{"id":4501,"date":"2022-06-07T16:03:35","date_gmt":"2022-06-07T13:03:35","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=4501"},"modified":"2022-06-07T16:10:32","modified_gmt":"2022-06-07T13:10:32","slug":"dragoste-si-adevar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=4501","title":{"rendered":"Dragoste \u015fi adev\u0103r"},"content":{"rendered":"\n

N\u0103scut \u00een 1954, David Grossman este cel mai t\u00e2n\u0103r membru al triumviratului de prozatori care au dominat via\u021ba literar\u0103 israelian\u0103 \u00een ultimele dou\u0103-trei decenii. Ceilal\u021bi doi, Amos Oz (1939-2018) \u0219i A.B. Yehoshua (n\u0103scut \u00een 1936), sunt cu o jum\u0103tate de genera\u021bie mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t Grossman, dar numele celor trei este asociat de obicei \u0219i datorit\u0103 calit\u0103\u021bilor literare ale c\u0103r\u021bilor lor \u0219i activismului politic \u00een favoarea coexisten\u021bei \u0219i c\u0103ut\u0103rilor unei solu\u021bii pa\u0219nice a conflictului dintre evrei \u0219i arabii palestinieni, ceea ce \u00eei plaseaz\u0103 pe to\u021bi trei \u00een Israel \u00een emisfera st\u00e2ng\u0103 a h\u0103r\u021bii politice. De mine via\u021ba \u0219i-a tot r\u00e2s<\/em> este al 12-lea roman al s\u0103u, tradus cu promptitudine \u00een 2020, la un an dup\u0103 apari\u021bia originalului, \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i publicat \u00een colec\u021bia Biblioteca Polirom a editurii ie\u0219ene cu acela\u0219i nume.<\/p>\n\n\n\n

Este vorba despre o carte de fic\u021biune, \u00eens\u0103 o fic\u021biune de un tip destul de special. David Grossman este un autor versatil, \u00een a c\u0103rui list\u0103 de c\u0103r\u021bi publicate g\u0103sim \u0219i c\u0103r\u021bi de reportaje, interviuri \u0219i eseuri. \u00cen De mine via\u021ba \u0219i-a tot r\u00e2s<\/em>, Grossman a ales s\u0103 scrie un roman de fic\u021biune, de\u015fi cartea are o surs\u0103 de inspira\u021bie clar\u0103, declarat\u0103 \u0219i faimoas\u0103. Este vorba despre personalitatea Evei Pani\u0107-Nahir (1918-2015), n\u0103scut\u0103 Kelemen, lupt\u0103toare antifascist\u0103 evreic\u0103, victim\u0103, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bul s\u0103u, erou al Rezisten\u021bei, a terorii instituite de Tito \u00een Iugoslavia \u00een perioada conflictului cu Stalin. So\u021bul, Rade Pani\u0107, a murit (posibil s-a sinucis) \u00een timpul anchetei. Eva a refuzat s\u0103-l denun\u021be sau s\u0103-l dezavueze \u0219i a fost condamnat\u0103 la deportare \u00een varianta iugoslav\u0103 a Gulag-ului \u0219i desp\u0103r\u021bit\u0103 de feti\u021ba ei \u00een v\u00e2rst\u0103 de \u0219ase ani. Supravie\u021buind deten\u021biunii, a emigrat la c\u00e2\u021biva ani dup\u0103 eliberare \u00een Israel \u00eempreun\u0103 cu fiica ei, stabilindu-se \u00een kibbutzul Sha’ar HaAmakim din nordul \u021b\u0103rii, unde s-a rec\u0103s\u0103torit \u0219i a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii. Insisten\u021bele ei au dus la reabilitarea lui Rade Pani\u0107. Povestea vie\u021bii ei a devenit cunoscut\u0103 \u0219i \u00een \u021b\u0103rile fostei Iugoslavii \u0219i \u00een Israel. Scriitorul Danilo Ki\u0161 a scris scenariul unui film de investiga\u021bie prezentat \u00een premier\u0103 \u00een 1989 la televiziune, alte dou\u0103 filme documentare au fost realizate \u00een anii 2000 \u0219i o biografie autorizat\u0103 a ap\u0103rut \u00een 2016. De ce, atunci, David Grossman a ales s\u0103 scrie din nou despre ea, \u0219i de ce o carte de fic\u021biune?<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Eva Panic-Nahir<\/strong><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Scriitorul israelian nu a inten\u021bionat s\u0103 scrie o biografie mai mult sau mai pu\u021bin roman\u021bat\u0103 sau o docu-dram\u0103. Elementele cheie din via\u021ba Verei Novak, cum se nume\u0219te eroina din carte inspirat\u0103 de biografia Evei Pani\u0107, sunt reconstituite indirect, prin intermediul a dou\u0103 alte personaje, nepoata \u0219i fiica acesteia. Povestitoarea este Ghila, din a treia genera\u021bie, dar cea care declan\u0219eaz\u0103 introspec\u021bia \u0219i personajul \u00een jurul c\u0103reia are loc \u00eentreaga dram\u0103 este Nina, fiica eroinei. Nina este feti\u021ba care r\u0103m\u0103sese peste noapte, la doar \u0219ase ani, singur\u0103, f\u0103r\u0103 mam\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 tat\u0103, \u00eentr-o lume ostil\u0103. P\u0103rin\u021bii disp\u0103ruser\u0103 \u00een bezna represiunii politice. Tat\u0103l, acuzat pe nedrept de deviere stalinist\u0103 alesese, probabil, s\u0103 se sinucid\u0103, dec\u00e2t s\u0103 se auto-\u00eenvinuiasc\u0103. Mamei i se ceruse s\u0103-\u0219i renege so\u021bul, recunosc\u00e2nd o vin\u0103 imaginar\u0103, dar \u00eentin\u00e2ndu-i public onoarea, acesta fiind pre\u0163ul pentru a-\u015fi salva fiica (\u0219i pe ea \u00eens\u0103\u0219i):<\/p>\n\n\n\n

