{"id":5080,"date":"2022-07-21T19:49:18","date_gmt":"2022-07-21T16:49:18","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5080"},"modified":"2022-07-21T19:49:23","modified_gmt":"2022-07-21T16:49:23","slug":"in-memoriam-klaus-schulze","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5080","title":{"rendered":"In memoriam Klaus Schulze"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Klaus Schulze (1947 \u2013 2022)<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

A murit Klaus Schulze. E unul dintre pu\u0163inele genii autentice ale componisticii muzicale contemporane. Nu a activat \u00eentr-un gen intelectualist sau promovat, ci \u00eentr-un gen de ni\u015f\u0103, muzica electronic\u0103 serioas\u0103, \u00een care \u015fi-a croit un stil propriu f\u0103r\u0103 emfaza steril\u0103 a unor compozitori de muzic\u0103 cult\u0103. A fost, neostentativ, doar prin crea\u0163ia lui, fondatorul \u015ecolii de la Berlin. I s-a spus mai apoi the godfather of trance<\/em>. Acum nu mai era t\u00e2n\u0103r, fusese grav bolnav de ni\u015fte ani, dar totu\u015fi… Avea un nou album \u00een lucru, din care a ap\u0103rut deja prima pies\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Faptul c\u0103 majoritatea oamenilor de pe aceast\u0103 planet\u0103 de repeten\u0163i i-a ignorat crea\u0163ia \u015fi c\u00e2nd tr\u0103ia face ca ignorarea de c\u0103tre mainstream<\/em> a trecerii lui dincolo, \u00een 26 aprilie 2022, s\u0103 fie mai suportabil\u0103. Oricum, vorba lui Gandhi, \u201efaptul c\u0103 sunt mul\u0163i nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 au neap\u0103rat dreptate.\u201d Fiindc\u0103, dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u00e2\u0163i oameni savureaz\u0103 chiar \u015fi \u00een zilele noastre, dup\u0103 dou\u0103-trei secole, \u201eArta fugii\u201d de Bach sau cvartetele lui Beethoven, asta ne poate face mai \u00een\u0163elep\u0163i \u015fi mai deta\u015fa\u0163i. Calitatea nu e de obicei sor\u0103 bun\u0103 cu cantitatea.<\/p>\n\n\n\n

Cariera lui Schulze s-a \u00eentins pe \u015fase decenii \u015fi ne-a l\u0103sat zeci de albume de muzic\u0103 electronic\u0103. Bine\u00een\u0163eles, despre mor\u0163i numai de bine, dar putem recunoa\u015fte cu obiectivitate c\u0103 nu totul din acel noian de muzic\u0103 e la acela\u015fi nivel. Nimeni n-a produs numai capodopere, nici m\u0103car Bach, Mozart sau Beethoven. Probabil c\u0103 Schulze \u00eensu\u015fi ar fi admis asta, cu relaxarea, simplitatea \u015fi lipsa total\u0103 de afectare care \u00eel caracterizau, dup\u0103 cum se vede \u00een interviuri \u015fi concerte \u2013 ceea ce ne poate chiar ridica \u00eentrebarea legitim\u0103 dac\u0103 el \u00eensu\u015fi era con\u015ftient de genialitatea \u015fi profunda eleva\u0163ie spiritual\u0103 a unora dintre albumele lui, dup\u0103 at\u00e2tea decenii \u015fi mii de ore de asemenea muzic\u0103 trecute prin el. Dac\u0103 n-a vrut \u201es\u0103 se arate\u201d (dintr-o pudoare artistic\u0103 fenomenal\u0103 prin compara\u0163ie cu orgoliile ce b\u00e2ntuie breasla) sau dac\u0103 a fost doar un geniu incon\u015ftient (ceea ce e destul de greu de crezut, de\u015fi nu imposibil), poate conteaz\u0103 mai pu\u0163in acum. \u00cen orice caz, dup\u0103 marea trecere, spiritul lui are acum ocazia s\u0103 afle de unde i-au venit cele mai \u00eenalte inspira\u0163ii muzicale.<\/p>\n\n\n\n

