{"id":4469,"date":"2022-06-03T17:59:47","date_gmt":"2022-06-03T14:59:47","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=4469"},"modified":"2022-06-08T18:07:26","modified_gmt":"2022-06-08T15:07:26","slug":"ana-blandiana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=4469","title":{"rendered":"Ana Blandiana"},"content":{"rendered":"\n

Libu\u0161e Valentov\u00e1<\/strong>: Se poate afirma, f\u0103r\u0103 exagerare, c\u0103 sunte\u0163i cea mai cunoscut\u0103 poet\u0103 din Rom\u00e2nia. Se \u015ftie, de asemenea, c\u0103 poezia dv. este tradus\u0103 \u00een numeroase \u0163\u0103ri din lumea \u00eentreag\u0103; \u00een momentul de fa\u0163\u0103 \u00een 26 de limbi str\u0103ine, dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel. A\u015f dori s\u0103 v\u0103 \u00eentreb care a fost \u00eenceputul acestui drum, momentul hot\u0103r\u00e2tor care v-a atras spre poezie.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ana Blandiana: <\/strong>Iat\u0103 o \u00eentrebare al c\u0103rei  r\u0103spuns nu am cum s\u0103-l \u0219tiu, nu pentru c\u0103 nu mi-l amintesc fiindc\u0103 e foarte departe, ci pentru c\u0103 nu l-am \u0219tiut niciodat\u0103. Am \u00eenceput s\u0103 fac <\/em>versuri \u00eenainte de a \u0219ti s\u0103 scriu, adic\u0103 \u00eemi pl\u0103cea s\u0103 m\u0103 joc cu vorbele, s\u0103 le rostesc \u0219i s\u0103 le ascult cum sun\u0103, amestecul lor uneori d\u00e2nd sensuri, alteori nu (s\u0103 zicem c\u0103 p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de \u015fase ani am parcurs faza suprarealist\u0103 a poeziei, la care nu aveam s\u0103 m\u0103 mai \u00eentorc niciodat\u0103). Apoi, dup\u0103 ce am \u00eenv\u0103\u021bat ca to\u021bi copiii s\u0103 scriu, s\u0103 citesc \u0219i s\u0103 desenez, am continuat s\u0103 pun pe h\u00e2rtie ceea ce p\u00e2n\u0103 atunci transcriau, plini de mirare, p\u0103rin\u021bii. Oricum, eu nu eram niciodat\u0103 \u00eentrebat\u0103, a\u0219a cum sunt \u00eentreba\u021bi to\u021bi copiii, \u201ece vrei s\u0103 te faci c\u00e2nd vei fi mare?\u201d, pentru c\u0103 toat\u0103 lumea \u0219tia mai bine dec\u00e2t mine c\u0103 o s\u0103 m\u0103 fac poet. O formul\u0103 oarecum improprie, pentru c\u0103 nu am sentimentul c\u0103 eu<\/em> m-am f\u0103cut.<\/p>\n\n\n\n

L.V.: <\/strong>Cum v-au influen\u0163at p\u0103rin\u0163ii dv.: mama, care \u00eengrijea cu grij\u0103 \u015fi dragoste toat\u0103 familia, \u015fi tata, preot ortodox cult, condamnat pe vremea proceselor comuniste din anii cincizeci la mai mul\u0163i ani de temni\u0163\u0103?<\/em><\/p>\n\n\n\n

A.B.: <\/strong>Ceea ce \u021bin minte este gradul aproape uimitor de libertate de care m-am bucurat \u00eenc\u0103 de la sf\u00e2r\u0219itul copil\u0103riei \u0219i care provenea, cred, din faptul c\u0103, \u0219i cu Tata, \u0219i cu Mama, aveam o rela\u021bie de egalitate pe care ei o stabiliser\u0103 ca pe o dovad\u0103 de \u00eencredere \u00een propriul meu discern\u0103m\u00e2nt. Aceasta putea avea consecin\u021be pl\u0103cute (de exemplu aveam voie s\u0103 citesc orice carte voiam din bibliotec\u0103, ceea ce a f\u0103cut ca, pentru majoritatea marilor opere din literatura lumii, s\u0103 am mai multe imagini, cele par\u021biale, dob\u00e2ndite \u00een copil\u0103rie \u0219i cele \u00eembog\u0103\u021bite treptat de urm\u0103toarele lecturi), dar \u0219i nepl\u0103cute: fiind o elev\u0103 bun\u0103 la \u0219coal\u0103, notele mele de 10 nu impresionau pe nimeni, erau considerate pur \u0219i simplu fire\u0219ti, iar c\u00e2nd m\u0103 revolta lipsa de aten\u021bie, mama spunea \u201eNu \u021bi-ai f\u0103cut dec\u00e2t datoria\u201d. Partea cea mai grozav\u0103 a rela\u021biei de egalitate erau discu\u021biile cu Tata, pe cele mai diverse teme, stabilite de \u00eentreb\u0103rile mele despre ceea ce nu reu\u0219isem s\u0103 \u00een\u021beleg din c\u0103r\u021bi. Ceea ce m-a influen\u021bat a fost de fapt atmosfera din cas\u0103, dramatic\u0103 prin presiunea exterioar\u0103, care ne lega \u00eentre noi, ne solidariza \u0219i \u00een care felul de a reac\u021biona \u0219i personalitatea p\u0103rin\u021bilor func\u021biona ca un model. Mul\u021bimile care se str\u00e2ngeau la biseric\u0103, atunci c\u00e2nd se \u0219tia c\u0103 Tata va predica; geamantanul cu haine de iarn\u0103 care st\u0103tea preg\u0103tit dup\u0103 u\u0219a din vestibul, pentru cazul c\u0103 va fi arestat (asta se putea \u00eent\u00e2mpla oric\u00e2nd \u0219i un asemenea geamantan se g\u0103sea \u0219i \u00een alte case de cunoscu\u021bi ai p\u0103rin\u021bilor mei); lec\u021biile de religie care se f\u0103ceau \u00een biseric\u0103 dup\u0103 ce se interzisese religia \u00een \u0219coli; Tata cump\u0103r\u00e2nd fericit volume masive \u201eAna Karenina\u201d, \u201eSuflete moarte\u201d, \u201eDama de pic\u0103\u201d, \u201eUmili\u021bi \u0219i obidi\u021bi\u201d \u0219i spun\u00e2nd \u201eTot r\u0103ul e spre bine\u201d, at\u00e2tea \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, scene \u0219i imagini care se depuneau \u00een mine ca ni\u0219te materiale de construc\u021bie din care mi se arhitectura destinul\u2026<\/p>\n\n\n\n

