Era o zi fierbinte de iunie. Doar c\u0103 nu se numea iunie, ci, dup\u0103 caz, fie targelion, fie skiroforion. Dou\u0103 personaje p\u0103r\u0103siser\u0103 meterezele cet\u0103\u021bii ateniene \u0219i, purt\u00e2nd o conversa\u021bie prieteneasc\u0103, porniser\u0103 la o plimbare \u00een mijlocul naturii, de-a lungul r\u00e2ului Ilisu. Discutau \u00een special despre dragoste.<\/p>\n\n\n\n
Cel mai t\u00e2n\u0103r dintre ei, un b\u0103iat, avea cu el o copie a unui discurs al altcuiva despre r\u0103ul pe care \u00eel reprezint\u0103 iubirea, ceea ce, de altfel, credea el \u00eensu\u0219i. De fapt, vorbea numai despre acel discurs str\u0103in. B\u0103rbatul mai \u00een v\u00e2rst\u0103 care \u00eel \u00eenso\u021bea nu-i d\u0103dea dreptate \u00een sinea lui, dar exaltarea \u00eel entuziasma \u0219i pe el. Ca atare, s-au oprit sub un platan \u00eenalt, unde b\u0103rbatul s-a tol\u0103nit \u00een iarb\u0103 \u0219i l-a \u00eendemnat pe b\u0103iat ca, dac\u0103 simte nevoia, s\u0103-i citeasc\u0103 din acel discurs. Uneori \u00eel asculta cu un interes pe care nu \u00eencerca s\u0103-l ascund\u0103, alteori, \u00een timpul pasajelor repetitive, prefera s\u0103 asculte \u021b\u00e2r\u00e2itul greierilor \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, vulpoi b\u0103tr\u00e2n, \u00ee\u0219i preg\u0103tea un discurs mult mai reu\u0219it.<\/p>\n\n\n\n
Au trecut c\u00e2teva milenii, iar ora\u0219ul a trecut \u0219i el de meterezele cet\u0103\u021bii. Ast\u0103zi, pe locul pe unde curgea c\u00e2ndva r\u00e2ul Ilisos, se a\u0219terne, triumf\u0103tor de zgomotoas\u0103, o autostrad\u0103 cu opt benzi. O banc\u0103 \u0219i un co\u0219 au r\u0103s\u0103rit pe locul unde se afla platanul. Ora\u0219ul s-a tol\u0103nit \u00een iarb\u0103, iar r\u00e2ul a prins o nuan\u021b\u0103 at\u00e2t de maronie, \u00eenc\u00e2t n-au avut de ales \u0219i l-au transformat \u00eentr-o arter\u0103 de canalizare subteran\u0103. Atena este singura metropol\u0103 european\u0103 care \u0219i-a \u00eengropat r\u00e2urile.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2nd b\u0103iatul a terminat de citit, b\u0103rbatul mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i-a acoperit fa\u021ba cu un gest teatral \u0219i i-a completat discursul \u00eempotriva iubirii cu excesele \u00eenc\u0103 nenumite ale unui b\u0103rbat \u00eendr\u0103gostit \u2013 care este gelos, manipuleaz\u0103 \u0219i \u0219antajeaz\u0103! Iar apoi, c\u00e2nd \u0219i-a descoperit din nou chipul \u0219i a trebuit s\u0103 \u00eenfrunte brusc frumuse\u021bea t\u00e2n\u0103rului, pur \u0219i simplu nu a fost \u00een stare s\u0103 ini\u021bieze elogiul omului ra\u021bional \u0219i capabil de a nu iubi, a\u0219a cum se a\u0219teptase atot\u0219tiutorul s\u0103u \u00eenso\u021bitor. \u00cen schimb, \u0219i-a pus \u00eentrebarea dac\u0103 cele mai valoroase dintre experien\u021bele prin care trecem nu sunt mai degrab\u0103 o manifestare a nebuniei divine dec\u00e2t a unei anumite forme de \u00een\u021belepciune.<\/p>\n\n\n\n