Am spus: \u201eDumneata vrei ca eu s\u0103 spun \u00een locul lui c\u0103 e tr\u0103d\u0103tor?\u201d \u201eDa\u201d. \u201e\u0218i ce-o s\u0103 mai fie?\u201d A spus: \u201eNimic. Numai c\u0103 m\u00e2ine o s\u0103 fie \u00een Borba \u0219i \u00een \u00eenc\u0103 dou\u0103-trei ziare c\u0103 Novak Vera s-a dezis de du\u0219manul poporului, de tr\u0103d\u0103torul Novak Milos.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ei v\u0103d c\u0103 tac, \u0219i colonelul de la procuratur\u0103 spune: \u201eNovak Vera, aici \u00een camer\u0103 sunt dou\u0103 u\u0219i. Una \u00een partea st\u00e2ng\u0103, c\u0103tre libertate \u0219i mers acas\u0103 la feti\u021ba dumitale, \u0219i una \u00een partea dreapt\u0103, la \u00eenchisoarea Goli Otok, pentru mul\u021bi ani de munc\u0103 silnic\u0103. Ai acum trei minute s\u0103 te hot\u0103r\u0103\u0219ti.\u201d<\/em> (pag. 226-227)<\/p>\n\n\n\n

Cazul fiind cunoscut, este evident c\u0103 pe David Grossman \u00eel intereseaz\u0103 altceva dec\u00e2t \u00eenc\u0103 o biografie. Prin intermediul pove\u0219tii vie\u021bii Evei sau Verei el dore\u0219te s\u0103 discute despre rela\u021biile dintre cei care au supravie\u021buit r\u0103zboiului \u0219i Holocaustului sau Gulagului \u0219i genera\u021biile urm\u0103toare. Este o dezbatere deschis\u0103 \u00een Israel, \u021bar\u0103 construit\u0103 \u00een mare parte de cei care au trecut prin fl\u0103c\u0103rile Europei, \u00een care mitologia na\u021bional\u0103 se bazeaz\u0103 pe o tradi\u021bie de suferin\u021b\u0103, dar \u0219i de rezisten\u021b\u0103 \u00eempotriva R\u0103ului simbolizat de nazi\u0219ti \u0219i complicii lor. Genera\u021bii succesive de copii \u0219i tineri israelieni nu numai c\u0103 au \u00eenv\u0103\u021bat \u00een \u015fcoal\u0103 despre Holocaust \u0219i au c\u0103l\u0103torit \u00een excursii de studiu la Auschwitz \u0219i \u00een alte locuri unde au avut loc ororile, dar mul\u021bi dintre ei le-au con\u0219tientizat \u00een familie, alimentate de relat\u0103rile dar \u0219i de t\u0103cerile supravie\u021buitorilor. Pentru supravie\u021buitorii Gulag-urilor, problemele au fost identice. Axa de personaje feminine Vera – Nina – Ghili este traumatizat\u0103 \u00een rela\u021biile personale de cele prin care trecuse Vera. Vera \u00eel cunoa\u0219te \u00een kibbutz pe Tuvia, cu care se v\u0103 rec\u0103s\u0103tori. Acesta este un om harnic \u0219i generos, r\u0103mas v\u0103duv, care are un b\u0103iat adolescent, Rafi. Independent, printr-un hazard al adolescen\u021bei, acesta o remarcase \u0219i se \u00eendr\u0103gostise pe ascuns de Nina, fata ciudat\u0103 \u0219i singuratic\u0103 a Verei. Rafi este orfan de