L.V.: <\/strong>Ce fel de literatur\u0103 a\u0163i citit \u00een copil\u0103rie \u015fi \u00een tinere\u0163e? V\u0103 mai aminti\u0163i cine au fost autorii dv. prefera\u0163i?<\/em><\/p>\n\n\n\n

A.B.: <\/strong>Citeam ceea ce citeau cu mare pl\u0103cere to\u021bi copiii atunci \u0219i ceea ce nu le mai place s\u0103 citeasc\u0103 copiilor de acum: \u201e20.000 leghe sub m\u0103ri\u201d, \u201eCinci s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een balon\u201d, \u201eC\u0103l\u0103torie spre centrul p\u0103m\u00e2ntului\u201d, C\u0103pitanul Nemo era un personaj al vie\u021bii mele. Dar \u0219i \u201eCei trei mu\u0219chetari\u201d, \u201eRegina Margot\u201d, \u201eDup\u0103 dou\u0103zeci de ani\u201d \u0219i tot ce g\u0103seam de Dumas-tat\u0103l, dar \u0219i de Stevenson. Dac\u0103 trebuie s\u0103 spun o carte care m-a marcat, asta a fost \u201eRobinson Crusoe\u201d. Cred c\u0103 aveam \u00een jur de zece ani c\u00e2nd o vacan\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103 m-am jucat imagin\u00e2ndu-mi c\u0103 sunt singur\u0103 pe o insul\u0103 \u0219i \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-mi fac bluze din frunze, sandale din scoar\u021b\u0103 de copac \u0219i gust\u00e2nd toate ierburile s\u0103 v\u0103d care nu sunt otr\u0103vitoare, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd m-a prins mama. De altfel o foarte \u00eendep\u0103rtat\u0103 urmare a acelei pasiuni pentru inventarea supravie\u021buirii a ajuns p\u00e2n\u0103 \u00een nuvela mea \u201eProiecte de trecut\u201d, care este un fel de rescriere a lui Robinson Crusoe \u00een condi\u021biile deport\u0103rilor comuniste. Cresc\u00e2nd, am trecut \u00een adolescen\u021b\u0103 la marea literatur\u0103, c\u00e2nd intram \u00een lectur\u0103 ca \u00eentr-o ap\u0103, l\u0103s\u00e2ndu-mi via\u021ba, ca pe o hain\u0103, pe malul c\u0103r\u021bilor. \u021ain minte de exemplu c\u0103, \u00een timp ce citeam \u201eFra\u021bii Karamazov\u201d, c\u00e2nd m\u0103 \u00eentrerupeam aveam senza\u021bia c\u0103 m\u0103 trezesc, iar lumea real\u0103 \u00een care deschideam ochii era mult mai palid\u0103, mai neinteresant\u0103 dec\u00e2t cea din carte, care era mai vie, mai adev\u0103rat\u0103. Ar mai trebui s\u0103 adaug c\u0103, atunci c\u00e2nd am descoperit ca cititor<\/em> poezia, de-a lungul adolescen\u021bei am scris pe r\u00e2nd asemeni fiec\u0103rui poet pe care \u00eel descopeream \u0219i de care m\u0103 \u00eendr\u0103gosteam, \u0219i, a\u0219a cum embrionul trece prin burta mamei prin \u00eentreaga evolu\u021bie a speciilor p\u00e2n\u0103 s\u0103 devin\u0103 om \u0219i s\u0103 se nasc\u0103, am trecut prin toat\u0103 istoria poeziei p\u00e2n\u0103 s\u0103 ajung la mine \u00eens\u0103mi.<\/p>\n\n\n\n

L.V.: <\/em><\/strong>Pe la jum\u0103tatea anilor \u015faizeci, a\u0163i intrat \u00een via\u0163a literar\u0103 ca poet\u0103, impun\u00e2ndu-se \u00eens\u0103, cu timpul, \u015fi ca publicist\u0103, eseist\u0103, prozatoare. Care dintre aceste domenii v\u0103 atrage cel mai puternic, unde v\u0103 sim\u0163i\u0163i \u00eentr-adev\u0103r \u201eca acas\u0103\u201d?<\/em><\/p>\n\n\n\n