Schulze a tr\u0103it pentru \u015fi prin muzic\u0103. S-a identificat cel mai mult cu sintetizatorul, la care c\u00e2nta piese de obicei enorme, uneori improviz\u00e2ndu-le \u00een concerte, complet cufundat \u00een muzic\u0103, \u00eentr-un stil aproape previzibil acum \u015fi aparent nu foarte sofisticat din punct de vedere strict tehnic-muzical, dar de multe ori inefabil \u015fi genial. \u201eTot ce e m\u0103re\u0163 e simplu\u201d, a zis Goethe. Schulze s-a n\u0103scut \u00een 4 august 1947 la Berlin (de unde \u015fi-a luat mai apoi numele \u015fi stilul de muzic\u0103 electronic\u0103 pe care l-a lansat el: Berlin School<\/em>). A fost c\u0103s\u0103torit \u015fi avea doi fii. N-a f\u0103cut Conservatorul (un memento pentru \u00eenchista\u0163i), iar la \u00eenceputurile lui a fost baterist \u015fi \u201ecl\u0103par\u201d \u00een c\u00e2teva grupuri de Krautrock<\/em>, dintre care mai faimoase sunt Tangerine Dream<\/em> \u015fi Ash Ra Tempel<\/em>. Apoi, dup\u0103 unele divergen\u0163e stilistice datorate \u00eenclina\u0163iei lui c\u0103tre stilul ambient<\/em> pornit de Brian Eno, a \u00eenceput prodigioasa carier\u0103 solo a lui Schulze cu albumul ambient<\/em> crucial \u201eIrrlicht<\/em>\u201d (1972), \u00eenc\u0103 f\u0103r\u0103 sintetizator, ci cu org\u0103 \u015fi cu \u00eenregistr\u0103ri orchestrale prelucrate. \u00cen anul urm\u0103tor a ap\u0103rut \u201eCyborg<\/em>\u201d, cu prima utilizare de c\u0103tre Schulze a unui sintetizator (analog, cum era pe atunci).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1975, Schulze a lansat o capodoper\u0103 ca din alt\u0103 lume, sau mai bine zis de pe un nivel de con\u015ftiin\u0163\u0103 mult superior fa\u0163\u0103 de aproape tot ce se vede pe aici: \u201eTimewind<\/em>\u201d. \u00cen loc s\u0103 mai cite\u015fti aceste vorbe despre o muzic\u0103 inefabil\u0103, ipoteticule cititor, de infinit mai mult folos \u0163i-ar fi s\u0103 la\u015fi totul \u00een clipa asta, s\u0103 ui\u0163i tot ce ai ascultat, ce ai citit, ce crezi c\u0103 e\u015fti, \u015fi s\u0103 ascul\u0163i f\u0103r\u0103 vreo idee preconceput\u0103 prima pies\u0103 din \u201eTimewind<\/em>\u201d, care e intitulat\u0103 \u201eBayreuth Return\u201d<\/em>. Nu e pentru superficialii care-\u015fi pierd concentrarea dup\u0103 20 de secunde. Dureaz\u0103 30 de minute \u015fi nu vei mai fi acela\u015fi dup\u0103 ce o vei asculta.<\/p>\n\n\n\n

***<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 continu\u0103m. De acum vedem realitatea \u00eenconjur\u0103toare cu al\u0163i ochi. Acum \u015ftim de ce Schulze e un geniu. Orice a mai f\u0103cut el ulterior, chiar unele albume geniale, sunt doar confirm\u0103ri ale acestui \u201eTimewind<\/em>\u201d, care a fost \u015fi primul album la care el a folosit un sequencer<\/em>. Titlurile pieselor \u015fi, pe ici \u2013 pe colo, ceva din stilul albumului sunt trimiteri la Wagner, una dintre micile \u015fi discretele obsesii muzicale ale lui Schulze, care a folosit uneori pseudonimul Richard Wahnfried (acest nume de familie este \u015fi cel al ultimei case a lui Wagner, de la Bayreuth, \u015fi \u00eenseamn\u0103 pacea iluziilor).<\/p>\n\n\n\n

