{"id":4902,"date":"2022-07-01T21:36:22","date_gmt":"2022-07-01T18:36:22","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=4902"},"modified":"2022-07-01T21:36:28","modified_gmt":"2022-07-01T18:36:28","slug":"singuratatea-boom-ul-tehnologic-si-inteligenta-artificiala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=4902","title":{"rendered":"Singur\u0103tatea, boom-ul tehnologic \u0219i inteligen\u021ba artificial\u0103"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Noreena Hertz, Secolul singur\u0103t\u0103\u021bii<\/em>, Humanitas, 2021, traducere din englez\u0103 de Simona-Maria Onciu<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Nu este de-acum un mister faptul c\u0103 boala cu indicele cel mai mare de reprezentare este depresia. \u00centr-un eseu din 2010, filosoful german cu origini sud-coreene, Byung-Chul Han, avertiza asupra faptului c\u0103 societatea performan\u021bei, c\u0103reia \u00eei suntem prizonieri privilegia\u021bi, livreaz\u0103 cantit\u0103\u021bi imense de rata\u021bi <\/em>\u0219i depresivi<\/em>, infarctul sufletesc<\/em> fiind marota vremurilor. Iat\u0103 c\u0103 zece ani mai t\u00e2rziu, Noreena Hertz ne ofer\u0103 o carte despre ravagiile singur\u0103t\u0103\u021bii \u00eentr-o lume hiperconectat\u0103, cu o plaj\u0103 luxuriant\u0103 a mijloacelor de comunicare \u0219i, mai ales, av\u00e2nd la dispozi\u021bie o anume lejeritate a vie\u021bii, un confort f\u0103r\u0103 precedent. Cu toate acestea, sufletele noastre sunt p\u00e2ndite de moarte, \u00eentr-un joc pervers al raportului dintre epopeicul efort personal de-a \u00eenvinge \u0219i a avea succes, pe de o parte, iar pe de alta, pierderea iremediabil\u0103 a contactului cu cel de l\u00e2ng\u0103 noi. \u0218i pentru ca globalizarea s\u0103 fie perceput\u0103 drept un fenomen f\u0103r\u0103 cusur, autoarea crede c\u0103 singur\u0103tatea este o criz\u0103 cu arie mondial\u0103: \u201eNici unul dintre noi, oriunde ne-am afla, nu este imun<\/em>\u201d (p. 11). Demonstra\u021bia pe care o face mai apoi ne determin\u0103 s\u0103-i d\u0103m pe deplin dreptate.<\/p>\n\n\n\n

C\u0103ut\u00e2nd s\u0103 identifice factorii responsabili ai singur\u0103t\u0103\u021bii mondializate, nediscrimin\u00e2nd pe cei boga\u021bi fa\u021b\u0103 de cei s\u0103raci, pe cei tineri de cei b\u0103tr\u00e2ni, Noreena Hertz propune cititorilor o ipotez\u0103 cu un mare indice de plauzibilitate: \u201eStilul actual de via\u021b\u0103, natura schimb\u0103toare a pie\u021bei muncii \u0219i a rela\u021biilor, arhitectura ora\u0219elor \u0219i birourilor, felul \u00een care \u00eei trat\u0103m pe ceilal\u021bi, precum \u0219i felul \u00een care ne trateaz\u0103 propriile guverne, dependen\u021ba de smartphone-uri \u0219i chiar felul \u00een care iubim, <\/em>toate acestea ne ad\u00e2ncesc sentimentul de singur\u0103tate<\/em>\u201d (p. 20). Din moment ce avem de-a face cu o arie at\u00e2t de extins\u0103 a izvoarelor singur\u0103t\u0103\u021bii, este c\u00e2t se poate de evident faptul c\u0103 lumea modern\u0103, cu valorile ei \u0219i cu obsesia tehnicist\u0103, constituie matricea singur\u0103t\u0103\u021bii, c\u00e2mpul de generare al acesteia, dincolo de predispozi\u021biile individuale, de posibilele derapaje emo\u021bionale condi\u021bionate de viziuni pesimiste, de contexte ale suferin\u021belor accidentale. Singur\u0103tatea fiec\u0103ruia are o conexiune explicit\u0103 cu singur\u0103tatea lumii. Tot mai t\u0103cu\u021bi \u0219i singuri<\/em>, vorba poetului, cu \u0219anse de-a ne consolida condi\u021bia, pe m\u0103sur\u0103 ce larma global\u0103 \u0219i link<\/em>-urile des\u0103v\u00e2r\u0219esc virtualitatea unei existen\u021be defecte de realitate, ne stafidim la focul rece al singur\u0103t\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, a tr\u0103i singur \u0219i a te sim\u021bi singur nu sunt unul \u0219i acela\u0219i lucru, drept pentru care singur\u0103tatea nu este o ipostaz\u0103 de