A.B.: <\/strong>Toat\u0103 lumea \u0219i to\u021bi criticii m\u0103 consider\u0103 \u00een primul r\u00e2nd autoare a c\u0103r\u021bilor mele de poezie, chiar dac\u0103 \u0219i c\u0103r\u021bile de proz\u0103 \u0219i cele de eseuri au fost primite favorabil. Dar am observat c\u0103, \u00een c\u00e2te un an \u00een care o carte a mea de proz\u0103 fusese printre cele mai apreciate, \u00een mod curios, \u00een sintezele de la sf\u00e2r\u0219itul anului ea nu figura la capitolul de proz\u0103. La \u00eenceput m-am sim\u021bit frustrat\u0103, dar apoi am \u00een\u021beles c\u0103 era vorba nu numai de faptul c\u0103 criticii nu reu\u0219eau s\u0103 m\u0103 mute, chiar dac\u0103 aveau argumente, din capitolul poezie, ci, mai ales, pentru c\u0103, \u00een pofida personajelor \u0219i a epicei, sensul prozelor mele era, ca \u00een poezie, \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2narea de a exprima inexprimabilul. De altfel, eu \u00eens\u0103mi, de\u0219i simt nevoia s\u0103 scriu \u0219i m\u0103 simt bine scriind eseuri sau povestiri (datorit\u0103 lor sunt scriitor profesionist), m\u0103 \u00eentorc mereu ca la un loc geometric, acas\u0103,<\/em> unde pot s\u0103 stau \u0219i s\u0103 a\u0219tept poezia, care nu \u0219tiu niciodat\u0103 c\u00e2nd va veni, a c\u0103rei scriere nu depinde numai de mine.<\/p>\n\n\n\n

L.V.: <\/strong>\u00cen diferite interviuri a\u0163i vorbit despre atmosfera ap\u0103s\u0103toare din anii dictaturii lui Ceau\u015fescu \u015fi despre felul cum a\u0163i fost persecuta\u0163i, dv. \u015fi so\u0163ul dv. Romulus Rusan, mai ales spre sf\u00e2r\u015fitul anilor optzeci. Aceste teme sunt prezente \u015fi \u00een c\u0103r\u0163ile dv., printre altele \u00een volumul de poezii \u201eArhitectura valurilor\u201d \u015fi \u00een romanul \u201eSertarul cu aplauze\u201d, am\u00e2ndou\u0103 publicate abia dup\u0103 revolu\u0163ia din decembrie \u00b489. A\u0163i tr\u0103it totu\u015fi cu speran\u0163a c\u0103 regimul totalitar va c\u0103dea, mai devreme sau mai t\u00e2rziu?<\/em><\/p>\n\n\n\n

A.B.: <\/strong>C\u00e2ndva da, dar nu \u00een timpul vie\u021bii mele. Oric\u00e2t ar p\u0103rea de absurd, mai ales c\u0103 Ceau\u0219escu era mult mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t mine, nu mi-am \u00eenchipuit niciodat\u0103 c\u0103 voi tr\u0103i mai mult dec\u00e2t el. Cea mai bun\u0103 dovad\u0103 este c\u0103 \u00een 1982 am \u00eenceput s\u0103 scriu romanul \u201eSertarul cu aplauze\u201d cu g\u00e2ndul de a nu \u00eencerca s\u0103-l public, s\u0103 fie o carte postum\u0103<\/em>, pentru ca s\u0103 m\u0103 pot sim\u021bi absolut liber\u0103 scriind, f\u0103r\u0103 fr\u00e2na niciunei cenzuri. \u0218tiu c\u0103 acum sun\u0103 exagerat \u0219i chiar pu\u021bin comic, dar atunci deprimarea, generat\u0103 nu numai de puterea, ci \u0219i de absurditatea r\u0103ului, era f\u0103r\u0103 m\u0103sur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

L.V.: <\/strong>Cur\u00e2nd dup\u0103 revolu\u0163ia din decembrie a\u0163i \u00eenfiin\u0163at Funda\u0163ia Academia Civic\u0103, o organiza\u0163ie nonguvernamental\u0103 care \u00ee\u015fi propunea ca prim obiectiv crearea unui Memorial al Victimelor Comunismului \u015fi al Rezisten\u0163ei \u00een fostul penitenciar de la Sighetu Marma\u0163iei. V-a\u0163i apucat, dv., Romulus Rusan \u015fi cu \u201eun pumn de oameni\u201d (vorba dv.) s\u0103 realiza\u0163i un proiect grandios \u015fi temerar: reconstruc\u0163ia unei vechi \u00eenchisori austro-ungare \u00eentr-un Memorial \u015fi un Centru Interna\u0163ional de Studii asupra Comunismului. E aproape de necrezut c\u0103 aceast\u0103 idee s-a \u00eenf\u0103ptuit: din 1997, Memorialul este o institu\u0163ie considerat\u0103 cu maxim respect \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate; \u00een 1998 a fost trecut \u00een r\u00e2ndul primelor trei locuri de conservare a istoriei recente a continentului, al\u0103turi de Memorialul de la Auschwitz \u015fi de Memorialul P\u0103cii din Normandia. Celelalte \u0163\u0103ri foste comuniste nu au dec\u00e2t s\u0103 v\u0103 invidieze. \u00cen Cehia, un ONG denumit Memoria a propus mai de mult transformarea unei \u00eenchisori asem\u0103n\u0103toare din ora\u015ful Uhersk\u00e9 Hradi\u0161t\u011b \u00eentr-un Muzeu al totalitarismului, dar dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani buni s-a ajuns abia la \u00eenceput, \u015fi anume la cercet\u0103ri arheologice la loca\u0163ia respectiv\u0103\u2026 A\u015f vrea s\u0103 v\u0103 \u00eentreb care a fost obstacolul cel mai greu pentru dv., \u00een timp ce v-a\u0163i str\u0103duit s\u0103 realiza\u0163i Memorialul: lipsa de mijloace financiare, probleme tehnice \u015fi de construc\u0163ie, totalul dezinteres din partea statului rom\u00e2n, sau pur \u015fi simplu oboseala?<\/em><\/p>\n\n\n\n