Pe malul r\u00e2ului Ilis s-a ivit hotelul Hilton. O t\u00e2n\u0103r\u0103 specialist\u0103 \u00een filologie de la Harvard a ie\u0219it din hotel \u0219i s-a aruncat foarte normal \u00een apele curentului \u0219i a \u00eenotat p\u00e2n\u0103 la Galeria Na\u021bional\u0103, pentru a participa la o conferin\u021b\u0103 intitulat\u0103 Cum inima omului antic a inventat sufletul: contexte, perspective, probleme<\/em>. Totul reprezint\u0103 doar o form\u0103 redus\u0103 de nebunie \u00een raport cu eternitatea \u00eentip\u0103rit\u0103 pe chipul b\u0103iatului!<\/p>\n\n\n\n B\u0103rbatul v\u00e2rstnic se numea Socrate. Din motive necunoscute, el \u00ee\u0219i imagina c\u0103 \u00een fiecare dintre noi se amestec\u0103 dragostea \u0219i \u00een\u021belepciunea sau un fel de sentiment nes\u0103\u021bios al pl\u0103cerii cu o bun\u0103 capacitate de abstinen\u021b\u0103. Sau a\u0219a ceva. \u0218i pentru a face din aceast\u0103 contradic\u021bie esen\u021ba \u00eens\u0103\u0219i a sufletului omenesc \u2013 \u0219i trebuie amintit c\u0103, \u00eenainte de Socrate, sufletul nu \u00eensemna prea mult \u2013 el a asem\u0103nat-o unui atelaj. \u0218i astfel, \u00een zorii existen\u021bei sale, sufletul omenesc \u0219i-a binemeritat compara\u021bia cu un vizitiu care se str\u0103duie\u0219te din greu s\u0103 m\u00e2ne doi cai care nu seam\u0103n\u0103 \u00een niciun chip.<\/p>\n\n\n\n P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, nu este clar ce anume \u00eenseamn\u0103 caii aceia: se presupune c\u0103 unul dintre ei ar fi trebuit s\u0103 fie frumos, bl\u00e2nd, alb, cu ochii negri, prieten al celor rostite \u00eentru adev\u0103r, cu botul bombat, ascult\u0103tor \u0219i nu avea nevoie s\u0103 fie biciuit. \u00cen schimb, cel\u0103lalt era \u0219ui, str\u00e2mb, corpolent, cu botul turtit, avea temperament sanguin, era prieten al trufiei \u0219i al laudei de sine, surd \u0219i cu p\u0103r \u00een urechi. Totu\u0219i, imaginea sufletului ca atelaj cu doi cai era evident\u0103 \u0219i suna inconfundabil:<\/p>\n\n\n\n \u1f10\u03bf\u03b9\u03ba\u03ad\u03c4\u03c9\u03b4\u1f74\u03c3\u03c5\u00b5\u03c6\u03cd\u03c4\u1ff3\u03b4\u03c5\u03bd\u03ac\u00b5\u03b5\u03b9 \u1f51\u03c0\u03bf\u03c0\u03c4\u03ad\u03c1\u03bf\u03c5\u03b6\u03b5\u03cd\u03b3\u03bf\u03c5\u03c2\u03c4\u03b5 \u03ba\u03b1\u1f76 \u1f21\u03bd\u03b9\u03cc\u03c7\u03bf\u03c5.<\/p>\n\n\n\n Ar fi putut simbolismul carului cu doi cai s\u0103-l conving\u0103 pe t\u00e2n\u0103rul or\u0103\u0219ean de adev\u0103rul lui Socrate \u0219i s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 fluctua\u021biile de g\u00e2ndire? S-a manifestat natura homoerotic\u0103 a filozofiei primordiale \u0219i prin faptul de a selecta metafore pl\u0103cute tinerilor urbani? Pe atunci, carele cu cai nu erau foarte practice pentru c\u0103l\u0103toriile pe drumurile pietroase ale vremii, dar erau cu at\u00e2t mai mult folosite la festivit\u0103\u021bi, la parade \u0219i mai ales pe pistele pentru curse, acestea constituind ocazii care \u00eei adunau pe b\u0103ie\u021bii de acest gen. Sau s\u0103-l fi hipnotizat pe Socrate, acolo, sub platan, str\u0103lucirea \u0219i c\u0103ldura Soarelui de la amiaz\u0103, denumit \u00een mitologia greac\u0103 drept carul de aur al zeului Helios?