Alte albume formidabile sunt \u201eBlackdance<\/em>\u201d (1974), \u201eMoondawn<\/em>\u201d (1976, primul cu un sintetizator Moog) sau \u201eX<\/em>\u201d (1978, al c\u0103rui titlu e citit de obicei eronat ca o liter\u0103, de\u015fi se refer\u0103 la faptul c\u0103 e al zecelea album al lui). Remarcabil\u0103 din punct de vedere strict organologic fa\u0163\u0103 de al\u0163i corifei ai muzicii electronice e folosirea de c\u0103tre Schulze \u00een unele piese a instrumentelor acustice (voci, corzi, chitar\u0103 rece, sufl\u0103tori etc.). Din 1980, cu \u201eDig It<\/em>\u201d, a \u00eenceput s\u0103 foloseasc\u0103 \u015fi instrumente digitale, iar muzica lui a devenit mai pu\u0163in experimental\u0103 \u015fi ceva mai accesibil\u0103, cu \u201eTrancefer<\/em>\u201d (1981), \u201eAudentity<\/em>\u201d (1983), \u201eEn=Trance<\/em>\u201d (1988) sau \u201eMiditerranean Pads<\/em>\u201d (1990, al c\u0103rui titlu e o trimitere la tehnologia MIDI \u015fi la un tip de sunet de sintetizator, pad<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani de experimentare cu samples<\/em> (sunete pre\u00eenregistrate) pe albume \u015fi \u00een concerte, p\u00e2n\u0103 la \u201eIn Blue<\/em>\u201d (1995), Schulze a \u00eenceput s\u0103 lanseze \u015fi numeroase compila\u0163ii cu piese inedite, reluate sau noi, cu calit\u0103\u0163i inegale. \u00cen anii 2000 a avut colabor\u0103ri excep\u0163ionale cu marea c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 australian\u0103 Lisa Gerrard, mai ales albumul \u201eRheingold<\/em>\u201d (2008), \u00eenregistrat \u00een concertul \u00een aer liber de la st\u00e2nca Loreley, pe malul Rinului (se poate viziona pe YouTube \u2013 ce vremuri extraordinare tr\u0103im, totu\u015fi). Un prieten compozitor care a avut privilegiul de a asista la acel eveniment cople\u015fitor \u015fi cu care am rememorat recent personalitatea componistic\u0103 impun\u0103toare a lui Schulze \u00eemi povestea c\u0103 publicul de la Loreley se comporta aproape ca un public obi\u015fnuit al concertelor \u201epopulare\u201d (\u201epia\u0163a\u201d lui Schulze are vreo 10.000 de \u201efani\u201d \u00een lume), adic\u0103 unii mai \u015fi dansau, deci nimeni nu asculta imobil \u015fi concentrat, cum ne-am obi\u015fnuit noi pe aici cu asemenea muzic\u0103 interiorizat\u0103. Faptul r\u0103m\u00e2ne deocamdat\u0103 doar consemnat, f\u0103r\u0103 a-l judeca (to each their own<\/em>), \u015fi poate merit\u0103 o discu\u0163ie ulterioar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ultimele concerte ale lui Schulze au fost \u00een septembrie 2010 (\u201eBig In Japan: Live In Tokyo<\/em>\u201d), iar urm\u0103torul album solo dup\u0103 multele colabor\u0103ri a fost \u201eShadowlands<\/em>\u201d (2013). Dup\u0103 o pauz\u0103 cauzat\u0103 de boal\u0103, urm\u0103torul album de studio a fost \u201eSilhouettes<\/em>\u201d (2018), iar ultimul lui album, \u201eDeus Arrakis<\/em>\u201d, va fi lansat la 1 iulie 2022 (prima pies\u0103, \u201eOsiris<\/em>\u201d, a ap\u0103rut deja).<\/p>\n\n\n\n

P. S. Pentru c\u0103 ar fi multe de spus, dar cuvintele sunt neputincioase, \u015fi pentru a ne aminti cu profunzime \u015fi delicate\u0163e de marele compozitor, putem (re)audia, de exemplu, emo\u0163ionanta \u015fi contemplativa pies\u0103 \u201eMy Ty She<\/em>\u201d din compila\u0163ia \u201eContemporary Works<\/em>\u201d (2000). Ruhe in Frieden, Klaus<\/em>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A murit Klaus Schulze. E unul dintre pu\u0163inele genii autentice ale componisticii muzicale contemporane. Nu a activat \u00eentr-un gen intelectualist sau promovat, ci \u00eentr-un gen de ni\u015f\u0103, muzica electronic\u0103 serioas\u0103, \u00een care \u015fi-a croit un stil propriu f\u0103r\u0103 emfaza steril\u0103 a unor compozitori de muzic\u0103 cult\u0103. A fost, neostentativ, doar prin crea\u0163ia lui, fondatorul \u015ecolii de la Berlin. I s-a spus mai apoi the godfather of trance. Acum nu mai era t\u00e2n\u0103r, fusese grav bolnav de ni\u015fte ani, dar totu\u015fi… Avea un nou album \u00een lucru, din care a ap\u0103rut deja prima pies\u0103. Faptul c\u0103 majoritatea oamenilor de pe aceast\u0103<\/p>\n","protected":false},"author":23,"featured_media":5081,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[51,55],"tags":[151,1094,152,1093],"coauthors":[],"class_list":["post-5080","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte","category-muzica","tag-adrian-gagiu","tag-klaus-schulze","tag-muzica","tag-nr-5-2022"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/Schulze.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5080","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/23"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5080"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5080\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5082,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5080\/revisions\/5082"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5081"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5080"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5080"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5080"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5080"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}