{"id":4367,"date":"2022-05-29T20:26:44","date_gmt":"2022-05-29T17:26:44","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=4367"},"modified":"2022-05-29T22:35:57","modified_gmt":"2022-05-29T19:35:57","slug":"experimente-sapide","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=4367","title":{"rendered":"Experimente&#8230; sapide"},"content":{"rendered":"\n<p><\/p>\n\n\n\n<p>Era \u00een 2009, c\u00e2nd grupul nostru, C007 (organizat \u0219i monitorizat de Delia R.), format din colegi de la toate departamentele facult\u0103\u021bii (de litere), a demarat, cu destul\u0103 timiditate, un proiect de cercetare a discursului \u0219i comportamentului culinar, proiect care, pe parcursul unui deceniu, a examinat aspecte ale identit\u0103\u021bii culturale traduse \u00een practici gastronomice, descoperite \u00een diverse texte literare, confirm\u00e2nd, \u00eentr-un anume fel, convingerea lui Michel Onfray, conform c\u0103reia \u201echestiunea gastronomic\u0103 este de ordin estetic \u0219i filozofic\u201d, c\u0103ci \u201ebuc\u0103t\u0103ria \u021bine de artele frumoase \u0219i de practicile culinare ale unei civiliza\u021bii sau epoci\u201d, pe care o exprim\u0103 la fel ca \u201eun tablou, o sonat\u0103, un monument, o pies\u0103 de teatru, o lucrare de arhitectur\u0103\u201d (Onfray, 2000: 113). Drept urmare, limbajul \u0219i contextul care \u00eenso\u021besc \u201ecomunitatea imaginar\u0103 a consumatorilor\u201d, reprezent\u00e2nd \u201eo realitate intersubiectiv\u0103\u201d \u00een comunicarea uman\u0103 (Harari, 2017: 406), se afl\u0103 \u00eentr-o dinamic\u0103 greu de urm\u0103rit \u00eentruc\u00e2t genereaz\u0103 schimb\u0103ri la toate nivelurile actului gastronomic \u2013 de producere, preparare, servire, consumare a alimentelor, ca efect, s-a acreditat ideea, al apari\u021biei Noii Buc\u0103t\u0103rii; aceasta e descris\u0103 ca fiind preocupat\u0103 de \u201epoetizarea formelor\u201d sale, de simplificarea lor prin tehnologizare, \u0219i, mai cu seam\u0103, prin orientalizarea referin\u021belor acestei buc\u0103t\u0103rii \u2013 mirodenii, procese de fierbere, practici ale frugalit\u0103\u021bii\u201d (Onfray, 2000: 133), astfel invent\u00e2nd, cu o neobi\u0219nuit\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103, combina\u021bii noi care pot transforma mesele \u00een adev\u0103rate frenezii culinare. O asemenea reevaluare radical\u0103 a importan\u021bei felurilor de m\u00e2ncare \u0219i a retoricii mesajelor pe care le comunic\u0103 despre identitatea noastr\u0103 social\u0103, determin\u0103 o privire mai atent\u0103 a autorilor de azi asupra a ceea \u201ece se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een farfuria personajelor lor\u201d (134), devenit\u0103 acum un adev\u0103rat marker pentru ceea ce poate realiza o epoc\u0103 \u0219i pentru modific\u0103rile prin care poate trece o cultur\u0103 \u0219i o civiliza\u021bie.