{"id":5044,"date":"2022-07-16T16:54:57","date_gmt":"2022-07-16T13:54:57","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5044"},"modified":"2022-07-17T19:50:07","modified_gmt":"2022-07-17T16:50:07","slug":"alfa-omega-capriciilor-noastre-seculare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=5044","title":{"rendered":"Alfa & Omega capriciilor noastre seculare"},"content":{"rendered":"\n

Temele \u00eensu\u0219ite de revistele culturale respir\u0103 oarecum aerul timpului. Chiar dac\u0103 privesc subiecte general-umane, ele v\u0103desc un context epocal. Cea de fa\u021b\u0103 \u2013 dedicat\u0103 \u201ecapriciilor \u00eenceputului de secol 21\u201d \u2013 nu face excep\u021bie. \u00cemi voi \u00eencepe reflec\u021biile cu semantica ei implicit\u0103. Capricii?<\/em> Desemn\u0103m prin acest cuv\u00e2nt seria gravurilor macabre semnate de  Goya, un gen muzical minor, \u00eenrudit cu bagatela, sau sfera labil\u0103 a neprev\u0103zutului \u0219i dramaturgia schimb\u0103rilor subite de situa\u021bie. Capricio\u0219i erau zeii panteonului greco-roman, ca \u0219i supu\u0219ii lor, fascina\u021bi de amor fati. <\/em>Nimeni nu putea, \u00een virtuosul p\u0103g\u00e2nism antic, s\u0103 modifice destinul (moira, nemesis, ananke, fatum). <\/em>Capriciul acela pre-cre\u0219tin ne redefine\u0219te, a\u0219adar, pe noi, cei de ast\u0103zi. Pe de o parte, nu control\u0103m viitorul, plin de \u00eentors\u0103turi care ne-ar putea oric\u00e2nd dejuca planurile. Oric\u00e2t vom fi matematizat \u0219tiin\u021bele sociale \u0219i economice, orice \u201eleb\u0103d\u0103 neagr\u0103\u201d ne poate ruina e\u0219afodajul predictiv. Pe de alt\u0103 parte, am uitat ce \u00eenseamn\u0103 consecven\u021ba: etosul post-modern e prin defini\u021bie fuzional \u0219i fragmentat, dinamic \u0219i nihilist, caustic \u0219i defetist. Sucelile noastre, ca \u0219i relativismul axiologic pe care miz\u0103m, reflect\u0103 un cer opac, golit de transcenden\u021b\u0103, a\u0219a cum oglinde\u0219te o istorie oarb\u0103, scutit\u0103 de tensiunea unui vector eshatologic. Iat\u0103 ce ne conduce spre cel\u0103lalt termen al exerci\u021biului propus: secolul<\/em> 21. P\u00e2n\u0103 la Centuriile din Magdeburg, <\/em>europenii g\u00e2ndeau chiliast, \u00een caden\u021ba rar\u0103 a mileniilor. Abia \u00een secolul XVI, c\u00e2nd d\u0103 \u00een p\u00e2rg umanismul erasmian, cu a sa critic\u0103 a nebuniei omene\u0219ti, intr\u0103m, prin Reforma protestant\u0103, pe terenul filologiei biblice, al piet\u0103\u021bii privatizate \u0219i al istoricismului specific acestei modernit\u0103\u021bi \u201epline \u2013 cum spunea Chesterton \u2013 de vechi virtu\u021bi cre\u0219tine care au luat-o razna.\u201d \u00cen locul miilor de ani, analiza trecutului prefer\u0103 suta de ani, transparent p\u0103strat\u0103 \u00een englezescul century<\/em> sau germanul Jahrhundert<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Umanismul & Reforma au mutat m\u0103sura temporalit\u0103\u021bii din perspectiva lung\u0103 a divinului \u00een cea terestr\u0103, a duratei biologice. Sub presiunea revolu\u021biei copernicane, putem face leg\u0103tura \u00eentre suta de ani \u0219i \u00eenceputul seculariz\u0103rii cre\u0219tinismului: dac\u0103 ordonata cosmologie dantesc\u0103 iese din calcul, ierarhiile celeste