<\/p>\n\n\n\n S\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 Socrate \u00ee\u0219i prezint\u0103 modelul atelajului, iar r\u00e2ul Ilisos se transform\u0103 instantaneu \u00eentr-un drum al comunic\u0103rii. Voi considera aceasta drept nebunie divin\u0103! Filoloaga de la Harvard n-are dec\u00e2t s\u0103 ia frumos taxiul… \u00cen primul r\u00e2nd, aceasta se va manifesta ca o zv\u00e2cnitur\u0103 \u00een urechile lui Socrate. Poate c\u0103 greierii \u0219oca\u021bi \u00ee\u0219i vor intensifica \u021b\u00e2r\u00e2itul, totu\u0219i le va secunda cu \u00eendr\u0103zneal\u0103 sunetul necunoscut lor p\u00e2n\u0103 acum al motoarelor, un fel de val maritim de un tip special, din care din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd se aude l\u0103tratul unui monstru. Nici m\u0103car aroma platanului nu mai \u00eenseamn\u0103 nimic de acum \u00eenainte, fiindc\u0103 deja mirosul de plumb \u0219i de sulf v\u0103 \u00een\u021beap\u0103 nasul. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, acestea sunt elemente provenind din ad\u00e2ncurile p\u0103m\u00e2ntului, p\u0103zite noaptea de zeul Hades \u0219i prelucrate \u00een timpul zilei de fierarul Hefaist. Dar nimic nu se compar\u0103 cu percep\u021bia vizual\u0103: caii metalici \u0219i carele f\u0103r\u0103 cai se mi\u0219c\u0103 cu viteze incredibile \u00een st\u00e2nga \u0219i \u00een dreapta, unele spre coasta neprimitoare, unde, cel mai probabil, vor disp\u0103rea prin tunelul c\u0103tre lumea din ad\u00e2ncuri, iar altele \u00een sus, c\u0103tre munte, probabil p\u00e2n\u0103 la vreun sens giratoriu suspendat \u00een care se vor \u00eenv\u00e2rti de jur \u00eemprejur ca un fir auriu p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd degetele sirenelor le vor amesteca printre razele soarelui. Chiar acum ai senza\u021bia c\u0103 undeva, \u00een apropiere, a claxonat cineva.<\/p>\n\n\n\n \u201eOchii aceia!\u201d, g\u00e2f\u00e2ie filosoful, zb\u0103t\u00e2ndu-se \u00een c\u0103utarea aerului \u201eOchii aceia str\u0103lucitori ai lor!\u201d<\/p>\n\n\n\n Eternitatea ia aspectul unui t\u00e2n\u0103r cu mintea confuz\u0103 \u0219i \u00eel sprijin\u0103 imediat pe filozof, astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 nu se r\u0103neasc\u0103 atunci c\u00e2nd sare din iarb\u0103 \u00eentr-un stil at\u00e2t de nebunesc. Probabil c\u0103 tocmai \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te una dintre legendarele sale viziuni.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 Socrate a comparat sufletul cu un car tras de cai, este poate \u0219i pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 nu-\u0219i putea imagina un automobil. La urma urmei, c\u00e2nd vorbe\u0219te despre suflet, despre nemurirea<\/em> lui, \u00eei atribuie o abilitate unic\u0103 de a se mi\u0219ca cu de la sine putere.<\/p>\n\n\n\n Ce leg\u0103turi s-ar mai putea g\u0103si cu inven\u021bia automobilului?<\/p>\n\n\n\n Cuv\u00e2ntul automobil, vas\u0103zic\u0103 auto-mi\u0219care, este compus din grecescul \u201eaut\u00f3s\u201d, adic\u0103 singur, el<\/em> \u00eensu\u0219i<\/em>, \u0219i din latinescul \u201emobilis\u201d, adic\u0103 mi\u0219care. Inven\u021bia a fost numit\u0103 automobil pentru a-l distinge de mijloacele de transport dependente de for\u021be externe.