mam\u0103, Nina se simte mai r\u0103u dec\u00e2t orfan\u0103, c\u0103ci percepe alegerea f\u0103cut\u0103 sub presiune de Vera ca pe o tr\u0103dare de neiertat. \u00centre cei doi tineri \u00eencepe o poveste de dragoste care pleac\u0103 de la r\u0103zbunarea fetei \u0219i va continua peste multe decenii \u00eentr-o leg\u0103tur\u0103 complex\u0103, marcat\u0103 de desp\u0103r\u021biri \u0219i pauze, pasiune \u0219i distrugere reciproc\u0103. Unul dintre episoadele memorabile ale c\u0103r\u021bii reconstituie un dialog din noaptea nun\u021bii dintre Vera \u0219i Tuvia. Aceasta \u00eencepuse cu o confruntare de for\u021b\u0103, la propriu \u0219i la figurat, dintre Vera \u0219i viitorul ei ginere, adolescentul Rafi \u0219i continuase cu un schimb de cuvinte care poate fi citit ca un simbol al imposibilit\u0103\u021bii uit\u0103rii \u0219i al continuit\u0103\u021bii vie\u021bii \u00een umbra trecutului. Este \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 \u0219i o negare a mitului sionist care \u00eencercase s\u0103 \u0219tearg\u0103 cu buretele trecutul \u0219i s\u0103 creeze un viitor bazat pe ac\u021biune \u0219i pe un concept de \u201eom nou\u201d \u00eemprumutat din alte utopii sociale.<\/p>\n\n\n\n

Mul\u021bi ani mai t\u00e2rziu, \u00een s\u0103pt\u0103m\u00e2na de doliu de dup\u0103 moartea lui Tuvia, Vera ne-a povestit ce i-a zis c\u00e2nd a intrat \u00een odaia lui \u00een noaptea nun\u021bii: \u201e\u00cenainte s\u0103 mergem \u00een pat, vreau s\u0103 \u0219tii de pe acum\u201d, i-a spus, \u201ec\u0103 o s\u0103 te respect \u00eentotdeauna \u0219i o s\u0103-\u021bi fiu prietena cea mai bun\u0103 \u0219i mai credincioas\u0103, dar de min\u021bit nu mint: sunt o femeie care poate \u00een via\u021ba ei s\u0103 iubeasc\u0103 … numai un singur b\u0103rbat, nu mai mul\u021bi. Pe Milos, care a fost so\u021bul meu \u0219i care a murit c\u00e2nd cu Tito, \u00eel iubesc mai mult dec\u00e2t orice pe lume, mai mult dec\u00e2t via\u021ba. \u00cen fiecare noapte o s\u0103-\u021bi povestesc despre el \u0219i o s\u0103-\u021bi spun \u0219i ce-am p\u0103timit \u00een lag\u0103r fiindc\u0103 \u00eel iubesc a\u0219a de mult. \u0218i s\u0103 \u0219tii c\u0103 pl\u00e2ng mult.\u201d Iar Tuvia a r\u0103spuns: \u201eE bine c\u0103 spui totul drept \u00een fa\u021b\u0103, Vera. A\u0219a nu apar iluzii \u0219i ne\u00een\u021belegeri. Aici, \u00een dormitorul nostru, o s\u0103 fie fotografii cu am\u00e2ndoi, cu b\u0103rbatul t\u0103u \u0219i cu nevasta mea. O s\u0103-mi poveste\u0219ti despre el, iar eu o s\u0103-\u021bi povestesc despre ea, \u0219i ei o s\u0103 fie sfin\u021bi pentru am\u00e2ndoi.\u201d<\/em> (pag. 28)<\/p>\n\n\n\n