se estompeaz\u0103, Creatorul nu mai are un \u201eloc\u201d limpede \u00een v\u00e2rful marii ma\u0219in\u0103rii concentrice, atunci bietul om, confruntat pascalian cu teroarea spa\u021biilor infinite, \u00ee\u0219i pleac\u0103 iar\u0103\u0219i privirea spre brazda lui teluric\u0103, asemenea lui Cain. Anticip\u00e2nd fizica modern\u0103, care ne-a dezv\u0103luit unitatea spa\u021bio-temporal\u0103 a universului, omul modernit\u0103\u021bii emergente \u00eencepe s\u0103 resimt\u0103 temporalitatea ca pe o fa\u021bet\u0103 a singurei lumi \u00eenc\u0103 sigure: cea empiric\u0103, a\u0219ezat\u0103 sub sim\u021buri, subsumat\u0103 conceptului de \u201enatur\u0103\u201d \u0219i preg\u0103tit\u0103 pentru dezvr\u0103jire. Saeculum<\/em> desemneaz\u0103, deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, at\u00e2t veacul cronologic c\u00e2t \u0219i orizontul mundan \u00een care ne afl\u0103m zidi\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Oricum am privi v\u00e2rsta actual\u0103 a Occidentului \u2013 pendul\u00e2nd \u00eentre feti\u0219izarea \u0219tiin\u021bei, religiile politice dec\u0103zute \u0219i mistica bio-tehnologic\u0103 a unei post-umanit\u0103\u021bi virtuale \u2013 ea ne apare ca un puzzle format din piese reciclate. Nimic nou sub soare! Globalizarea liberal\u0103 a comer\u021bului s-a \u00eenfundat prin rea\u0219ezarea geopolitic\u0103 provocat\u0103 de invazia rus\u0103 din Ucraina, care compromite simultan ultima expresie a unei Cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bi imperiale. Utopia kantian\u0103 a p\u0103cii universale nu-\u0219i g\u0103se\u0219te ilustrarea optim\u0103 nici \u00een proiectul Uniunii Europene, zguduit de schisme, radicaliz\u0103ri populiste \u0219i frustrante contraste sociale. Criza de identitate a Europei \u201erevolu\u021bionare\u201d a trecut \u00een America \u0219i revine de acolo sub forma r\u0103zboiului cultural dintre progresi\u0219ti \u0219i conservatori. Am dat putere economic\u0103 \u0219i formule manageriale de succes unor state, precum China, care se preg\u0103te\u0219te s\u0103 substituie obositei pax americana <\/em>o galben-totalitar\u0103 pax sinica<\/em>. Am alimentat panteismul ecologic menit s\u0103 stopeze \u201eschimbarea climatic\u0103\u201d f\u0103r\u0103 s\u0103 lu\u0103m \u00een calcul costurile reale ale Green Deal<\/em> \u0219i desist\u0103rile competitorilor geopolitici, dornici s\u0103 men\u021bin\u0103 produc\u021bia ieftin\u0103, bazat\u0103 pe hidrocarburi poluante. Am ap\u0103rat voca\u021bia universal\u0103 a civiliza\u021biei noastre prin exportul artificial al democra\u021biei, dar ne-am lovit de jihadismul salafit al unei lumi arabe care rateaz\u0103 \u00een continuare pasul spre statul neutru, adic\u0103 non-islamic.<\/p>\n\n\n\n

S-ar putea \u00eentreba cineva: ce este vechi<\/em> \u00een aparentul e\u0219ec al globaliz\u0103rii dup\u0103 model occidental? R\u0103spunsul prive\u0219te \u00eens\u0103\u0219i condi\u021bia uman\u0103, definit\u0103 prin defec\u021biunea ontologic\u0103 originar\u0103, a\u0219a cum este ea indicat\u0103 \u00een toate miturile fondatoare. Veche este \u0219i gramatica deturnat\u0103 cu care oper\u0103m. Am for\u021bat luciferic emanciparea fa\u021b\u0103 de cre\u0219tinism, \u00eens\u0103 r\u0103m\u00e2nem semitici prin obsesia