<\/p>\n\n\n\n Totul este mai complicat c\u00e2nd e vorba de cai: chiar dac\u0103 i-am \u00eenc\u0103l\u021bat copitele cu potcoave, i-am pus o \u0219a \u00een spate sau l-am \u00eenh\u0103mat la un car, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 a fost f\u0103cut pentru transport.<\/p>\n\n\n\n Socrate iubea ora\u0219ul. T\u00e2n\u0103rul s\u0103u \u00eenso\u021bitor a trebuit s\u0103 fac\u0103 ceva pentru a-l atrage \u00een natur\u0103. Potrivit lui Socrate, peisajele \u0219i copacii nu au ce s\u0103 ne \u00eenve\u021be, spre deosebire de limbile vorbite de oameni.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 \u00een fa\u021ba unui t\u00e2n\u0103r de o frumuse\u021be deosebit\u0103, a comparat sufletul cu un car tras de cai, alt\u0103dat\u0103, c\u00e2nd dup\u0103 o oarecare s\u0103rb\u0103toare, s-a trezit \u00een compania unor b\u0103tr\u00e2ni, nu a ezitat s\u0103-l compare cu anumite componente ale societ\u0103\u021bii. Vizitiul cu un cal mai bun \u0219i unul mai r\u0103u a fost \u00eenlocuit cu ra\u021biunea din creier, irascibilitatea din piept \u0219i poftele s\u0103l\u0103\u0219luind \u00een partea de jos a abdomenului le-a g\u0103sit, \u00een mod asem\u0103n\u0103tor, analogii \u00een no\u021biunile de guvern, armat\u0103 \u0219i lucr\u0103tori. Dintr-odat\u0103, virtutea unuia \u0219i a multor altora trebuia s\u0103 fie dreptatea.<\/p>\n\n\n\n S-ar fi p\u0103rut c\u0103 \u00een Socrate \u00eensu\u0219i s-ar fi contopit un cal b\u0103tr\u00e2n \u0219i unul t\u00e2n\u0103r. Un cal care se st\u0103p\u00e2ne\u0219te \u0219i unul care o ia razna. Un suflet \u00eembibat de dreptate \u0219i unul de maniac.<\/p>\n\n\n\n Ca dasc\u0103l, Socrate a continuat tradi\u021bia centaurilor, cochinidele mitice, care \u00eei cre\u0219teau pe to\u021bi b\u0103ie\u021bii \u00een scopul de a-i transforma \u00een eroi. Ce-i drept, un rival al s\u0103u \u00een dragoste l-a plasat printre silenii \u0219i satirii \u00eenc\u0103 \u0219i mai decrepi\u021bi, afirm\u00e2nd c\u0103 discursurile sale n-ar fi f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103-i ame\u021beasc\u0103 de cap pe ascult\u0103tori. Totu\u0219i, de\u0219i societatea l-a trimis la moarte tocmai din cauza acestor discursuri, el \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat dreptul de a fi luat foarte \u00een serios de c\u0103tre Istorie. Chiar \u0219i pe vremea lui Goethe, Socrate era \u00eenc\u0103 un model comparabil cu Isus.<\/p>\n\n\n\n Totu\u0219i, de la \u00eenceput, Isus a fost un reprezentant al unei minorit\u0103\u021bi asuprite, un nomad, un oponent al ora\u0219ului \u0219i un sus\u021bin\u0103tor al \u00eendur\u0103rii, mai degrab\u0103 dec\u00e2t al drept\u0103\u021bii. Iar intrarea sa triumf\u0103toare \u00een Ierusalim a avut loc pe un m\u0103gar de la \u021bar\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen vremea lui Isus, un alt tip de centaur tr\u0103ia pe coastele mediteraneene ale Egiptului, \u0219i anume directorul Muzeului de acolo, Heron of Alexandria. C\u00e2nd cre\u0219tinismul era de-abia la \u00eenceput, cultele antice egiptene \u00ee\u0219i pierdeau popularitatea. A\u0219a c\u0103 preo\u021bii s-au \u00eendreptat c\u0103tre omniscientul Heron pentru a le transforma templul \u00eentr-un loc al miracolelor pe bani grei.