219i nu vorbesc niciodat\u0103 despre \u021b\u0103rm\u201d (Bachelard, 1995: 247); \u00een schimb, le faciliteaz\u0103, ca \u00een cazul lui Signe, elaborarea unei reprezent\u0103ri personalizate a oceanului planetar folosindu-\u0219i imagina\u021bia, intelectul puterea de percep\u021bie, de observa\u021bie a realit\u0103\u021bii infinite: \u201ev\u0103d cum marea str\u0103lucitoare se contope\u0219te cu cerul, soarele a r\u0103s\u0103rit \u00een cur\u00e2nd \u00een spatele meu, peste mun\u021bii din est, continui s\u0103 navighez departe, \u00een larg, a\u0219tept\u00e2nd v\u00e2ntul (..) care, cu siguran\u021b\u0103,  \u00eemi va veni \u00een ajutor\u201d (Lunde, 2021: 98).<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Referin\u021be<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Bachelard, Gaston, 1995 (1942), Apa \u0219i visele. Eseu despre imagina\u021bia materiei, <\/em>Bucure\u0219ti: Editura Univers (trad. Irina Mavrodin)<\/p>\n\n\n\n

Barnes, Julian, 2018, Singura poveste, <\/em>Bucure\u0219ti: Nemira (trad.  Radu Paraschivescu)<\/p>\n\n\n\n

B\u0103cescu, Mihai, 1980, Viitorul m\u0103rilor \u0219i al oceanelor, <\/em>Bucure\u0219ti: Editura Academiei R.S.R.<\/p>\n\n\n\n

Hoeg, Peter, 1997 (1992), Cum simte domni\u015foara Smilla z\u0103pada<\/em>, Bucure\u015fti: Editura Univers (trad. Valeriu Munteanu)<\/p>\n\n\n\n

Linklater, Eric, 1969, Juan \u00een America, <\/em>Bucure\u0219ti: Editura pentru Literatur\u0103 Universal\u0103 (trad. Dan A. L\u0103z\u0103rescu)<\/p>\n\n\n\n

Lunde, Maja, 2021 (2017), Istoria apelor, <\/em>Bucure\u0219ti:Humanitas: Fiction (trad. Ivona Berceanu)<\/p>\n\n\n\n

Marinescu, Alexandru, 2017, Odiseea c\u0103pitanului Cousteau<\/em>, Ia\u0219i: Polirom<\/p>\n\n\n\n

Retinschi, Alexandru, 1988, Fascina\u021bia \u0219i comorile m\u0103rilor, <\/em>Bucure\u0219ti: Editura Albatros<\/p>\n\n\n\n

Trubridge, Sam, 2016, \u201eOn Sea\/At Sea \u2013 An Introduction\u201d, \u00een A Journal of Performing Arts, <\/em>nr. 2, vol. 21, pp. 1-81<\/p>\n\n\n\n

Wharton, Edith, 1982 (1905), Casa veseliei, <\/em>Ia\u015fi: Editura Junimea (trad. Liviu Marinescu)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nu de pu\u021bine ori s\u0103 m\u0103 ajung\u0103 nostalgia m\u0103rii, \u00eentotdeauna asociat\u0103 cu libertatea vacan\u021belor sau cu febra c\u00e2te unei reuniuni profesionale, desf\u0103\u0219urate \u00eentr-o localitate litoral\u0103,  cu imaginea necuprinsului, cu zgomotul valurilor care \u00eenso\u021besc momentele de conversa\u021bie, relaxare, lectur\u0103, visare, cu \u00eenotul lejer, cu r\u0103coarea apei contrast\u00e2nd cu fierbin\u021beala nisipului de pe plaj\u0103 sau cu v\u00e2ntul aspru al m\u0103rilor f\u0103r\u0103 litoral. M\u0103 rog, amintirile \u00een\u0219iruite a\u0219a dau un tablou destul de patetic experien\u021belor mele nautice, dar \u00een realitate proximitatea unei asemenea \u00eentinderi de ap\u0103 invit\u0103 pe oricine la reflec\u021bie \u0219i, posibil, \u201ela o c\u0103l\u0103torie imaginar\u0103\u201d, cum sugereaz\u0103 Gaston Bachelard<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":5112,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[52,58],"tags":[85,1093,86],"coauthors":[],"class_list":["post-5111","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-rubrici","category-save-as","tag-magda-danciu","tag-nr-5-2022","tag-save-as"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/Monet.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5111","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5111"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5111\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5114,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5111\/revisions\/5114"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5112"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5111"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5111"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5111"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5111"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}