monoteismului \u0219i greco-romani prin dualismul inevitabil al limbajului nostru filosofic. Adev\u0103rul \u00eentrupat \u0219i eliberator de care fugim (atunci c\u00e2nd proclam\u0103m eonul post-adev\u0103rului) continu\u0103 s\u0103 ne b\u00e2ntuie ac\u021biunea pragmatic\u0103 \u0219i mentalitatea. Fiin\u021ba eleat\u0103 \u0219i maieutica socratic\u0103, dialectica platonic\u0103 \u0219i logica aristotelic\u0103, fluxul heraclitian \u0219i paradoxul dogmaticii patristice r\u0103m\u00e2n genetic \u00eempletite cu ideile augustiniene despre timp \u0219i cele dou\u0103 Cet\u0103\u021bi, dar \u0219i cu imaginarul eshatologic al apocalipticii iudaice. Auto-mutilarea noastr\u0103 prin antropocentrism nu a stins dorul alterit\u0103\u021bii divine \u0219i nu a venit de hac revela\u021biei aduse de Iisus Hristos, transmis\u0103 posterit\u0103\u021bii \u00een greaca comun\u0103 a elenismului. Oric\u00e2t de sofisticat\u0103 se dovede\u0219te realitatea sociocultural\u0103 pe care am generat-o sub semnul succesivelor revolu\u021bii politice, morale sau tehnologice, ea r\u0103m\u00e2ne fertil \u0219i nelini\u0219titor captiv\u0103 \u00een triunghiul dintre Atena, Roma \u0219i Ierusalim. C\u00e2nd spui \u201eOccident\u201d \u2013 privind no\u021biunea \u00een extensia sa poten\u021bial nelimitat\u0103 \u2013 revii negre\u0219it \u00een bazinul miraculos al Mediteranei, matricea propor\u021biei de aur. Este oare doar o dorin\u021b\u0103 pioas\u0103 convingerea c\u0103 nu ne poate inspira supravie\u021buirea dec\u00e2t patrimoniul care ne-a asigurat str\u0103lucirea irezistibil\u0103, pe toate meridianele pe care le-am cre\u0219tinat, romanizat \u0219i elenizat, situ\u00e2ndu-le pe harta geografiei noastre simbolice? Pesemne c\u0103 da, \u00eens\u0103 mi-o asum cu maximum de candoare vizionar\u0103, de vreme ce pricep, \u00eempreun\u0103 cu Chantal Delsol, c\u0103 apologe\u021bii contemporani ai ordinii spirituale tradi\u021bionale v\u0103desc melancolia crepuscular\u0103 a unui Rutilius Namatianus. Da, p\u0103\u021bim \u0219i noi, ca \u00eentr-o alegorie a drept\u0103\u021bii, ceea ce au sim\u021bit ultimii filosofi p\u0103g\u00e2ni, fideli str\u0103mo\u0219ilor, atunci c\u00e2nd s-au lovit de entuziasmul simplist, p\u00e2n\u0103 la fanatism, al primelor genera\u021bii convertite la cre\u0219tinism. Dincolo de ironia celest sapien\u021bial\u0103 a unei asemenea simetrii \u2013 emblematice pentru cele 16 veacuri \u00een care ne-am str\u0103duit s\u0103 for\u021b\u0103m venirea \u00cemp\u0103r\u0103\u021biei lui Dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt \u2013 descifrez aici mirabila \u00eemp\u0103care final\u0103 dintre Apostolul Pavel \u0219i Marcus Aurelius.<\/p>\n\n\n\n

Cei care \u00een\u021beleg visceral c\u0103 toate religiile sunt veridice \u0219i numai una, adev\u0103rat\u0103, sper\u0103 mereu, \u00eempotriva datelor imediate ale con\u0219tiin\u021bei secularizate, c\u0103 nu ne vom sinucide prin negarea de sine, adic\u0103 prin refuzul voluntar al elec\u021biunii de care ne-am bucurat aproape dou\u0103 milenii. Idealul seniorial al Domnului Iisus Hristos \u2013 din care succesiv s-au n\u0103scut, \u00een miezul civiliza\u021biei noastre, nobilul cavaler medieval al doamnelor enigmatice, omul onest al Marelui Secol francez \u0219i lordul anglo-saxon \u2013 continu\u0103 s\u0103 caracterizeze nu at\u00e2t reminiscen\u021bele \u201ereac\u021bionare\u201d ale Vechiului Regim, c\u00e2t felul sacrificial \u0219i senin \u00een care se regleaz\u0103 ideal raportul dintre sine \u0219i semeni. \u00cen aceast\u0103 paradigm\u0103 hristocentric\u0103, fiul risipitor se poate \u00eentoarce acas\u0103, samarineanul nu-l abandoneaz\u0103 pe marginea drumului pe str\u0103inul r\u0103nit, gra\u021bia prisose\u0219te acolo unde s-a \u00eenmul\u021bit p\u0103catul \u0219i Cina laolalt\u0103 consacr\u0103 taina \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irii. De vreme ce tindem neab\u0103tut spre culmea pervers\u0103 a libert\u0103\u021bii r\u0103st\u0103lm\u0103cite, uit\u0103m c\u0103 alfabetul nostru existen\u021bial \u00eencepe cu Alfa \u0219i se \u00eencheie cu Omega, cele dou\u0103 litere prin care s-a \u00eensemnat pe p\u0103m\u00e2nt nu un oarecare profet evreu, receptat ulterior \u00een bibliotecile unor erudi\u021bi alexandrini, ci Fiul lui Dumnezeu \u0219i Fiul Omului, unica figur\u0103 teandric\u0103 din cronica unei f\u0103pturi ra\u021bionale, sortite des\u0103v\u00e2r\u0219itei asem\u0103n\u0103ri cu nep\u0103trunsul ei Creator.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Temele \u00eensu\u0219ite de revistele culturale respir\u0103 oarecum aerul timpului. Chiar dac\u0103 privesc subiecte general-umane, ele v\u0103desc un context epocal. Cea de fa\u021b\u0103 \u2013 dedicat\u0103 \u201ecapriciilor \u00eenceputului de secol 21\u201d \u2013 nu face excep\u021bie. \u00cemi voi \u00eencepe reflec\u021biile cu semantica ei implicit\u0103. Capricii? Desemn\u0103m prin acest cuv\u00e2nt seria gravurilor macabre semnate de  Goya, un gen muzical minor, \u00eenrudit cu bagatela, sau sfera labil\u0103 a neprev\u0103zutului \u0219i dramaturgia schimb\u0103rilor subite de situa\u021bie. Capricio\u0219i erau zeii panteonului greco-roman, ca \u0219i supu\u0219ii lor, fascina\u021bi de amor fati. Nimeni nu putea, \u00een virtuosul p\u0103g\u00e2nism antic, s\u0103 modifice destinul (moira, nemesis, ananke, fatum). Capriciul acela pre-cre\u0219tin<\/p>\n","protected":false},"author":172,"featured_media":5055,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[349,1087],"tags":[787,1086,1064,1091],"coauthors":[],"class_list":["post-5044","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-anchete","category-capriciile-inceputului-de-secol","tag-anchete","tag-capriciile-inceputului-de-secol","tag-nr-4-2022","tag-teodor-baconschi"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/Teodor-Baconschi-2.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5044","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/172"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5044"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5044\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5056,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5044\/revisions\/5056"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5055"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5044"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5044"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5044"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5044"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}