<\/p>\n\n\n\n Acesta a ridicat ochii de la automatul de limonad\u0103 dezasamblat la care lucra \u0219i a acceptat oferta: a \u00eembog\u0103\u021bit templul cu o u\u0219\u0103 cu deschidere automat\u0103, cu l\u0103mpi cu ulei cu reumplere automat\u0103, cu p\u0103pu\u0219i teleghidate reprezent\u00e2ndu-i pe zei, cu efecte sonore \u0219i, mul\u021bumit\u0103 cuno\u0219tin\u021belor sale privind c\u00e2mpul magnetic, \u0219i cu un atelaj din fier suspendat sub tavan.<\/p>\n\n\n\n Fii l\u0103udat, mecanicule!<\/p>\n\n\n\n Acela\u0219i Heron a schi\u021bat \u0219i principiul unei ma\u0219ini cu aburi: o sfer\u0103 pus\u0103 \u00een mi\u0219care de rota\u021bie de aburul provenit de la ni\u0219te ap\u0103 \u00een fierbere \u0219i-a binemeritat din partea lui denumirea de \u201emingea lui Eol, zeul v\u00e2ntului\u201d.<\/p>\n\n\n\n Pe vremea c\u00e2nd Goethe era \u00eenc\u0103 \u00een scutece, un alt geniu se \u00eendep\u0103rtase de literaturile latin\u0103 \u0219i greac\u0103, deoarece \u00eel entuziasmau mult mai mult pistoanele, macaralele \u0219i troliurile din atelierul tat\u0103lui s\u0103u. Motoarele cu aburi fuseser\u0103 reinventate pentru nevoile minelor engleze\u0219ti, iar James Watt a decis s\u0103-\u0219i dedice via\u021ba perfec\u021bion\u0103rii lor.<\/p>\n\n\n\n Dar nu existau muncitori care s\u0103 poat\u0103 lucra exact conform desenelor sale, nu exista un sistem uniform de greut\u0103\u021bi \u0219i m\u0103suri, a\u0219a c\u0103 a durat mul\u021bi ani p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd ma\u0219ina cu aburi a cucerit inima lumii moderne.<\/p>\n\n\n\n \u0218i pentru ca acea lume \u00een schimbare s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 mai bine nout\u0103\u021bile mefistofelice pe care le aducea motorul cu aburi, Watt a calculat eficien\u021ba unuia dintre copita\u021bii care lucrau \u00een mine \u0219i a venit cu o unitate de putere revolu\u021bionar\u0103: calul-putere. Un motor dezvolt\u0103 o putere egal\u0103 cu a zece p\u00e2n\u0103 la doisprezece cai.<\/p>\n\n\n\n Calul era totu\u0219i omniprezent \u00een secolul aburului, remorca tr\u0103suri aristocratice \u0219i c\u0103ru\u021be \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti. A tras vagoane de \u021bar\u0103 \u0219i vagoane aristocratice, diligen\u021be de curs\u0103 lung\u0103, birje de pia\u021b\u0103 sau omnibuze pentru transportul public \u00een mas\u0103, chiar \u0219i primele trenuri \u0219i tramvaie aveau vagoane trase de cai! Calul livra coresponden\u021ba, ducea pubelele la groapa de gunoi, veghea la lini\u0219tea nop\u021bii cu un gardian \u00een spate, \u00ee\u0219i zdrelea pielea prin galeriile minelor al\u0103turi de b\u0103ie\u0219, murea \u00een lupte odat\u0103 cu soldatul. Carnea de cal se pr\u0103jea sub form\u0103 de frig\u0103rui, din p\u0103rul de cal se f\u0103ceau perii sau coarde pentru muzican\u021bi.