O tem\u0103 secundar\u0103 a c\u0103r\u021bii este cea a memoriei. David Grossman pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii o alt\u0103 permanen\u021b\u0103 a societ\u0103\u021bii israeliene \u0219i a vie\u021bii evreie\u0219ti \u00een general, care se desf\u0103\u0219oar\u0103 sub semnul neuit\u0103rii, marcat\u0103 de bornele imuabile ale zilelor memoriale, de comemorare \u00een familie, \u00een via\u021ba religioas\u0103 sau la nivel na\u021bional. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd mecanismele fiziologice ale memoriei sunt alterate, de exemplu de boal\u0103? Este ceea ce se petrece \u00een carte cu Nina, care, afl\u00e2nd despre pierderea inevitabil\u0103 a memoriei care o a\u0219teapt\u0103, revine \u00een via\u021ba familiei dintr-un exil auto-impus la New York \u0219i \u00eei antreneaz\u0103 pe cei din jur \u2013 mama Vera, so\u021bul \u0219i iubitul Rafi \u0219i fiica Ghili \u2013 \u00eentr-un proces de c\u0103utare, dezv\u0103luire \u0219i \u00eenregistrare a celor \u00eent\u00e2mplate familiei de-a lungul a aproape un veac de istorie. Dou\u0103 mecanisme le vin \u00een ajutor celor patru personaje. Primul este o c\u0103l\u0103torie \u00een Europa din care Vera fusese expulzat\u0103 de istorie, \u00een Serbia, \u00een locurile \u00een care se n\u0103scuse, \u00een care iubise, \u00een care luptase, \u00een care fusese tr\u0103dat\u0103 \u0219i \u00een care suferise. Au loc c\u00e2teva confrunt\u0103ri dramatice extreme \u0219i r\u0103sturn\u0103ri de situa\u021bii care vor schimba perspectiva personajelor \u0219i vor pune \u00eentr-o lumin\u0103 diferit\u0103 rela\u021biile dintre ele. Al doilea este tehnica cinematografiei documentaristice, \u0219i aici merit\u0103 insistat pu\u021bin, c\u0103ci David Grossman folose\u0219te, poate inventeaz\u0103 aici, un procedeu literar original.<\/p>\n\n\n\n

Cartea aceasta este extras\u0103 din realitate \u0219i din istoria recent\u0103, cea care continu\u0103 permanent s\u0103 ne influen\u021beze vie\u021bile. Este o poveste de dragoste care, departe de a fi idilic\u0103, \u00ee\u0219i confrunt\u0103 personajele cu situa\u021bii limit\u0103 \u0219i dileme etice greu de rezolvat. <\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Pasiunea pentru film \u00eei une\u0219te pe descenden\u021bii Verei. Primul aparat de filmat apare \u00een familie atunci c\u00e2nd se \u00eent\u00e2mpl\u0103 prima criz\u0103 \u0219i desp\u0103r\u021birea dintre Nina \u0219i Rafi. Vera \u00eei va cump\u0103ra (din pensia ordonat\u0103 ca desp\u0103gubire de mare\u0219alul Tito!) lui Rafi un aparat de filmat marca Leica, la m\u00e2na a doua. Rafi \u00eel va folosi pentru a o c\u0103uta pe Nina pe str\u0103zile Ierusalimului, dar \u00een timp pasiunea se transform\u0103 \u00een profesiune \u0219i este transmis\u0103 peste genera\u021bii. Rafi \u0219i apoi Ghili vor cutreiera s\u0103li de cinema legendare, feti\u021ba va inspira de la v\u00e2rsta de cinci ani mirosul produselor chimice folosite la developare \u0219i va \u00eenv\u0103\u021ba secretele mesei de montaj. Fiecare genera\u021bie \u00ee\u0219i filmeaz\u0103 p\u0103rin\u021bii, m\u0103rturii despre trecut, clipe intime sau evenimente importante. C\u00e2nd memoria Ninei este amenin\u021bat\u0103, solu\u021bia este de a filma m\u0103rturiile mamei \u0219i a le transmite mai t\u00e2rziu Ninei, cea care avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 trecut. C\u0103l\u0103toria celor patru are ca pretext \u0219i liant aparatul de filmat. Ghili este regizoare, dar \u0219i script girl<\/em>:<\/p>\n\n\n\n

