C\u00e2nd a \u00eenceput veacul actual, Uniunea European\u0103 cuprindea 15 \u021b\u0103ri. \u00centre timp, au mai intrat 13, dar s-a \u0219i retras una. \u0218i nu oricare: Marea Britanie. Aceste simple cifre ar fi suficiente ca s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 lumea european\u0103 a cunoscut o schimbare profund\u0103. Ce s-a petrecut cu Rom\u00e2nia \u00een ace\u0219ti 21 de ani de c\u00e2nd tr\u0103im \u00een secolul 21?<\/p>\n\n\n\n
\u00cen primul r\u00e2nd, a devenit ea \u00eens\u0103\u0219i parte a Uniunii. C\u00e2nd a \u00eenceput secolul, nu era deloc sigur c\u0103 va fi a\u0219a. Negocierile de aderare \u00eencepuser\u0103 \u00een februarie 2000, dar ritmul lor lent \u0219i o anumit\u0103 ne\u00eencredere prezent\u0103 at\u00e2t la Bucure\u0219ti, c\u00e2t \u0219i la Bruxelles, au f\u0103cut s\u0103 devenim destul de repede \u2013 al\u0103turi de vecinii no\u0219tri de la Sud \u2013 un soi de elevi problem\u0103 (chiar a\u0219a ni s-a spus!), \u00een r\u00e2ndul celorlal\u021bi \u201eex-comuni\u0219ti\u201d. Am aderat, de aceea, \u201e\u00een cuplu\u201d cu bulgarii, abia \u00een 2007, dup\u0103 ce alte opt state de dincolo de Cortina de fier, c\u0103rora li s-au ad\u0103ugat Malta \u0219i Cipru, deveniser\u0103 membre cu trei ani mai devreme. De atunci \u00eencoace, doar Croa\u021bia a mai fost acceptat\u0103 \u00een selectul \u201eclub\u201d. Sunt mai bine de 15 ani de la aderarea noastr\u0103 \u0219i mul\u021bi politicieni rom\u00e2ni percep \u00eenc\u0103 Europa ca fiind exterioar\u0103. Ac\u021biunea european\u0103 le pare a fi politic\u0103 extern\u0103 \u0219i nu o dimensiune a celei interne. Aceast\u0103 percep\u021bie e cu at\u00e2t mai paradoxal\u0103 cu c\u00e2t un num\u0103r semnificativ de rom\u00e2ni au ales s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, s\u0103 munceasc\u0103 ori s\u0103 studieze \u00een alte state-membre. Experien\u021bele lor sunt \u00eens\u0103 descrise ca \u201eplec\u0103ri\u201d, nu ca \u201elibert\u0103\u021bi\u201d, de\u0219i ele ilustreaz\u0103 tocmai ceea ce e specific \u00een definirea UE, \u0219i anume \u00eentemeierea comunit\u0103\u021bii politice europene pe libertatea de mi\u0219care a persoanelor, a capitalurilor, a bunurilor \u0219i a serviciilor.<\/p>\n\n\n\n
Rom\u00e2nia a intrat \u0219i-n NATO, nu doar \u00een UE. La debutul secolului actual, Alian\u021ba Nord-Atlantic\u0103 \u0219i Uniunea European\u0103 erau frecvent confundate. \u00cen spa\u021biul public a fost vehiculat\u0103 expresia \u201eintegrare euro-atlantic\u0103\u201d, pentru a acoperi un proces ce p\u0103rea a avea dou\u0103 fe\u021be. Pentru mul\u021bi rom\u00e2ni, era vorba \u2013 la drept vorbind \u2013 despre modernizare prin occidentalizare, un mecanism ce fusese deja la lucru \u00een ultimele decenii din secolul al XIX-lea \u0219i, par\u021bial, \u00een perioada interbelic\u0103. E adev\u0103rat, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 toate fostele \u021b\u0103ri comuniste au f\u0103cut acela\u0219i parcurs ca \u0219i noi: mai \u00eent\u00e2i au intrat \u00een NATO, apoi \u2013 dup\u0103 c\u00e2teva luni sau c\u00e2\u021biva ani \u2013 au aderat la UE. R\u0103zboiul din Irak din 2003, apoi implicarea NATO \u00een Afganistan sau Libia au clarificat diferen\u021bierea Alian\u021bei de Uniune. Azi, din cele 