Live Free or Die!<\/em>).<\/p>\n\n\n\nUrm\u0103torul pas a fost alegerea unei localit\u0103\u021bi anume care s\u0103 primeasc\u0103 afluxul de libertarieni. Zarul s-a oprit \u00een dreptul or\u0103\u0219elului Grafton (popula\u021bie \u00een anul 2000 \u2013 1138 de locuitori). \u00cencet-\u00eencet, num\u0103rul libertarienilor din New Hampshire a crescut. Conform site-ului Proiectului Statului Liber, \u00een prezent s-au mutat acolo 6232 de libertarieni. 45 dintre ace\u0219tia au fost ale\u0219i (la diferite date) \u00een legislativul din Concord (capitala statului). Sorens se putea felicita pentru c\u0103 rezolvase problema \u201ecoordon\u0103rii ac\u021biunii colective\u201d. Judec\u00e2nd dup\u0103 anun\u021burile de pe site-ul de Internet al Statului Liber, treburile mergeau ca pe roate.<\/p>\n\n\n\n
Sau cel pu\u021bin a\u0219a p\u0103rea. Asta p\u00e2n\u0103 ce a intrat \u00een scen\u0103 ursul.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen sociologie exist\u0103 o no\u021biune, aceea de \u201eefect pervers\u201d. \u00cen \u0219tiin\u021ba strategiei militare, avem conceptul de \u201ecea\u021b\u0103 a r\u0103zboiului\u201d. Clausewitz sus\u021binea c\u0103 orice plan de lupt\u0103, oric\u00e2t de bine ar fi pus pe h\u00e2rtie, devine irelevant dup\u0103 primul contact cu inamicul. \u00cen ringul de box, Mike Tyson observa, la obiect: \u201eFiecare are un plan p\u00e2n\u0103 ce prime\u0219te un pumn \u00een gur\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen New Hampshire, planul sofisticat al libertarienilor a fost dat peste cap de un urs negru. Dihania a ap\u0103rut \u00een 2012 \u0219i a atacat un om.<\/p>\n\n\n\n
De atunci au mai fost \u00eenc\u0103 dou\u0103 atacuri la om, unul \u00een Grafton \u0219i altul prin \u00eemprejurimi. Ceea ce e ciudat, pentru c\u0103, \u00een mod normal, ursul negru american nu atac\u0103 omul. Ceva trebuie s\u0103 se fi \u00eent\u00e2mplat acolo care a precipitat un r\u0103zboi \u00eentre specii.<\/p>\n\n\n\n
Pentru a \u00een\u021belege ce anume, s\u0103 revenim la influxul de libertarieni \u00een Grafton. Pe m\u0103sur\u0103 ce s-au stabilit (f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eei \u00eentrebe pe localnici), ei au devenit o for\u021b\u0103 important\u0103 \u00een consiliul local. Prima lor \u021bint\u0103: t\u0103ierea bugetelor serviciilor publice. S-a ajuns la \u0219edin\u021be de consiliu \u00een care \u0219eriful local se pl\u00e2ngea c\u0103 nu mai are benzin\u0103 pentru ma\u0219ina de poli\u021bie.<\/p>\n\n\n\n
Personaje dintre cele mai pitore\u0219ti au devenit cet\u0103\u021beni ai urbei. Unul prop\u0103v\u0103duia \u201ecanibalismul consensual\u201d, legalizarea duelurilor \u0219i a traficului de organe. Altul avea \u00een program\u2026 interzicerea circumciziei. (Cum se potrive\u0219te asta cu ideologia libertarian\u0103 nu am reu\u0219it s\u0103 \u00een\u021beleg). Al\u021bii fugeau de plata taxelor din statul de origine. Unii tr\u0103iau \u00een corturi sau \u00een containere. Mul\u021bi erau \u00eenarma\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
\u00centregul ora\u0219 \u00eencepea s\u0103 arate ca o versiune post-apocaliptic\u0103 a festivalului de la Woodstock. \u00cen Grafton, care devenise un Nou Ierusalim, fiecare tr\u0103ia \u00een legea lui. Ceea ce \u00eensemna, practic vorbind, c\u0103 urbea se sufoca \u00een gunoaie.<\/p>\n\n\n\n
Ur\u0219ii negri sunt renumi\u021bi pentru sim\u021bul mirosului. \u0218i pentru inteligen\u021ba lor. A\u0219a c\u0103 nu le-a luat mult timp s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 Statul Liber devenise, pentru ei, o oportunitate extraordinar\u0103. O nou\u0103 ni\u0219\u0103 ecologic\u0103, plin\u0103 de resurse. \u00cen nici dou\u0103 decenii, popula\u021bia de ur\u0219i negri din zon\u0103 s-a dublat. Creaturile au \u00eenceput s\u0103 se plimbe prin ora\u0219, s\u0103 intre \u00een cur\u021bi \u0219i s\u0103 r\u0103stoarne tomberoane. \u00cen lipsa unui r\u0103spuns ferm al autorit\u0103\u021bilor, fiecare dintre locuitori a reac\u021bionat dup\u0103 cum l-a t\u0103iat capul. Unii s-au dus s\u0103 \u00eempu\u0219te ur\u0219ii (ilegal, desigur). Al\u021bii au pus piper \u00een gunoi. Al\u021bii le-au dat de m\u00e2ncare. Mai to\u021bi au \u00eenceput s\u0103 se fereasc\u0103 din calea lighioanelor.<\/p>\n\n\n\n
Este momentul \u00een care Proiectul Statului Liber a \u00eenceput s\u0103 piard\u0103 din elan. Cel pu\u021bin \u00een Grafton, unde majoritatea cet\u0103\u021benilor par s\u0103 fi g\u0103sit un motiv solid pentru a justifica interven\u021bia Statului. Ursul. Aceasta este istoria, scurt\u0103, a m\u0103ririi \u0219i a dec\u0103derii Statului Liber, primul proiect libertarian al secolului XXI.<\/p>\n\n\n\n