Deodat\u0103, Vera mi se adreseaz\u0103. \u201eCe scrii tu acolo tot timpul, Ghili?\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u201eScriu ce spui tu, bunicu\u021bo. \u0218i ce film\u0103m, \u0219i ce-i \u00een jurul nostru. \u0218i ce nu s-a spus \u0219i ce nu se vede.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u201eDa? La ce e bun asta?\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u201eA\u0219a lucr\u0103m Rafi \u0219i cu mine, o s\u0103 ne ajute pe urm\u0103 la montaj.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Rela\u021bia dintre imagine \u0219i cuv\u00e2nt este tradus\u0103 \u00eentr-o structur\u0103 narativ\u0103 \u00een care textul romanului devine un scenariu de docu-dram\u0103. Efectul este puternic, ghid\u00e2nd salturile \u00een timp ale nara\u021biunii oscil\u00e2nd \u00eentre amintirile povestitoarei (Ghili) \u0219i relat\u0103rile bunicii care, treptat, furnizeaz\u0103 e\u0219afodajul istoriei familiale. \u00cen fiecare genera\u021bie p\u0103rin\u021bii \u00ee\u0219i abandoneaz\u0103 copii, sau cel pu\u021bin a\u0219a percep ace\u0219tia situa\u021biile. Rafi se simte tr\u0103dat de boala \u0219i moartea mamei sale naturale, Nina nu va ierta niciodat\u0103 Verei faptul c\u0103 a ales adev\u0103rul \u0219i onoarea tat\u0103lui \u00een detrimentul protej\u0103rii copil\u0103riei sale, dar nici ea nu v\u0103 putea s\u0103 devin\u0103 o mam\u0103 bun\u0103 pentru Ghili, care \u00eei va repro\u0219a peste ani privarea de prezen\u021ba matern\u0103. \u00cendr\u0103zneala lui David Grossman \u00een a adopta o astfel de solu\u021bie narativ\u0103 pentru povestea sa, fictiv\u0103 dar bazat\u0103 pe fapte \u0219i personaje reale este remarcabil\u0103, c\u0103ci filmele documentare cu m\u0103rturiile Evei Pani\u0107 exist\u0103, pot fi oric\u00e2nd vizionate pe YouTube \u0219i comparate cu fic\u021biunea.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
David Grossman<\/strong><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Merit\u0103, cred, s\u0103 fim aten\u021bi la \u00eenc\u0103 un aspect legat de acest roman, a c\u0103rui prima edi\u021bie a fost publicat\u0103 \u00een 2019. Nara\u021biunea porne\u0219te dintr-un kibbutz din primele decenii ale existen\u021bei Israelului. Un cadru similar are \u0219i cartea lui Amos Oz \u00centre prieteni<\/em>, despre care am scris cu c\u00e2teva luni \u00een urm\u0103. Tuvia, so\u021bul Verei din De mine via\u021ba \u0219i-a tot r\u00e2s <\/em>ar putea fi unul dintre personajele c\u0103r\u021bii lui Oz. Faptul c\u0103 cei doi importan\u021bi scriitori israelieni \u0219i-au localizat personajele \u0219i pove\u0219tilor lor \u00een kibbutz nu este chiar o coinciden\u021b\u0103, ci mai degrab\u0103 o exemplificare a unui curent \u00een literatura \u0219i discursul public izraelian, care reconsider\u0103 idealurile \u0219i modul de via\u021b\u0103 al kibbutzurilor de la \u00eenceputurile istoriei t\u00e2n\u0103rului stat evreiesc \u0219i le compar\u0103 cu moravurile actuale ale societ\u0103\u021bii israeliene. Spre deosebire de Oz, David Grossman \u00ee\u0219i urm\u0103re\u0219te eroii p\u00e2n\u0103 aproape de contemporaneitate, le examineaz\u0103 \u0219i le expune evolu\u021bia. Noii kibbutznici poate \u00eenc\u0103 locuiesc \u00een a\u0219ez\u0103rile rurale \u0219i se supun unor reguli comunitare mult mai relaxate, dar nu mai presteaz\u0103 munc\u0103 manual\u0103 \u0219i desigur nu mai fac agricultur\u0103. Au plecat s\u0103 \u00eenve\u021be, unii dintre ei au devenit arti\u0219ti, al\u021bii chiar au p\u0103r\u0103sit \u021bara, iar cei care sunt \u00eenc\u0103 aici presteaz\u0103 activit\u0103\u021bi ezoterice cum ar fi gestionarea unui cimitir pentru animalele de companie. Istoria \u00eenc\u0103 \u00eei apas\u0103 pe eroii c\u0103r\u021bii, dar vie\u021bile lor au pornit pe f\u0103ga\u0219e care i-ar fi uimit pe cei din genera\u021bia \u00eentemeietorilor. Amnezia care amenin\u021b\u0103 s\u0103 se instaleze peste mintea Ninei cap\u0103t\u0103 o valoare de simbol, este amnezia unei \u00eentregi societ\u0103\u021bi care risc\u0103 s\u0103-\u0219i taie r\u0103d\u0103cinile prin uitare.<\/p>\n\n\n\n