amplasament, c\u00e2t una de atitudine, de coloratur\u0103 psihic\u0103. Deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, marile spirite creatoare caut\u0103 singur\u0103tatea, chiar izolarea, ca fapt voluntar, \u00een perspectiva crea\u021biei. Dialogul profund cu sinele nu admite, cel mai adesea, martori, ci se consum\u0103 \u00eentr-o solitudine perfect asumat\u0103, f\u0103r\u0103 a provoca suferin\u021bele specifice milioanelor de oameni singuri pe care \u00eei are \u00een vizor autoarea c\u0103r\u021bii de fa\u021b\u0103. \u00cen \u00centre violen\u021b\u0103 \u0219i compasiune<\/em>, Ion Vianu duce lucrurile spre o zon\u0103 a abord\u0103rilor privind singur\u0103tatea la care nu ne-am a\u0219tepta. \u201eLibertatea se pl\u0103te\u0219te cu singur\u0103tate<\/em>\u201d, avertizeaz\u0103 eseistul psihiatru. \u00cen ce \u00eel prive\u0219te, Emil Cioran aduce elogii singur\u0103t\u0103\u021bii, gata s\u0103-i \u00eenchine imnuri, poate ca element definitoriu \u00eentr-o campanie de imagine, definindu-se ca o alteritate menit\u0103 s\u0103 impresioneze, \u00een Caiete<\/em>, sau \u00een alte scrieri: \u201e\u00cen mijlocul dezastrului, o certitudine absolut\u0103: singur\u0103tatea mea<\/em>\u201d sau \u201eLa fel de singur ca un Dumnezeu \u00een \u0219omaj<\/em>\u201d sau \u201e\u00centotdeauna am invidiat singur\u0103tatea insului odios<\/em>\u201d sau \u201eAm f\u0103cut leg\u0103m\u00e2nt de singur\u0103tate<\/em>\u201d. Aceast\u0103 simbioz\u0103 dintre spiritul creator \u0219i singur\u0103tate este aproape un loc comun, doar c\u0103 \u021bintele c\u0103r\u021bii scriitoarei \u0219i profesoarei britanice sunt \u00een alt\u0103 parte.<\/p>\n\n\n\n

Noreena Hertz are \u00een c\u0103tare omul obi\u0219nuit, tr\u0103itor \u00een marile aglomera\u021bii urbane, indisponibil pentru oricine \u00een afara lui \u00eensu\u0219i, astfel \u00eenc\u00e2t a dezvoltat comportamentele omului modern standard \u2013 o lips\u0103 a manierelor din cauza grabei, mitoc\u0103nie din cauza indiferen\u021bei, forme soft de sociopatie din cauza presiunii declan\u0219ate de primatul carierei \u00een raport cu umanismul rezidual. \u201eTot mai des, ne afl\u0103m \u00een compania altora, dar, de fapt, singuri<\/em>\u201d (p. 115), constat\u0103 cea pornit\u0103 s\u0103 supun\u0103 singur\u0103tatea unei analitici existen\u021biale. Mai mult, chiar \u2013 \u201eTelefonul ne este amant \u0219i iubit. Suntem prezen\u021bi, \u0219i totu\u0219i nu suntem prezen\u021bi, suntem \u00eempreun\u0103, \u0219i totu\u0219i suntem singuri<\/em>\u201d (p. 117). Fire\u0219te, \u00een cartea propus\u0103 aici, nu se descoper\u0103 singur\u0103tatea ca tr\u0103ire arondat\u0103 doar timpului nostru de referin\u021b\u0103. Secolul singur\u0103t\u0103\u021bii<\/em> este o sintagm\u0103 cu sens recursiv \u00een numele ideii c\u0103 modernitatea a ridicat singur\u0103tatea de la nivelul unui fapt de fundal istoric, la acela de Eveniment. Intensitatea \u0219i amploarea acestuia sunt direct propor\u021bionale cu extensia lumii virtuale, cu agresivitatea fulminant\u0103 a social media<\/em> \u0219i a platformelor de comunicare \u00eentre actori spectrali, fantomatici, f\u0103r\u0103 carne \u0219i oase, doar cu duh (un duh, totu\u0219i, tot mai problematic, mai inautentic).<\/p>\n\n\n\n

Excesul digital alimenteaz\u0103 copios singur\u0103tatea colectiv\u0103. \u00cen plus, inteligen\u021ba artificial\u0103, prin aplica\u021biile ei tot mai eficiente \u0219i complet infatigabile, duce opera\u021biunile de supraveghere \u0219i monitorizare a performan\u021belor noastre (la locul de munc\u0103 sau \u00een spa\u021biul public) la un nivel al acurate\u021bei \u0219i al dimensiunii cu mult peste ceea ce propun Michel Foucault, \u00een A supraveghea \u0219i a pedepsi<\/em> sau George Orwell, \u00een 1984<\/em>. Ideea de panopticum a fost upgrade<\/em>-at\u0103, prin utilizarea unor softuri de calculator capabile s\u0103 scoat\u0103 