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\">Ocazii hedoniste<\/h4>\n\n\n\n<p>Obiceiurile legate de alimenta\u021bie se afl\u0103 sub influen\u021ba at\u00e2t a genelor, care poart\u0103 r\u0103spunderea pentru tot ce este biologic util \u00een corpul nostru \u0219i pentru procesul epigenetic prin care ne putem adapta la medii \u0219i diete noi (vezi Spector, 2015:67), ca reac\u021bie la stimul\u0103rile microbilor inevitabili, c\u00e2t \u0219i sub influen\u021ba unei etici tradi\u021bionale care reglementeaz\u0103 modalit\u0103\u021bile de g\u0103tire,&nbsp; servire, consumare a anumitor feluri de m\u00e2ncare \u00een contextul social care genereaz\u0103 \u0219i garanteaz\u0103 de fapt, diversitatea culinar\u0103; aceasta din urm\u0103 a devenit, treptat, un autentic indicator cultural \u0219i social, a\u0219a cum demonstreaz\u0103 \u0219i Doina Ru\u0219ti \u00een scena zilei de Pa\u0219te a lui Pampu care \u201ea stat la masa mare din curte, cu to\u021bi servitorii. A m\u00e2ncat friptur\u0103 de miel \u0219i ou\u0103 ro\u0219ii, a b\u0103ut o can\u0103 de vin (&#8230;). Sp\u0103tarul a trimis la masa slugilor \u0219i pr\u0103jituri, \u00een primul r\u00e2nd coliv\u0103 de gr\u00e2u ales, amestecat cu miere \u0219i nuci f\u0103r\u00e2mi\u021bate, dar \u0219i pasc\u0103, f\u0103cut\u0103 din mai multe soiuri de f\u0103in\u0103, br\u00e2nz\u0103 proasp\u0103t\u0103 \u0219i ou\u0103, \u00eempodobit\u0103&nbsp; pe deasupra cu mei \u0219i miere din p\u0103dure\u201d (Ru\u0219ti, 2006: 32).<\/p>\n\n\n\n<p>Semnifica\u021bia unui eveniment gastronomic se poate alinia unui act teatral, \u00een care \u201emasa este scena unde se vorbe\u0219te, se gust\u0103, se m\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d (Onfray, 2000: 29), iar corpul convivilor intr\u0103 \u00een ac\u021biune \u0219i devine actor, tr\u0103ind momente de emo\u021bie, pasiune \u0219i satisfac\u021bie, \u00eentr-o comuniune cu timpul \u0219i spa\u021biul desf\u0103\u0219ur\u0103rii momentului, at\u00e2t de subtil surprins de Mihai Zamfir la petrecerea de adio a lui Pavel, care, aici, e regizorul serii: \u201ese apuc\u0103 s\u0103 aranjeze m\u00e2ncarea. Salata \u00een castrona\u0219e, ou\u0103le cu maionez\u0103, pl\u0103cin\u021belele cu carne \u00eenc\u0103lzite discret \u00een cuptor, puse acolo mai demult,&nbsp; platoul cu <em>choux<\/em>-uri umplute cu ciuperci, salamul de Sibiu \u0219i ca\u0219cavalul afumat ocup\u0103 treptat masa de l\u00e2ng\u0103 perete (&#8230;). Pavel aduce \u0219i vinul\u201d (Zamfir, 2003:&nbsp; 258). Sim\u021burile \u0219i senza\u021biile, savoarea, se \u00eempletesc sub atenta orchestrare a amfitrionului casei, at\u00e2t de \u00eenc\u00e2ntat s\u0103 observe extazul culinar al &nbsp;mesenilor, manifestat la apari\u021bia ordonat\u0103 a felurilor de m\u00e2ncare: \u201eSalata de ciuperci e delicioas\u0103.(&#8230;). Gust\u0103rile reci \u0219i pl\u0103cintele cu carne dispar \u00een vitez\u0103, vinul de Odobe\u0219ti, de culoarea untdelemnului, scade vesel \u00een clondirul de cristal, reactivat dup\u0103 mult\u0103 vreme\u201d (259). Ritualurile de prezentare sunt r\u0103spl\u0103tite cu unanimul sentiment al dorin\u021belor \u00eemplinite \u0219i al pl\u0103cerilor ce decurg din aceast\u0103 stare: \u201ePlatourile aburinde \u0219i multicolore sunt \u00eent\u00e2mpinate cu noi exclama\u021bii de entuziasm (&#8230;). \u0218erb\u0103nel din Germania \u00ee\u0219i pune o por\u021bie dubl\u0103 din friptura spectaculoas\u0103 (Cum naiba or fi f\u0103cut-o aici, la Bucure\u0219ti, de unde asemenea gust? Rom\u00e2nii s-au obi\u0219nuit cu m\u00e2ncarea bun\u0103 ob\u021binut\u0103 f\u0103r\u0103 mare efort, le place s\u0103 m\u0103n\u00e2nce bine, s\u0103 bea bine)\u201d (262).