A.B.: <\/strong>Primul \u0219oc a fost chiar la \u00eenceput, atunci c\u00e2nd proiectul nostru a fost acceptat, luat sub egida Consiliului Europei \u0219i publicat, iar noi am descoperit c\u0103 textului trimis de noi i se ad\u0103ugase un capitol \u201eCum se str\u00e2ng fondurile\u201d, din care rezulta c\u0103 fondurile vor trebui str\u00e2nse de noi. Acum, c\u00e2nd m-am obi\u0219nuit \u0219i eu cu mentalitatea societ\u0103\u021bii de consum, m\u0103 \u00eentreb cum a fost posibil s\u0103 facem un asemenea proiect f\u0103r\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim nici o clip\u0103 cine va da banii, atunci \u00eens\u0103, \u00een urm\u0103 cu aproape treizeci de ani, abia ie\u0219i\u021bi din comunism, pur \u0219i simplu banii \u2013 pe care, de altfel, nu \u00eei aveam \u2013 nu existau pentru noi, nu ne g\u00e2ndisem la ei. Dac\u0103 ne-am fi g\u00e2ndit, am fi presupus probabil c\u0103 cei ce au aprobat \u0219i adoptat proiectul \u00eel vor \u0219i pl\u0103ti. Ceea ce nu era cazul. \u00cen condi\u021biile date ar fi trebuit s\u0103 renun\u021b\u0103m, dar nici asta nu puteam face, pentru c\u0103 o dat\u0103 cu vestea accept\u0103rii proiectului de c\u0103tre Consiliul Europei (al c\u0103rui membru Rom\u00e2nia nu era \u00eenc\u0103 din cauza mineriadelor) asupra noastr\u0103 s-a rev\u0103rsat o adev\u0103rat\u0103 avalan\u0219\u0103 de insulte ale oficialit\u0103\u021bilor \u0219i ale presei postcomuniste \u0219i era imposibil s\u0103 mai d\u0103m \u00eenapoi. Am \u00eenfiin\u021bat o funda\u021bie (actuala Funda\u021bia Academia Civic\u0103) care \u0219i-a deschis reprezentan\u021be \u00een Germania, Fran\u021ba \u0219i Statele Unite, locurile cu exil rom\u00e2nesc. Era ca \u0219i cum ne-am fi aruncat \u00eentr-o ap\u0103 a c\u0103rei ad\u00e2ncime nu o cuno\u0219team \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 \u0219tim s\u0103 \u00eenot\u0103m.<\/p>\n\n\n\n

L.V.: <\/strong>S\u0103 revin totu\u015fi la literatur\u0103. Printre c\u0103r\u0163ile nominalizate pentru ancheta Cartea anului 2020 a revistei <\/em>Rom\u00e2nia literar\u0103 a figurat \u015fi antologia dv. de autor intitulat\u0103 \u201eIntegrala poemelor\u201d, \u00een care a\u0163i inclus poezii provenind din 15 volume, de la \u201ePersoana \u00eent\u00e2ia plural\u201d (1964) p\u00e2n\u0103 la \u201eVaria\u0163iuni pe o tem\u0103 dat\u0103\u201d (2018). \u00centocmind aceast\u0103 antologie ampl\u0103, nu vi s-a p\u0103rut cumva c\u0103 leg\u0103tura dv. cu unele volume de versuri este mai ad\u00e2nc\u0103 \u015fi mai trainic\u0103 dec\u00e2t cu altele? \u015ei din ce motive? A\u0163i recomandat vreodat\u0103 ni\u015fte  volume \u201epreferate\u201c (dac\u0103 exist\u0103) vreunui traduc\u0103tor din str\u0103in\u0103tate, spre traducere?<\/em><\/p>\n\n\n\n

A.B.: <\/strong>Nu mi-am pus niciodat\u0103 aceast\u0103 \u00eentrebare. De obicei, o dat\u0103 publicate, volumele se cufund\u0103, din punctul meu de vedere, \u00eentr-un trecut care \u00eencet-\u00eencet se taseaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la confuzie. Am mai cur\u00e2nd poeme, nu volume, favorite, despre care mi-e greu s\u0103 spun din ce volum sunt. Totu\u0219i, pus\u0103 \u00een fa\u021ba \u00eentreb\u0103rii \u0219i \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 privesc \u00een urm\u0103, trebuie s\u0103 recunosc c\u0103 nu toate volumele sunt egale \u00een amintirea mea. Este evident c\u0103 dintre c\u0103r\u021bile tinere\u021bii volumul \u201eOctombrie Noiembrie Decembrie\u201d \u2013 singurul meu volum de poezii de dragoste \u00een afara ultimului, \u201eVaria\u021biuni pe o tem\u0103 dat\u0103\u201d \u2013 a fost mai important dec\u00e2t altele, nu numai pentru c\u0103 a avut mai mult succes, ci \u0219i pentru c\u0103, pornind de la el, poezia mea a \u00eenceput s\u0103 se simt\u0103 acas\u0103 \u00eentr-un spa\u021biu numai al ei, greu de definit, dintre realitate \u0219i irealitate. Dup\u0103 cum, \u00eentr-o alt\u0103 v\u00e2rst\u0103, volumul \u201ePatria mea A4\u201d a fost o carte mai norocoas\u0103 dec\u00e2t altele: \u00een mai pu\u021bin de un an de la apari\u021bie, a fost tradus \u00een \u015fase limbi \u0219i apoi \u00een alte c\u00e2teva \u0219i am luat datorit\u0103 lui premiul \u201ePoetul european al libert\u0103\u021bii\u201d. \u00cen \u201eIntegrala poemelor\u201d am retip\u0103rit toate volumele mele de versuri reproduse integral \u00een versiunea princeps; am eliminat doar c\u00e2teva poezii din volumul de debut pe care cenzura le desfigurase.<\/p>\n\n\n\n