din nomenclatorul meseriilor \u00eendeletnicirea de paznic. Efectul asupra comportamentului uman este imediat: \u201eLocul de munc\u0103 supravegheat constant nu doar c\u0103 exacerbeaz\u0103 sentimentele de neputin\u021b\u0103 \u0219i de alienare, ci \u0219i, asemenea birourilor open space, numai c\u0103 la puterea a zecea, face ca angaja\u021bii s\u0103 se autocenzureze \u0219i s\u0103 devin\u0103 tot mai retra\u0219i<\/em>\u201d (p. 193). Am interpreta oare excesiv implicarea tehnologiilor digitale \u00een via\u021ba noastr\u0103 cotidian\u0103, la serviciu sau aiurea, dac\u0103 am spune c\u0103 ideea de munc\u0103 silnic\u0103 tocmai \u00ee\u0219i reconstruie\u0219te haloul de semnifica\u021bii? Noreena Hertz admite c\u0103 \u0219i \u00een trecut procesul de produc\u021bie industrial era supravegheat (Henry Ford patrula pe l\u00e2ng\u0103 benzile de asamblare cu cronometrul \u00een m\u00e2n\u0103), numai c\u0103 acum este cu totul alta amploarea supravegherii, mai precis nivelul extrem al intruziunii tehnologiilor digitale \u0219i robo\u021bilor. Or, pentru om, acest ansamblu de factori este alienant, transform\u00e2ndu-i frustr\u0103rile \u00een st\u0103ri de \u00eensingurare, induc\u00e2ndu-i tr\u0103iri vecine cu colapsul emo\u021bional.<\/p>\n\n\n\n

Ceea ce este \u0219ocant, la un moment dat, \u00een cartea de fa\u021b\u0103 este un paradox la care ajunge N. Hertz (f\u0103r\u0103 s\u0103-l numeasc\u0103 explicit). Este vorba despre prejudecata noastr\u0103 privind subiectivitatea uman\u0103 \u00een raport cu obiectivitatea unor dispozitive \u0219i echipamente atunci c\u00e2nd este evaluat un om ce are inten\u021bia s\u0103 se angajeze. Marile companii utilizeaz\u0103, \u00een locul speciali\u0219tilor \u00een resurse umane, softuri (HireVue, de exemplu), adic\u0103 robo\u021bi pu\u0219i s\u0103 aplice un algoritm, apreciindu-i pe candida\u021bi \u00een baza a nu mai pu\u021bin de 25 de mii de parametri aplica\u021bi \u00een raport cu un candidat ideal. Or, algoritmul cu pricina se dovede\u0219te a fi cu mult mai subiectiv dec\u00e2t omul, c\u00e2t\u0103 vreme este incapabil de nuan\u021be, baz\u00e2ndu-\u0219i deciziile exclusiv pe itemi binari. Astfel, robotul reduce fiin\u021ba uman\u0103 la o reprezentare punctual\u0103, \u00een lipsa oric\u0103rui interval de expresie a nuan\u021belor. Reduc\u021bia este una at\u00e2t de sever\u0103 \u00eenc\u00e2t umanitatea noastr\u0103 este expulzat\u0103 din c\u00e2mpul referen\u021bial specific, pentru a satisface c\u00e2t mai fidel doar valori re\u021binute de soft. Iat\u0103 cum, \u00een contextul adora\u021biei noastre fa\u021b\u0103 de tehnologii, tot mai mult \u0219i mai insidios, ne program\u0103m ie\u0219irea din scena deciziilor, externaliz\u00e2ndu-le \u00een portofoliul copios deja al programelor informatice. Inteligen\u021ba artificial\u0103, at\u00e2t de mult invocat\u0103 drept succesul de v\u00e2rf pentru ziua de m\u00e2ine, este gata s\u0103 se \u201e\u00eentrupeze\u201d \u00een robo\u021bi. Fie c\u0103 vorbim de asisten\u021bi virtuali, de robo\u021bi sociali sau sexuali, tocmai eforturile de a-i face c\u00e2t mai umani, mai empatici \u0219i prieteno\u0219i, constituie marele pericol al viitorului. Motivul este simplu \u2013 un robot umanizat va fi substitutul perfect pentru un om abrutizat. Deceniile ce vin vor fi tot mai autonome \u00een raport cu specia noastr\u0103, drept pentru care avertismentul autoarei sun\u0103 de-a dreptul apocaliptic: \u201erobo\u021bii sunt pe urma noastr\u0103, nu doar \u00een rol de judec\u0103tor \u0219i de jurat, ci \u0219i de c\u0103l\u0103u<\/em>\u201d (p. 204). C\u00e2t vor r\u0103m\u00e2ne doar \u00een situa\u021bia de slujitori atent programa\u021bi, robo\u021bii pot fi \u00eenso\u021bitorii omului singur, \u00een lipsa interesului celor de-o fiin\u021b\u0103. Dar dac\u0103 vor prinde drag s\u0103 ne imite caracterul?