27 de state-membre ale UE, 21 sunt \u0219i membre NATO: excep\u021bii sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta \u0219i Suedia. \u00cen ciuda acestei masive suprapuneri a celor dou\u0103 identit\u0103\u021bi, ideea unei ap\u0103r\u0103ri europene comune e \u00eenc\u0103 departe. Se opun cei care se tem c\u0103 un asemenea decupaj ne-ar \u00eendep\u0103rta de Statele Unite. E o tez\u0103 popular\u0103 tocmai printre cei care \u00een 1989 erau membri ai Pactului de la Var\u0219ovia, deveni\u021bi \u00eentre timp cei mai pro-americani dintre pro-americani.<\/p>\n\n\n\n
Un alt fenomen care merit\u0103 re\u021binut prive\u0219te identit\u0103\u021bile politice ale partidelor. Construite la \u00eenceputul tranzi\u021biei pornind de la legitimitatea revolu\u021bionar\u0103 \u0219i, respectiv, de la cea oferit\u0103 de tradi\u021bie, traduse \u00een opozi\u021bia neocomuni\u0219ti versus<\/em> anticomuni\u0219ti, forma\u021biunile politice rom\u00e2ne\u0219ti au virat spre identit\u0103\u021bile europene: \u00eentr-un prim moment, neocomuni\u0219tii din PD\/FSN \u0219i FDSN\/PDSR au devenit social-democra\u021bi, iar anticomuni\u0219tii s-au \u00eendreptat spre familia liberal\u0103 (PNL) \u0219i spre cea popular\u0103 (PN\u021aCD), pentru ca ulterior, dup\u0103 dispari\u021bia din parlament a \u021b\u0103r\u0103ni\u0219tilor, at\u00e2t democra\u021bii, c\u00e2t \u0219i liberalii s\u0103 se afilieze la populari. Azi, PSD e membru al grupului european al sociali\u0219tilor \u0219i democra\u021bilor, PNL e, al\u0103turi de UDMR, \u00een familia PPE, iar la centru \u2013 \u00een grupul liberal, rebotezat Renew Europe \u00een 2019 \u2013 g\u0103sim o forma\u021biune ap\u0103rut\u0103 ca partid anti-sistem, USR. Transfigurarea european\u0103 a fost at\u00e2t de reu\u0219it\u0103 \u00eenc\u00e2t extremi\u0219tii nu au c\u00e2\u0219tigat dec\u00e2t 2-3 mandate \u00een primele dou\u0103 Parlamente Europene \u00een care Rom\u00e2nia a trimis deputa\u021bi. \u0218i pe plan intern europenizarea a avut un impact considerabil: extremi\u0219tii nu au mai avut reprezentare parlamentar\u0103 \u00eentre 2008 \u0219i 2020. Revenirea lor \u00een cele dou\u0103 camere la alegerile din primul an al pandemiei de covid19 s-a bazat tocmai pe o critic\u0103 radical\u0103 a Uniunii \u0219i a politicilor sale.<\/p>\n\n\n\n Europenizarea nu a adus \u00een Rom\u00e2nia \u0219i filosofia consensualist\u0103 ce caracterizeaz\u0103 regimul politic european. Dimpotriv\u0103. Cultura politic\u0103 dominant\u0103 a r\u0103mas cea bazat\u0103 pe confruntare, specific\u0103 a\u0219a-numitelor democra\u021bii de tip Westminster, \u00een care puterea \u0219i opozi\u021bia se \u00eenfrunt\u0103 permanent \u0219i \u00ee\u0219i schimb\u0103 rolurile, dac\u0103 urnele hot\u0103r\u0103sc asta. Sistemul electoral a fost, \u00eens\u0103, proiectat s\u0103 fie unul de tip RP (reprezentare propor\u021bional\u0103), ceea ce face ca \u00een Parlament s\u0103 ajung\u0103 mai mult de dou\u0103 partide. E nevoie, de aceea, de compromis c\u00e2t s\u0103 se ajung\u0103 la coali\u021bii. Cum cea alc\u0103tuit\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului trecut (CDR-USD-UDMR) a decep\u021bionat partidele, iar cea negociat\u0103 dup\u0103 primul scrutin din secolul prezent \u2013 alc\u0103tuit\u0103 din PNL, PD, UDMR \u0219i PUR \u2013 s-a n\u0103ruit imediat dup\u0103 intrarea \u00een UE, sistemul RP a fost abandonat. \u00cen 2008 \u0219i 2012 s-au \u021binut alegeri \u00een baza unui mod mixt de vot, care a dat speran\u021ba unui plus de stabilitate. Nu s-a \u00eent\u00e2mplat a\u0219a, drept pentru care \u00een 2016 s-a revenit la reprezentarea propor\u021bional\u0103. Instabilitatea a sporit: de atunci \u00eencoace, la c\u00e2rma guvernului au ajuns \u0219ase politicieni. De altfel, doar unul a plecat de la Palatul Victoriei f\u0103r\u0103 a fi r\u0103sturnat printr-o mo\u021biune de cenzur\u0103.<\/p>\n\n\n\n De\u0219i puterea lui a sporit, Parlamentul nu a c\u00e2\u0219tigat \u00een \u00eencredere. El r\u0103m\u00e2ne o institu\u021bie creditat\u0103 cu foarte pu\u021bin\u0103 simpatie. Partidele anti-sistem au avut, de aceea, un culoar larg deschis: au intrat \u00een camere mai \u00eent\u00e2i unul populist (PP-DD), apoi altul care a sudat re\u021bele din societatea civil\u0103 angajate \u00een cauze ecologiste, \u00een protec\u021bia patrimoniului sau \u00een ap\u0103rarea statului de drept (USR). Primul a rezistat un mandat, al doilea a reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 \u0219i un al doilea, ba chiar s\u0103 intre \u2013 pentru c\u00e2teva luni \u2013 \u00eentr-un guvern. Scena politic\u0103 a r\u0103mas \u00een continuare dominat\u0103 de figuri din executiv, prelungind astfel o tradi\u021bie din perioada de dinainte de al Doilea R\u0103zboi Mondial, c\u00e2nd doar premierii \u0219i-au f\u0103cut loc \u00een memoria colectiv\u0103, nu \u0219i deputa\u021bii sau senatorii. Ast\u0103zi, prim-mini\u0219trilor li s-au ad\u0103ugat pre\u0219edin\u021bii. Deputa\u021bii \u0219i senatorii sunt privi\u021bi \u00een bloc ca indezirabili: \u00eentr-un referendum organizat \u00een 2009, o majoritate a decis chiar renun\u021barea la bicameralism, la care se revenise \u00een 1990, dup\u0103 ce vreme de cinci decenii regimul func\u021bionase cu o singur\u0103 camer\u0103. Decizia n-a fost transpus\u0103 \u00een Constitu\u021bie: a r\u0103mas pe h\u00e2rtie \u0219i reducerea num\u0103rului de parlamentari la 300, \u00een care unii au v\u0103zut solu\u021bia-miracol ce ar putea reabilita legislativul, transform\u00e2ndu-l chiar \u00een puterea cea mai influent\u0103. La fel precum sistemul electoral produce efecte contrare celor sperate \u2013 propor\u0163ionalism \u0219i modera\u021bie \u2013, regimul politic nu-\u0219i g\u0103se\u0219te forma care s\u0103 genereze bun\u0103 guvernare.<\/p>\n\n\n\n Deocamdat\u0103, decep\u021bia r\u0103m\u00e2ne sentimentul civic cel mai larg r\u0103sp\u00e2ndit. Faptul c\u0103, spre deosebire de epocile anterioare, alternan\u021ba hot\u0103r\u00e2t\u0103 de cet\u0103\u021beni la urne, iar nu de executiv, a devenit o regul\u0103 a vie\u021bii noastre democratice, nu e suficient \u00een ochii societ\u0103\u021bii civile. Consolidat\u0103 de crearea a mii de organiza\u021bii care caut\u0103 s\u0103 limiteze influen\u021ba relei guvern\u0103ri asupra libert\u0103\u021bilor individuale, societatea civil\u0103 e profund nemul\u021bumit\u0103 de calitatea democra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti. Corup\u021bia larg r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, o contra-selec\u021bie a elitelor administrative \u0219i