<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"wp-block-heading\">R\u0103zvr\u0103tiri culinare<\/h4>\n\n\n\n<p>Studiile de sociologie indic\u0103 faptul c\u0103 fenomenul de globalizare are loc aproape concomitent cu cel de localizare \u0219i c\u0103 el se concretizeaz\u0103 \u00een procesul, de acum simplu de sesizat, prin care adaptarea unui anumit produs ca s\u0103 r\u0103spund\u0103 cerin\u021belor mai multor culturi \u0219i spa\u021bii geografice s\u0103 se petreac\u0103 \u00een paralel cu adaptarea acelui produs ca s\u0103 r\u0103spund\u0103 cerin\u021belor unei anumite culturi \u0219i zone (cazul lan\u021bului McDonald\u2019s e semnificativ \u00een acest sens); s-a constatat c\u0103 se \u00eenregistreaz\u0103 un efect oarecum previzibil, \u201eo descentralizare global\u0103\u201d, \u00eenso\u021bit\u0103 de o \u201emultina\u021bionalizare a produselor pe pia\u021ba interna\u021bional\u0103\u201d (Friedman, 1994:103), idee apropiat\u0103 de experien\u021ba doctorului Hendricks, aflat \u00een vizit\u0103 pe insula lui Pereira, Porquerolles, c\u00e2nd \u201ePaulette ne aduse chefal la gr\u0103tar \u0219i salat\u0103 verde (&#8230;), vin din podgoria de pe insul\u0103 care trebuie b\u0103ut foarte rece. Felul al doilea promova de asemenea produc\u021bia local\u0103 \u2013 dou\u0103 variet\u0103\u021bi de br\u00e2nz\u0103 de oaie, una cu coaja cenu\u0219ie\u201d (Faulks, 2017: 69).<\/p>\n\n\n\n<p>Este de acum unanim acceptat\u0103 constatarea c\u0103 interesul pentru consumul de m\u00e2ncare este \u00eentr-o cre\u0219tere continu\u0103 datorit\u0103 descoperirilor importante la care s-a ajuns \u00een acest domeniu pe mai multe diviziuni, cum ar fi: categoria de produse alimentare func\u021bionale care au propriet\u0103\u021bi curative \u0219i dezvolt\u0103 leg\u0103tura dintre corp \u0219i hran\u0103, asociat\u0103 uneori \u0219i cu delimit\u0103ri identitare ale corpului (cum ar fi cazul anorexiei sau al bulimiei); categoria practicilor culinare care denot\u0103 natura cultural\u0103, economic\u0103, chiar \u0219i politic\u0103, a consumatorului (vezi Atkins et al., 2001: 8); categoria sim\u021burilor, dintre care gustul este cel mai puternic activat c\u0103ci se afl\u0103 \u00een rela\u021biile cu \u201ecorpurile sapide, \u00een leg\u0103tura lor cu organul care le apreciaz\u0103\u201d (Onfray. 2000: 76), savori care pot fi eliberate doar prin combina\u021bii inedite de ingrediente \u0219i condimente. Inventivitatea \u0219i dorin\u021ba de aventur\u0103 din epoca noastr\u0103, manifestat\u0103 \u00een registru gastronomic, genereaz\u0103 subtilit\u0103\u021bi \u0219i rafinamente nea\u0219teptate, chiar \u0219ocante, mai cu seam\u0103 prin \u00eembinarea de stiluri de g\u0103tit, de ingrediente \u0219i condimente, uneori contrastante, din diverse tradi\u021bii \u0219i culturi ale lumii, a\u0219a cum le descoper\u0103 \u0219i Kate Reddy \u00een restaurantul londonez \u201aPierrot le Food\u2019, el \u00eensu\u0219i o combina\u0163ie de restaurant \u015fi muzeu atent organizat, care are \u201eo selec\u0163ie de salate la mod\u0103 (kale, broccoli, semin\u0163e de rodie, n\u0103ut), toate f\u0103cute din ingrediente