<\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputul ultimului capitol al c\u0103r\u021bii, Reg\u0103sindu-ne \u00eentr-o lume care se destram\u0103<\/em>, Noreena Hertz deseneaz\u0103 conturul unei maladii colective av\u00e2nd dimensiunea unui e\u0219ec al civiliza\u021biei, pe fundamentele arogante ale tehnologiilor: \u201eSingur\u0103tatea nu este doar o stare de spirit subiectiv\u0103. Ea este \u0219i o stare colectiv\u0103, care ne afecteaz\u0103 enorm ca indivizi \u0219i ca societate, pentru c\u0103 duce la moartea a milioane de oameni anual, face ca economia global\u0103 s\u0103 piard\u0103 enorm \u0219i reprezint\u0103 o poten\u021bial\u0103 amenin\u021bare \u00eempotriva democra\u021biei tolerante \u0219i incluzive<\/em>\u201d (p. 276). Criza singur\u0103t\u0103\u021bii \u00ee\u0219i are cauzele, pretinde autoarea, \u00een proiectul politic al capitalismului neoliberal al ultimilor 40 de ani (un stat minimalist ca marj\u0103 de ac\u021biune, o lume c\u00e2t mai mult cu putin\u021b\u0103 dereglementat\u0103, gata s\u0103-l \u00eencurajeze pe individ spre o carier\u0103 de succes cu orice pre\u021b, indiferent de sacrificii). Un singur exemplu, dintre zecile prezentate pentru a sublinia gravitatea fenomenului \u2013 persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 din Japonia prefer\u0103 s\u0103 fure din magazine pentru a fi condamnate la \u00eenchisoare, singurul loc valid pentru socializare!<\/p>\n\n\n\n

Subcapitolul de \u00eencheiere al c\u0103r\u021bii are titlul Viitorul este \u00een m\u00e2inile noastre<\/em>. Inten\u021bionat, Noreena Hertz vrea s\u0103-\u0219i termine cartea al c\u0103rui mesaj central este unul frisonant, cople\u0219itor, \u00eentr-un ton optimist, a\u0219a cum ar proceda orice psihoterapeut grijuliu cu succesul carierei personale. Nimic de zis, ini\u021biativa este una l\u0103udabil\u0103. Ce ne facem, totu\u0219i, dac\u0103 m\u00e2inile \u00een care ne \u021binem viitorul sunt deja m\u0103cinate de artrit\u0103 degenerativ\u0103?<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu este de-acum un mister faptul c\u0103 boala cu indicele cel mai mare de reprezentare este depresia. \u00centr-un eseu din 2010, filosoful german cu origini sud-coreene, Byung-Chul Han, avertiza asupra faptului c\u0103 societatea performan\u021bei, c\u0103reia \u00eei suntem prizonieri privilegia\u021bi, livreaz\u0103 cantit\u0103\u021bi imense de rata\u021bi \u0219i depresivi, infarctul sufletesc fiind marota vremurilor. Iat\u0103 c\u0103 zece ani mai t\u00e2rziu, Noreena Hertz ne ofer\u0103 o carte despre ravagiile singur\u0103t\u0103\u021bii \u00eentr-o lume hiperconectat\u0103, cu o plaj\u0103 luxuriant\u0103 a mijloacelor de comunicare \u0219i, mai ales, av\u00e2nd la dispozi\u021bie o anume lejeritate a vie\u021bii, un confort f\u0103r\u0103 precedent. Cu toate acestea, sufletele noastre sunt p\u00e2ndite de<\/p>\n","protected":false},"author":6,"featured_media":4903,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[75,52],"tags":[77,76,1064],"coauthors":[],"class_list":["post-4902","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cronica-ideilor","category-rubrici","tag-cronica-ideilor","tag-florin-ardelean","tag-nr-4-2022"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/Noreena-Hertz.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4902","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/6"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4902"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4902\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4904,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4902\/revisions\/4904"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4903"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4902"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4902"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4902"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=4902"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}