L.V.: <\/strong>Acum c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni a avut loc lansarea ultimei dv. c\u0103r\u0163i, \u201eSor\u0103 lume\u201d, \u00een care povesti\u0163i ce a\u0163i tr\u0103it de-a lungul timpului \u00een diferite c\u0103l\u0103torii \u00een str\u0103in\u0103tate, de exemplu \u00een Italia, Fran\u0163a, Rusia, Africa de Sud etc. Dat fiind c\u0103 lansarea s-a desf\u0103\u015furat on-line, pe internet, am putut s\u0103 particip \u015fi eu, din Cehia. \u015ei am vrut s\u0103 v\u0103 \u00eentreb: ce \u00eenseamn\u0103 formula dv. \u201ecompasiunea ca form\u0103 de cunoa\u015ftere\u201d, adic\u0103 cum crede\u0163i c\u0103 e mai bine s\u0103 cunoa\u015ftem t\u0103ri str\u0103ine?<\/em><\/p>\n\n\n\n

A.B.: <\/strong>Nu \u0219tiu dac\u0103 exist\u0103 o re\u021bet\u0103 \u0219i un model. Am trecut prin \u021b\u0103ri diferite, \u00een momente diferite, ale mele sau ale lor, \u00een feluri diferite. Aceast\u0103 ultim\u0103 carte nu este \u00eens\u0103 o carte de c\u0103l\u0103torii, de\u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103rile povestite se petrec mereu pe drum, \u0219i nu este nici despre \u021b\u0103rile diferite \u0219i nici despre diferen\u021ba dintre ele, ci despre lumea larg\u0103 f\u0103cut\u0103 din oameni neferici\u021bi, \u00een diverse feluri \u0219i din diverse motive, de care de cele mai multe ori ei \u00een\u0219i\u0219i sunt vinova\u021bi. A-i comp\u0103timi nu numai pe cei care sufer\u0103, ci \u0219i pe cei ce se cred ferici\u021bi, pentru c\u0103 nu sunt liberi sau pentru c\u0103 nu \u0219tiu ce s\u0103 fac\u0103 cu libertatea, pentru lipsa lor de noroc sau pentru lipsa lor de bun\u0103tate, mi se pare un fel de a reu\u0219i s\u0103-i \u00een\u021belegi. Dup\u0103 ce decenii \u00eentregi cunoa\u0219terea lumii prin c\u0103l\u0103torii se producea pentru mine doar prin miracol \u0219i lumea se \u00eemp\u0103r\u021bea \u00een dou\u0103 p\u0103r\u021bi esen\u021bial diferite \u00een func\u021bie de libertatea pe care o aveau sau nu, ultimele decenii au stins intensitatea culorilor \u0219i au nivelat diferen\u021bele, \u00een timp ce cortina istoriilor diferite se d\u0103dea la o parte \u0219i ap\u0103reau subterane \u00eentunecate \u0219i asem\u0103n\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

L.V.: <\/strong>Pute\u0163i s\u0103 ne descrie\u0163i \u2013 mai pe scurt sau mai detaliat, cum dori\u0163i \u2013 ce impresii au trezit \u00een dv. diferitele \u015federi \u00een Cehoslovacia \/ Republica Ceh\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu prima dv. c\u0103l\u0103torie memorabil\u0103, pe vremea \u201ePrim\u0103verii de la Praga\u201d, \u00een 1968? Ne-a\u0163i comparat cu Rom\u00e2nia sau cu alte \u0163\u0103ri? Cum vi se pare caracterul cehilor? Sunte\u0163i de acord cu zicala dup\u0103 care cehii ar fi ni\u015fte nem\u0163i printre slavi?<\/em><\/p>\n\n\n\n