<\/p>\n\n\n\n Prin urmare, primele vehicule cu motor au fost nevoite s\u0103 se adapteze condi\u021biilor transportului cu cai. De exemplu, automobilul a fost proiectat din perspectiv\u0103 st\u00e2ng\u0103<\/em>: se circula pe partea st\u00e2ng\u0103 a drumului, iar volanul era plasat tot \u00een st\u00e2nga, deoarece \u0219i \u00een transportul cu cai, totul se coordoneaz\u0103 din partea st\u00e2ng\u0103. Ca \u0219i calul, automobilul este manevrat \u00een principal cu picioarele, iar cu m\u00e2inile se fac numai anumite corecturi de fine\u021be. Ca \u0219i calul, automobilul are diferite viteze. Ca \u0219i calul, automobilul trebuie uneori s\u0103 se hr\u0103neasc\u0103 \u0219i alteori s\u0103 parcheze, s\u0103 se odihneasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n Istoria sufletului: Nicolas-Joseph Cugnot, domnul \u0219i doamna Benz, Rudolf Diesel, Ferdinand Porsche…<\/p>\n\n\n\n Johann Wolfgang von Goethe a intrat \u00een manualele \u0219colare cu balada Regele ielelor<\/em>. \u00cen ea, tat\u0103l \u0219i fiul c\u0103l\u0103resc prin \u00eentunericul nop\u021bii, fiul fiind sedus de fantasme sub form\u0103 de regi \u0219i de prin\u021bese care \u00eel atrag c\u0103tre alte lumi, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acesta sf\u00e2r\u0219e\u0219te prin a muri. Unii psihanali\u0219ti v\u0103d aceasta ca pe o lupt\u0103 dintre un tat\u0103 bun \u0219i un violator homopedofil pentru sufletul fr\u00e2nt \u00een dou\u0103 al unui copil. \u00cen mod surprinz\u0103tor, nimeni nu s-a g\u00e2ndit s\u0103-l vad\u0103 \u00een misteriosul rege al ielelor pe a\u0219a-numitul Bibendum, p\u0103pu\u0219a alb\u0103 f\u0103cut\u0103 din anvelope, con\u021binut\u0103 \u00een sigla Michelin \u0219i care \u00eei semnaleaz\u0103 eroului lui Goethe zorii unei noi ere a transporturilor. Eroul a e\u0219uat pentru c\u0103 nu a manifestat \u00een\u021belegere fa\u021b\u0103 de fiul s\u0103u \u0219i nu l-a \u00eendemnat s\u0103 coboare din \u0219a \u0219i s\u0103 mearg\u0103 la Bibendum. Ca de obicei, aceia care au grij\u0103 de noi ne fac cel mai mult r\u0103u.<\/p>\n\n\n\n Pe de alt\u0103 parte, c\u00e2nd t\u00e2n\u0103rul Henry Ford a intrat \u00een Detroit conduc\u00e2nd primul automobil produs \u00een Statele Unite, pe localnici i-a deranjat zgomotul s\u0103u, s-au temut c\u0103 le va speria caii, poli\u021bi\u0219tii au vrut s\u0103 intervin\u0103, dar nicio lege nu \u00eei \u00eendrept\u0103\u021bea \u00een acest sens. Iar Henry \u0219i-a croit drum prin p\u0103durea de priviri contrariate, decis s\u0103 dezvolte produc\u021bia \u00een mas\u0103 de automobile pe care s\u0103 \u0219i le poat\u0103 permite oricine.<\/p>\n\n\n\n Ulterior a reu\u0219it reducerea costurilor prin introducerea produc\u021biei pe band\u0103, care \u00een acel moment se utiliza \u00een abatoare. Astfel, din \u201evina\u201d sa, munca uman\u0103 a fost fundamental robotizat\u0103, iar muncitorul de la banda de produc\u021bie \u00eendeplinea acelea\u0219i sarcini de rutin\u0103 timp de x ore pe zi. Iar Henry a fost nevoit s\u0103 \u00eei ofere multe beneficii pentru a-l determina s\u0103 persevereze, s\u0103 continue dansul.<\/p>\n\n\n\n \u00cen timp ce muncitorii din abator ascultau la fiecare zece secunde vaietul unui animal t\u0103iat pe care \u00een cur\u00e2nd aveau s\u0103-l tran\u0219eze, angaja\u021bii fabricilor Ford montau vehicule revolu\u021bionare, care permiteau experimentarea unui nou tip de eliberare.