guvernamentale, dispre\u021bul acestora fa\u021b\u0103 de domnia legii, adic\u0103 privitor la egalitate, ca \u0219i controlul mijloacelor de comunicare \u0219i al presei au creat \u00een primii 21 de ani din secolul 21 numeroase frustr\u0103ri. Ele i-au f\u0103cut pe mul\u021bi s\u0103 cread\u0103 c\u0103 europenizarea societ\u0103\u021bii nu are parte de o traducere adecvat\u0103 la nivel politic. Dac\u0103 la \u00eenceputul moderniz\u0103rii, criticii cei mai lucizi ai societ\u0103\u021bii au denun\u021bat existen\u021ba unor \u201eforme f\u0103r\u0103 fond\u201d, azi sentimentul dominant e diferit. P\u0103rem s\u0103 fi atins v\u00e2rsta unui \u201efond f\u0103r\u0103 forme\u201d, \u00een care \u2013 altfel zis \u2013 societatea rom\u00e2neasc\u0103 s-a sincronizat cu cea din restul UE, f\u0103r\u0103 ca statul \u0219i partidele s\u0103 \u021bin\u0103 pasul din punctul de vedere al modului de guvernare, al calit\u0103\u021bii vie\u021bii politice, juridice \u0219i administrative.<\/p>\n\n\n\n Avem democra\u021bie f\u0103r\u0103 stat de drept, libertate f\u0103r\u0103 egalitate, pasiuni \u0219i interese europene f\u0103r\u0103 o politic\u0103 domestic\u0103 \u00een acord cu stilul politic din majoritatea celorlalte state-membre. Croirea formelor care s\u0103 \u00eembrace fondul european e principala provocare a anilor care vin.<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" C\u00e2nd a \u00eenceput veacul actual, Uniunea European\u0103 cuprindea 15 \u021b\u0103ri. \u00centre timp, au mai intrat 13, dar s-a \u0219i retras una. \u0218i nu oricare: Marea Britanie. Aceste simple cifre ar fi suficiente ca s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 lumea european\u0103 a cunoscut o schimbare profund\u0103. Ce s-a petrecut cu Rom\u00e2nia \u00een ace\u0219ti 21 de ani de c\u00e2nd tr\u0103im \u00een secolul 21? \u00cen primul r\u00e2nd, a devenit ea \u00eens\u0103\u0219i parte a Uniunii. C\u00e2nd a \u00eenceput secolul, nu era deloc sigur c\u0103 va fi a\u0219a. Negocierile de aderare \u00eencepuser\u0103 \u00een februarie 2000, dar ritmul lor lent \u0219i o anumit\u0103 ne\u00eencredere prezent\u0103 at\u00e2t<\/p>\n","protected":false},"author":170,"featured_media":5039,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[349,1087],"tags":[787,1086,909,416],"coauthors":[],"class_list":["post-5035","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-anchete","category-capriciile-inceputului-de-secol","tag-anchete","tag-capriciile-inceputului-de-secol","tag-cristian-preda","tag-nr-4-2021"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/Cristian-Preda-2.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5035","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/170"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5035"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5035\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5037,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5035\/revisions\/5037"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5039"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5035"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5035"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5035"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5035"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}