A.B.: <\/strong>C\u0103l\u0103toriile mele \u00een Cehoslovacia, Cehia \u0219i Slovacia au fost extrem de deosebite, \u00een func\u021bie de epoca \u00een care s-au produs \u0219i de natura invita\u021biilor \u00een urma c\u0103rora s-au produs: prima \u0219i cea mai important\u0103 a fost cea pe care a\u021bi pomenit-o din iulie 1968, apoi am fost la Congresul mondial al Scriitorilor (PEN) din 1999, apoi la o prezentare a Memorialului Sighet la Praga \u0219i o \u00eent\u00e2lnire cu studen\u021bii dv. de la Universitatea Carolin\u0103, \u0219i apoi \u00een 2019, \u00een cadrul unui festival literar desf\u0103\u0219urat \u00een patru \u021b\u0103ri \u2013 Cehia, Slovacia, Polonia \u0219i Ucraina. Cu excep\u021bia ultimei, toate c\u0103l\u0103toriile le-am f\u0103cut \u00eempreun\u0103 cu so\u021bul meu. Prima c\u0103l\u0103torie \u0219i descoperirea Cehoslovaciei a fost cea mai important\u0103, nu numai pentru c\u0103 am stat o lun\u0103 \u00eentreag\u0103, ci \u0219i pentru c\u0103 aceast\u0103 lun\u0103 fusese \u00een vara anului 1968 (Romulus Rusan fusese invitat s\u0103 scrie o carte despre \u201ePrim\u0103vara de la Praga\u201d). Timp de treizeci de zile, \u00eentre 15 iulie \u0219i 15 august, am str\u0103b\u0103tut o \u021bar\u0103 cuprins\u0103 de proasp\u0103ta libertate ca de un suflu magic. Niciodat\u0103 nu am mai avut ca atunci sentimentul c\u0103 libertatea poate fi ceva palpabil, care poate fi perceput prin sim\u021buri \u0219i poate s\u0103 te fac\u0103 fericit. Nu \u0219tiu cum ni s-ar fi p\u0103rut dac\u0103 am fi fost francezi sau americani, dar noi veneam dintr-o \u021bar\u0103 neliber\u0103, \u0219i eram tineri, \u0219i am tr\u0103it, ca niciodat\u0103 \u00een via\u021b\u0103, acea str\u0103lucire a libert\u0103\u021bii, \u00een curs a se na\u0219te la Praga, ca pe o experien\u021b\u0103 existen\u021bial\u0103, ca pe o speran\u021b\u0103. Faptul c\u0103, la mai pu\u021bin de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 ce ne-am \u00eentors, Praga a fost invadat\u0103 de trupele Pactului de la Var\u0219ovia, care au pus cap\u0103t acelei minuni, a transformat pentru noi acel moment de istorie \u00eentr-o dram\u0103 a vie\u021bii noastre, iar eroismul lui Jan Palach, \u00eentr-o tragedie personal\u0103. At\u00e2t de personal\u0103 \u00eenc\u00e2t peste mai mul\u021bi ani \u00een 1977 \u2013 c\u00e2nd \u00een Rom\u00e2nia a avut loc un cutremur devastator, \u00een care so\u021bul meu a fost salvat ca prin minune de sub ruinele blocului nostru care f\u0103cuse 300 de victime \u0219i, printre ajutoarele venite de pretutindeni, Uniunea Scriitorilor din Praga ne-a invitat s\u0103 ne petrecem un concediu de recuperare \u00een Cehoslovacia \u2013 am refuzat din solidaritate cu scriitorii cehi care fuseser\u0103 da\u021bi afar\u0103 din Uniunea Scriitorilor, sovietizat\u0103. A doua c\u0103l\u0103torie a fost memorabil\u0103 prin prezen\u021ba pre\u0219edintelui Havel la Congresul Interna\u021bional PEN, o prezen\u021b\u0103 simpl\u0103, de scriitor obi\u0219nuit s\u0103 fie printre colegi, \u0219i mi-a r\u0103mas \u00een memorie mirarea c\u0103, \u00een timp ce el participa la lucr\u0103ri \u00eenso\u021bit doar de un t\u00e2n\u0103r cu p\u0103rul str\u00e2ns \u00eentr-o codi\u021b\u0103, probabil gard\u0103 de corp, f\u0103r\u0103 de nici un fel de m\u0103suri de securitate, la \u00eent\u00e2lnirea cu premierul care avea pronumele tot V\u00e1clav a trebuit s\u0103 trecem prin controale electronice ca la aeroport. Cea de a treia c\u0103l\u0103torie a fost marcat\u0103 de \u00eent\u00e2lnirea organizat\u0103 de dv. la catedra de rom\u00e2n\u0103, unde am fost impresionat\u0103 de c\u00e2t de mul\u021bi studen\u021bi erau la sectia de rom\u00e2n\u0103 \u0219i c\u00e2t de bine vorbeau limba rom\u00e2n\u0103. Iar ultima c\u0103l\u0103torie recent\u0103 a fost extrem de interesant\u0103 prin compara\u021bia pe care am putut-o face \u00eentre cele patru \u021b\u0103ri foste comuniste \u0219i evolu\u021bia lor postcomunist\u0103. De ast\u0103 dat\u0103 m-am putut g\u00e2ndi, comparativ, la caracteristicile poporului ceh, care seam\u0103n\u0103 poate cu nem\u021bii la capacit\u0103\u021bile tehnice \u0219i organizatorice, dar umorul s\u0103u debordant \u00eel deosebe\u0219te \u00een mod evident de ace\u0219tia. E clar \u00eens\u0103 c\u0103 se deosebe\u0219te mult de alte popoare slave. \u00cens\u0103 caracteristica cea mai stranie a poporului ceh este pentru mine totala lui lips\u0103 de religiozitate. Cred c\u0103 este poporul cel mai pu\u021bin religios din Europa. Am fost curioas\u0103 s\u0103 v\u0103d o biseric\u0103 husit\u0103 \u0219i n-am g\u0103sit, \u0219i mi s-a spus c\u0103 sunt foarte pu\u021bine, iar cele catolice pe care le-am vizitat erau muzee. Acest fenomen \u0219i aceast\u0103 caracteristic\u0103 sunt convins\u0103 c\u0103 are leg\u0103tur\u0103 cu tragedia represiunii husi\u021bilor, \u00een care una dintre biserici practic a disp\u0103rut, iar cealalt\u0103 \u0219i-a pierdut credibilitatea. Ceea ce este aproape o lec\u021bie de psihologie colectiv\u0103 \u0219i se vede \u00een ce m\u0103sur\u0103 tr\u0103s\u0103turile suflete\u0219ti comunitare nu sunt determinate de natur\u0103, ci de istorie.<\/p>\n\n\n\n