<\/p>\n\n\n\n \u00cen copil\u0103rie, am crescut \u00een Boemia de Est, l\u00e2ng\u0103 o arter\u0103 de transport foarte aglomerat\u0103. \u00cen fiecare sear\u0103, c\u00e2ntecul meu de leag\u0103n erau huruitul camioanelor de curs\u0103 lung\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd chiar patul meu s-a transformat \u00eentr-un camion cu puf \u0219i animale de plu\u0219, c\u0103ruia i se permitea s\u0103 treac\u0103 grani\u021ba.<\/p>\n\n\n\n Imaginea unui camionagiu care \u00ee\u0219i ascult\u0103 radioul din ma\u0219in\u0103 \u0219i se opre\u0219te pe la benzin\u0103rii era at\u00e2t de atr\u0103g\u0103toare pentru mine, \u00eenc\u00e2t, pentru o vreme, mi-am tuns p\u0103rul ca el. Tata zicea c\u0103 ar\u0103t ca o fat\u0103. Din p\u0103cate, ta\u021bii nu-\u0219i \u00een\u021beleg \u00eentotdeauna fiii.<\/p>\n\n\n\n Nu am v\u0103zut \u00een via\u021ba mea ceva mai frumos dec\u00e2t o balt\u0103 de benzin\u0103 v\u0103rsat\u0103 pe \u0219osea \u2013 \u00een imagina\u021bia mea, era un model al galaxiei \u00een care mi-a\u0219 fi dorit s\u0103 tr\u0103iesc.<\/p>\n\n\n\n \u0218i \u0219ti\u021bi care au fost primele constela\u021bii pe care am \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 le recunosc? Carul Mic \u0219i Carul Mare.<\/p>\n\n\n\n \u0218i aceasta de\u0219i \u00een cea mai mare parte a timpului stelele nu erau vizibile, \u00eentruc\u00e2t din fumul emanat de co\u0219urile ora\u0219ului luase na\u0219tere asupra acestuia un al doilea cer, mai acid, trezind \u00een mine un dor ciudat.<\/p>\n\n\n\n A\u0219adar, nu e de mirare c\u0103, de \u00eendat\u0103 ce a fost posibil, m-am \u00eenscris la \u0219coala de \u0219oferi local\u0103 numit\u0103 Cenu\u0219\u0103reasa<\/em>. Intuiam c\u0103 \u00eemi voi putea ridica via\u021ba la nivel de destin numai dac\u0103 nu voi pierde contactul cu sacralitatea copil\u0103riei \u0219i a nop\u021bii. Pur \u0219i simplu eram destinat s\u0103 devin \u0219ofer.<\/p>\n\n\n\n Era o zi fierbinte de iunie. Soarele pr\u0103jea betonul parc\u0103rii goale, unde se afla o singur\u0103 ma\u0219in\u0103 \u0160koda Felicia marcat\u0103 cu un L ca semn distinctiv. De capota ei st\u0103tea rezemat un tip solid cu o \u0219apc\u0103 de baseball pe cap \u0219i \u00een vest\u0103 de blugi.<\/p>\n\n\n\n \u201eIat\u0103-v\u0103!\u201d, mi-a f\u0103cut el cu m\u00e2na \u00een semn de salut, \u0219i-a stins trabucul ap\u0103s\u00e2ndu-l pe capot\u0103 \u0219i a deschis u\u0219a din dreptul locului \u0219oferului.<\/p>\n\n\n\n M-am urcat nervos la volan, iar el s-a a\u0219ezat pe scaunul pasagerului, unde mai \u00eenainte avusese o serviet\u0103 cu acte. \u00centre noi se leg\u0103na un odorizant \u00een form\u0103 de copac.<\/p>\n\n\n\n \u201eDeci, ce trebuie s\u0103 faci mai \u00eent\u00e2i, dup\u0103 ce te urci \u00een ma\u0219in\u0103?\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201eS\u0103 \u00eentorc cheia \u00een contact?\u201d am \u00eencercat eu orbe\u0219te.<\/p>\n\n\n\n \u201eRahat,\u201d a r\u00e2njit el. \u201eG\u00e2nde\u0219te-te, altfel te dau afar\u0103 imediat.