Povestea noastr\u0103 mai are un post-scriptum. Sub semnul ursului s-au mai adunat, \u00een istoria politic\u0103, for\u021bele reac\u021biunii. \u00cen 1846, un grup de imigran\u021bi americani din California (pe atunci un teritoriu care era o provincie a Mexicului, sub numele de Alta California) s-au r\u0103zvr\u0103tit \u0219i au declarat o republic\u0103 independent\u0103. Pe steagul acesteia figura un urs. Un grizzly \u2013 ceva mai feroce dec\u00e2t fratele s\u0103u din New Hampshire, ales ca simbol al rezisten\u021bei f\u0103r\u0103 compromisuri. Republica aceasta a rezistat doar 25 de zile, dar ea a dat semnalul pentru desprinderea teritoriului de Mexic, \u00een 1850. Ast\u0103zi avem statul California, cu ursul pe drapel.<\/p>\n\n\n\n
Povestea nu are un final fericit pentru urs. Capitala Elve\u021biei este ora\u0219ul Berna. Conform legendei, numele cet\u0103\u021bii vine de la ursul pe care \u00eentemeietorul s\u0103u, Bertchtold al V-lea, duce de Z\u00e4hringen, l-a v\u00e2nat pe acele p\u0103m\u00e2nturi, pe la finele secolului al XII-lea. Berna a fost at\u00e2t de m\u00e2ndr\u0103 de acest mit al originii sale \u00eenc\u00e2t a a\u0219ezat un urs negru pe stema sa heraldic\u0103. Din secolul al XVI-lea, ora\u0219ul \u021bine ur\u0219i \u00eentr-un \u021barc special (B\u00e4rengraben).<\/p>\n\n\n\n
Elve\u021bienii \u0219tiu ceva despre libertate \u0219i despre democra\u021bie. Sistemul lor de guvernare este considerat de speciali\u0219ti ca fiind o versiune de \u201edemocra\u021bie direct\u0103\u201d, \u00een care poporul decide el \u00eensu\u0219i, prin referendum, peste capul guvernan\u021bilor, ce legi sunt adoptate sau respinse. Cet\u0103\u021benii elve\u0163ieni sunt \u00eenarma\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een din\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
Poporul din c\u00e2teva cantoane s-a confruntat \u0219i el cu ursul. Dihania, un mascul t\u00e2n\u0103r, se plimba \u00eentre Elve\u021bia, Italia \u0219i Austria, sfid\u00e2nd grani\u021bele na\u021bionale, ca un adev\u0103rat libertarian. A fug\u0103rit c\u00e2\u021biva turi\u0219ti \u0219i a m\u00e2ncat din gunoi. Suspectez c\u0103 \u00een clinica Elve\u021bie, acesta din urm\u0103 a fost p\u0103catul care i-a pecetluit soarta. Ziarele au cerut s\u00e2nge. Ca urmare, \u00een 2013 a fost \u00eempu\u0219cat M-13, singurul urs din Confedera\u021bia Elve\u021bian\u0103. Dar legea a r\u0103mas favorabil\u0103 ursului, care este declarat oficial drept \u201eanimal protejat\u201d. B\u0103nuiesc c\u0103 vom mai auzi despre creatura aceasta. Gr\u0103nicerii confedera\u021biei stau la p\u00e2nd\u0103, \u00een caz c\u0103 mai apare vreunul, atras de mireasma libert\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
O na\u021biune se na\u0219te \u00een glorie. Cel pu\u021bin asta ne sugereaz\u0103 istoricii na\u021bionali\u0219ti ai ultimelor dou\u0103 secole. Pia\u021ba Eroilor din Budapesta este o reprezentare clasic\u0103 a genului. Proiectat\u0103 \u00een 1896 pentru a aniversa o mie de ani de la cucerirea teritoriului pe care s-a \u00eentemeiat regatul maghiar, Pia\u021ba Eroilor este un spa\u021biu solemn, marcat de statuile celor mai importan\u021bi regi din istoria maghiar\u0103. A\u0219a c\u0103 \u00een\u021belege\u021bi mirarea subsemnatului atunci c\u00e2nd am descoperit un stat care s-a n\u0103scut printr-un anun\u021b publicat \u00een ziar. Nu, nu este o glum\u0103. Afacerea s-a petrecut cu adev\u0103rat. La 1 septembrie 2001. \u00cen acea zi un<\/p>\n","protected":false},"author":169,"featured_media":5029,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[349,1087],"tags":[787,1086,1089,1064],"coauthors":[],"class_list":["post-5033","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-anchete","category-capriciile-inceputului-de-secol","tag-anchete","tag-capriciile-inceputului-de-secol","tag-catalin-avramescu","tag-nr-4-2022"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/Catalin-Avramescu.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5033","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/169"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5033"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5033\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5040,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5033\/revisions\/5040"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/5029"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5033"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5033"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5033"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=5033"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}