L.V.: <\/em><\/strong>O \u00eentrebare legat\u0103 de cea precedent\u0103: ce fenomene din cultura ceh\u0103 v-au atras aten\u0163ia? \u015ei care scriitori, printre clasici sau printre contemporani? I-a\u0163i citit \u00een traducerea rom\u00e2neasc\u0103 sau \u015fi \u00een vreo limb\u0103 de circula\u0163ie?<\/em><\/p>\n\n\n\n

A.B.:<\/strong> Mi-e ru\u0219ine, dar \u00een afar\u0103 de Smetana \u0219i Dvo\u0159\u00e1k, pe care \u00eei admir \u0219i \u00eei ascult adesea \u0219i de noul val ceh din cinematografie \u2013 din care vedeam \u00een anii \u201860 ca pe ni\u0219te capodopere intrate \u00een istoria cinematografului filmele lui Milo\u0161 Forman, Ji\u0159\u00ed Menzel, V\u011bra Chytilov\u00e1 \u2013 nu pot s\u0103 vorbesc dec\u00e2t despre literatura ceh\u0103, care \u00eenainte de \u201889, a fost tradus\u0103 masiv \u00een rom\u00e2ne\u0219te prin Jaroslav Ha\u0161ek, Karel \u010capek, Julius Fu\u010d\u00edk, Bo\u017eena N\u011bmcov\u00e1. Soldatul \u0160vejk nu este pentru rom\u00e2ni doar eroul unui roman de succes, ci un personaj popular, intrat \u00een psihologie \u0219i legend\u0103. \u00cen ultimele decenii, cel mai tradus \u0219i iubit este Milan Kundera, intrat \u00een rom\u00e2n\u0103 \u0219i din francez\u0103 \u0219i perceput nu numai ca un mare scriitor ceh, ci \u0219i ca un scriitor reprezentativ al \u00eentregului Est fost comunist. \u00cen ceea ce \u00eel prive\u0219te pe V\u00e1clav Havel, tradus cred \u00een \u00eentregime, el are o situa\u021bie special\u0103 \u00een sensul c\u0103 respectul \u0219i admira\u021bia pentru pre\u0219edinte dep\u0103\u0219e\u0219te admira\u021bia, real\u0103 \u0219i ea, pentru scriitor. De altfel el este un caz demonstrativ \u0219i simbolic al rolului personalit\u0103\u021bii \u00een istorie: \u00een timpul pre\u0219edin\u021biei sale, Republica Ceh\u0103 a beneficiat de o excep\u021bional\u0103 vizibilitate pe plan mondial, aura lui trec\u00e2nd asupra \u021b\u0103rii \u0219i \u00eencet\u00e2nd s\u0103 mai str\u0103luceasc\u0103, atunci c\u00e2nd el nu a mai fost.<\/p>\n\n\n\n

L.V.:<\/strong> Ultima mea \u00eentrebare prive\u015fte proiectele dv. de crea\u0163ie \u2013 bine\u00een\u0163eles numai \u00een caz c\u0103 nu sunt secrete! La ce lucra\u0163i \u00een prezent? Relua\u0163i idei mai vechi, nerealizate p\u00e2n\u0103 acum, sau v\u0103 inspira\u0163i din actualitate, chiar \u015fi din via\u0163a tr\u0103it\u0103 sub semnul pandemiei de coronavirus? Sunt sigur\u0103 c\u0103 marea comunitate a cititorilor dv. a\u015fteapt\u0103 cu interes \u015fi curiozitate noi poezii, povestiri \u015fi eseuri. Iar simpatizan\u0163ii dv. din Cehia, adic\u0103 cei care v-au cunoscut la festivalul Luna lecturilor de autor, desf\u0103\u015furat \u00een 2019 la Brno \u015fi la Ostrava, \u015fi cei care au citit poeziile dv. \u00een traducere, publicate prin reviste literare sau \u00een volumul \u201e\u0158eka s jedn\u00edm b\u0159ehem\u201d, a\u015fteapt\u0103 ner\u0103bd\u0103tori s\u0103 veni\u0163i din nou \u00een Cehia. \u015etim c\u0103 a\u0163i fost printre invita\u0163ii Festivalului Scriitorilor Praga, \u00een octombrie 2020, dar p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nu a\u0163i putut veni, din cauza pandemiei. S\u0103 sper\u0103m c\u0103 anul acesta, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, situa\u0163ia se va normaliza, permit\u00e2ndu-ne s\u0103 mergem acolo unde suntem a\u015ftepta\u0163i. V\u0103 asigur c\u0103 \u00een Cehia sunte\u0163i a\u015fteptat\u0103 cu mare drag.<\/em><\/p>\n\n\n\n