\u201d<\/p>\n\n\n\n M-a cuprins genul acela de excitare pe care o provoac\u0103 panica. Apoi m-am prins despre ce era vorba: centura de siguran\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Instructorul a z\u00e2mbit mul\u021bumit \u0219i a \u00eenceput: \u201eAi trei pedale la picioare. \u00cen st\u00e2nga este ambreiajul, care schimb\u0103 vitezele, \u00een mijloc fr\u00e2na \u0219i \u00een dreapta accelera\u021bia. Dac\u0103 ai de g\u00e2nd s\u0103 porne\u0219ti, trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 stai comod. Apoi \u00ee\u021bi verifici oglinzile. Acum tragi fr\u00e2na de m\u00e2n\u0103, uite-a\u0219a…\u201d<\/p>\n\n\n\n Mi-a luat m\u00e2na s\u0103-mi demonstreze direct cum se face. \u00cen cele din urm\u0103, am ajuns \u0219i la rotirea cheii \u00een contact. Cu ajutorul acesteia, am schimbat viteza din ambreiaj \u0219i din schimb\u0103torul de viteze, am trecut de la zero la unu, ap\u0103s\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp pe pedala de accelera\u021bie…<\/p>\n\n\n\n \u201eE\u0219ti nebun?! O calci ca un elefant. Tre\u2019 s\u0103 iube\u0219ti ma\u0219ina asta, ce dracu\u2019! Hai, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, frumos \u0219i finu\u021b, da?\u201d<\/p>\n\n\n\n Genunchii \u00eemi tremurau de ru\u0219ine.<\/p>\n\n\n\n \u201eLini\u0219te\u0219te-te, tinere, nu-i nimic,\u201d m-a b\u0103tut el pe coaps\u0103 cu \u00een\u021belegerea unui tat\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u0218i, dup\u0103 o jum\u0103tate de or\u0103 de manevre pentru \u00eencep\u0103tori, am pornit pe un drum pustiu.<\/p>\n\n\n\n Traducere din limba ceh\u0103 de Mircea Dan Du\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Era o zi fierbinte de iunie. Doar c\u0103 nu se numea iunie, ci, dup\u0103 caz, fie targelion, fie skiroforion. Dou\u0103 personaje p\u0103r\u0103siser\u0103 meterezele cet\u0103\u021bii ateniene \u0219i, purt\u00e2nd o conversa\u021bie prieteneasc\u0103, porniser\u0103 la o plimbare \u00een mijlocul naturii, de-a lungul r\u00e2ului Ilisu. Discutau \u00een special despre dragoste. Cel mai t\u00e2n\u0103r dintre ei, un b\u0103iat, avea cu el o copie a unui discurs al altcuiva despre r\u0103ul pe care \u00eel reprezint\u0103 iubirea, ceea ce, de altfel, credea el \u00eensu\u0219i. De fapt, vorbea numai despre acel discurs str\u0103in. B\u0103rbatul mai \u00een v\u00e2rst\u0103 care \u00eel \u00eenso\u021bea nu-i d\u0103dea dreptate \u00een sinea lui, dar exaltarea<\/p>\n","protected":false},"author":25,"featured_media":4838,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[27],"tags":[134,1024,160,47],"coauthors":[],"class_list":["post-4837","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-traduceri","tag-mircea-dan-duta","tag-nr-2-3-2022","tag-ondrej-macl","tag-proza"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/Ondrej-Macl.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4837","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/25"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4837"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4837\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4839,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4837\/revisions\/4839"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4838"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4837"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4837"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4837"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=4837"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n\n\n\n