Edi\u021bia publicata de Editura Polirom este frumos \u00eengrijit\u0103 \u0219i aproape impecabil\u0103 din punct de vedere editorial. Coperta preia ilustra\u021bia edi\u021biei originale, cu lucrarea \u201eSilueta ro\u0219ie”, realizat\u0103 Kazimir Malevici intre 1928 \u0219i 1932, la \u00eenceputul perioadei de represiune stalinist\u0103. Traducerea lui Gheorghe Miletineanu a rezultat \u00eentr-un text fluid, care reu\u0219e\u0219te s\u0103 evite majoritatea capcanelor \u00een care cad unii traduc\u0103tori de literatur\u0103 ebraic\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u0219te. Poate c\u00e2teva note de subsol suplimentare ar fi ajutat \u00een \u00een\u021belegerea unor subtilit\u0103\u021bi, cum sunt de exemplu folosirea diminutivelor numelor proprii feminine.<\/p>\n\n\n\n

Cu De mine via\u021ba \u0219i-a tot r\u00e2s<\/em> cititorii din Romania \u00ee\u0219i completeaz\u0103 lecturile din opera unui scriitor care este angajat f\u0103r\u0103 a fi doctrinar, care abordeaz\u0103 cu curaj \u0219i cu sinceritate miturile fondatoare ale \u021b\u0103rii sale \u0219i le confrunt\u0103 cu realit\u0103\u021bile complexe ale zonei geopolitice \u0219i ale timpurilor pe care le tr\u0103im. Cartea aceasta este extras\u0103 din realitate \u0219i din istoria recent\u0103, cea care continu\u0103 permanent s\u0103 ne influen\u021beze vie\u021bile. Este o poveste de dragoste care, departe de a fi idilic\u0103, \u00ee\u0219i confrunt\u0103 personajele cu situa\u021bii limit\u0103 \u0219i dileme etice greu de rezolvat. Eroii \u0219i eroinele c\u0103r\u021bii ne sunt sau ne-au fost contemporani, problemele lor au rezonan\u021be pentru cititorii de la noi \u0219i nu numai pentru ei, deoarece o parte din ac\u021biune se petrece \u00een spa\u021biul balcanic. Pove\u0219tile lor sunt perene \u0219i universale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

N\u0103scut \u00een 1954, David Grossman este cel mai t\u00e2n\u0103r membru al triumviratului de prozatori care au dominat via\u021ba literar\u0103 israelian\u0103 \u00een ultimele dou\u0103-trei decenii. Ceilal\u021bi doi, Amos Oz (1939-2018) \u0219i A.B. Yehoshua (n\u0103scut \u00een 1936), sunt cu o jum\u0103tate de genera\u021bie mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t Grossman, dar numele celor trei este asociat de obicei \u0219i datorit\u0103 calit\u0103\u021bilor literare ale c\u0103r\u021bilor lor \u0219i activismului politic \u00een favoarea coexisten\u021bei \u0219i c\u0103ut\u0103rilor unei solu\u021bii pa\u0219nice a conflictului dintre evrei \u0219i arabii palestinieni, ceea ce \u00eei plaseaz\u0103 pe to\u021bi trei \u00een Israel \u00een emisfera st\u00e2ng\u0103 a h\u0103r\u021bii politice. De mine via\u021ba \u0219i-a tot r\u00e2s<\/p>\n","protected":false},"author":35,"featured_media":4503,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[601],"tags":[216,1021,602,974],"coauthors":[],"class_list":["post-4501","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-note-de-lectura","tag-dan-romascanu","tag-david-grossman","tag-note-de-lectura","tag-nr-1-2022"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/David-Grossman_-_De-mine-viata-si-a-tot-ras-e1654607146895.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4501","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/35"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4501"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4501\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4514,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4501\/revisions\/4514"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4503"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4501"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4501"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4501"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=4501"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}