A.B.: <\/strong>Cred c\u0103 la aceast\u0103 \u00eentrebare trebuie s\u0103 \u00eencep prin a mul\u021bumi cu emo\u021bie pentru traducerea versurilor mele, pe care a\u021bi semnat-o \u0219i pe care a\u021bi lansat-o at\u00e2t de frumos la Festivalul Scriitorilor din octombrie trecut. Am urm\u0103rit pe FBK recitalul \u00een care cu at\u00e2ta str\u0103lucire mi-a\u0163i \u021binut locul, \u015fi am fost impresionat\u0103 de atmosfera magic\u0103 \u00een care s-a desf\u0103\u0219urat recitalul din versurile mele \u00een limba ceh\u0103. Mi-e greu s\u0103 v\u0103 m\u0103rturisesc c\u00e2t de r\u0103u mi-a p\u0103rut c\u0103 \u00een ultima clip\u0103 m-am l\u0103sat convins\u0103 de doctori s\u0103 nu plec la Praga, care intrase \u00een stare de urgen\u021b\u0103. Sper ca \u00een aceast\u0103 toamn\u0103 s\u0103 am mai mult noroc \u015fi s\u0103 ne putem \u00eent\u00e2lni pe malurile Vltavei. \u00cen afar\u0103 de volumul ceh, ap\u0103rut la sf\u00e2r\u0219itul anului trecut, \u00een acest an mi-a mai ap\u0103rut versiunea italian\u0103 (semnat\u0103 de Luisa Valmarin) a romanului \u201eSertarul cu aplauze\u201d \u0219i versiunea spaniol\u0103 (semnat\u0103 de Viorica Patea \u015fi Natalia Cabarjosa) a volumului de versuri \u201eVaria\u021biuni pe o tem\u0103 dat\u0103\u201d, iar \u00een \u021bar\u0103 \u00eemi va ap\u0103rea la Humanitas o carte-interviu, \u00een care r\u0103spund la c\u00e2teva zeci de \u00eentreb\u0103ri ale Serenelei Ghi\u021beanu, cronicarul literar al revistei \u201e22\u201d, pe diverse teme, de fapt un mare eseu despre pozi\u021bia scriitorului \u00een lumea de azi. Se nume\u0219te \u201eG\u00e2ndul la delfini\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen prezent citesc \u015fi corectez un manuscris ciudat, care nu \u0219tiu dac\u0103 va deveni \u0219i carte, din 1988 \u0219i 1989, o perioad\u0103 grea, c\u00e2nd eram \u0219i interzis\u0103 \u0219i foarte bolnav\u0103, c\u00e2nd am scris un jurnal zilnic umpl\u00e2nd patru caiete de c\u00e2te 200 de pagini. M-am oprit din scris \u00een 17 decembrie 1989, c\u00e2nd am auzit c\u0103 au \u00eenceput demonstra\u021biile la Timi\u0219oara. \u0218i n-am mai deschis niciodat\u0103 caietele. P\u00e2n\u0103 \u00een aceast\u0103 prim\u0103var\u0103, c\u00e2nd c\u0103ut\u00e2nd ceva am dat peste ele, am citit vreo zece pagini \u0219i am fost uimit\u0103 ce nou mi s-a p\u0103rut totul, ce lume stranie \u0219i complex\u0103, \u00een care aproape c\u0103  uitasem c\u0103 eu am tr\u0103it, p\u0103rea s\u0103 fie \u00eenc\u0103 vie. Se citea \u00eens\u0103 foarte greu \u0219i din cauza scrisului de m\u00e2n\u0103 \u0219i pentru c\u0103 pasta pixului de proast\u0103 calitate cu care scrisesem \u00ee\u0219i pierduse din culoare. M-am speriat c\u0103 vor disp\u0103rea \u0219i le-am dat la introdus \u00een computer, iar acum le citesc. Nu sunt sigur\u0103 c\u0103 va fi o carte \u2013 de\u0219i n-ar fi exclus s\u0103 fie una foarte inedit\u0103 \u2013 \u0219i \u00een orice caz, nu cred c\u0103 va putea fi una antum\u0103.<\/p>\n\n\n\n

L.V.: <\/strong>Stimat\u0103 doamn\u0103 Ana Blandiana, v\u0103 mul\u0163umesc mult de tot pentru bun\u0103voin\u0163a cu care a\u0163i dat cursul invita\u0163iei de a acorda un interviu cititorilor cehi ai revistei electronice de literatura universal\u0103, Iliteratura.cz.<\/em><\/p>\n\n\n\n

<\/div>\n\n\n\n

Interviu publicat prima dat\u0103 \u00een limba ceh\u0103 la Praga,<\/p>\n\n\n\n

\u00een revista electronic\u0103 www.iliteratura.cz<\/a>, \u00een iunie 2021<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Libu\u0161e Valentov\u00e1: Se poate afirma, f\u0103r\u0103 exagerare, c\u0103 sunte\u0163i cea mai cunoscut\u0103 poet\u0103 din Rom\u00e2nia. Se \u015ftie, de asemenea, c\u0103 poezia dv. este tradus\u0103 \u00een numeroase \u0163\u0103ri din lumea \u00eentreag\u0103; \u00een momentul de fa\u0163\u0103 \u00een 26 de limbi str\u0103ine, dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u015fel. A\u015f dori s\u0103 v\u0103 \u00eentreb care a fost \u00eenceputul acestui drum, momentul hot\u0103r\u00e2tor care v-a atras spre poezie. Ana Blandiana: Iat\u0103 o \u00eentrebare al c\u0103rei  r\u0103spuns nu am cum s\u0103-l \u0219tiu, nu pentru c\u0103 nu mi-l amintesc fiindc\u0103 e foarte departe, ci pentru c\u0103 nu l-am \u0219tiut niciodat\u0103. Am \u00eenceput s\u0103 fac versuri \u00eenainte de a \u0219ti<\/p>\n","protected":false},"author":153,"featured_media":4468,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[50],"tags":[516,132,974],"coauthors":[],"class_list":["post-4469","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interviu","tag-ana-blandiana","tag-interviu","tag-nr-1-2022"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/Ana_Blandiana.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4469","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/153"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4469"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4469\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4472,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4469\/revisions\/4472"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4468"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4469"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4469"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4469"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=4469"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}