cu care pe vremuri se hr\u0103neau numai vitele, dar care \u00eentre timp au fost ridicate la rangul de \u201am\u00e2ncare s\u0103n\u0103toas\u0103\u2019, preferat\u0103 de cei boga\u0163i \u015fi neferici\u0163i. La micul dejun, po\u0163i s\u0103 comanzi <em>porridge<\/em> f\u0103r\u0103 lactoz\u0103 \u015fi gluten, cu semin\u0163e de chia (sunt sigur\u0103 c\u0103 nu va dura mult \u015fi vor inventa \u015fi primul <em>porridge<\/em> f\u0103r\u0103 <em>porridge<\/em>), iar un pahar de ap\u0103 de cocos cost\u0103 \u015fase lire (&#8230;). Apa de cocos \u015fi semin\u0163ele de chia din tinere\u0163ea mea erau aloe vera \u015fi fasolea adzuki, dar asta se \u00eent\u00e2mpla acum mult\u0103 vreme, c\u00e2nd du\u015fmanul \u00eenc\u0103 era gr\u0103simea, nu zah\u0103rul. Acum, e\u015fti \u00eencurajat s\u0103 m\u0103n\u00e2nci unt, dar nu ai voie p\u00e2ine pe care s\u0103-l \u00eentinzi, ceea ce e ca \u015fi cum ai zice c\u0103 po\u0163i s\u0103-l \u00eembr\u0103\u0163i\u015fezi pe Ryan Gosling, dar f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0163i folose\u015fti bra\u0163ele\u201d (Pearson, 2019: 147).<\/p>\n\n\n\n<p>Spre \u00eenc\u00e2ntarea \u0219i inspira\u021bia cititorilor (gurmanzi sau gourmet??), personajele din romane sunt mai tot timpul purt\u0103toarele amintirilor gastronomice ale creatorilor lor, fiind deseori autorizate s\u0103 reprezinte rela\u021bii nominale care se interfereaz\u0103 \u00eentr-o fuziune uneori ludic\u0103, alteori ceremonioas\u0103, pentru a crea imaginea de fundal a inten\u021biilor auctoriale cu privire la portretul lor identitar specific, determinant \u00een ritualurile de preg\u0103tire \u0219i de etalare, \u00een credin\u021bele \u0219i tabuurile asumate, &nbsp;legate de consumul lor alimentar, obi\u0219nuit sau ocazional.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Referin\u021be<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Atkins, Peter, Bowler, Ian, 2001, <em>Food in Society, Economy, Culture, Geography, <\/em>Londra: Arnold<\/p>\n\n\n\n<p>Faulks, Sebastian, 2017 (2017), <em>Acolo unde \u00eemi bate inima, <\/em>Bucure\u0219ti : Litera (trad. Virgil Stanciu)<\/p>\n\n\n\n<p>Friedman, Jonathan, 1994, <em>Cultural Identity &amp; Global Process, <\/em>Londra: Sage Publications<\/p>\n\n\n\n<p>Harari, Yuval Noah, 2017 (2011), <em>Scurt\u0103 istorie a omenirii, <\/em>Ia\u0219i: Polirom (trad. Adrian \u0218erban)<\/p>\n\n\n\n<p>Onfray, Michel, 2000 (1995), <em>Ra\u021biunea gurmand\u0103. Filozofia gustului, <\/em>&nbsp;Bucure\u0219ti: Editura Nemira (trad. Caudia Dumitriu \u0219i Lidia Simion)<\/p>\n\n\n\n<p>Pearson, Allison,&nbsp; 2019 (2017),<em> C\u00e2t de greu poate fi?, <\/em>Ia\u015fi: Polirom (trad. Mihaela Buruian\u0103)<\/p>\n\n\n\n<p>Ru\u0219ti, Doina 2006, <em>Zogru, <\/em>Ia\u0219i: Polirom<\/p>\n\n\n\n<p>Spector, Tim, 2015, <em>The Diet Myth. The Real Science behind What We Eat, <\/em>Londra: Weidenfeld&amp;Nicolson<\/p>\n\n\n\n<p>Zamfir, Mihai, 2003,&nbsp; <em>Feti\u021ba, <\/em>Ia\u0219i: Polirom<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Era \u00een 2009, c\u00e2nd grupul nostru, C007 (organizat \u0219i monitorizat de Delia R.), format din colegi de la toate departamentele facult\u0103\u021bii (de litere), a demarat, cu destul\u0103 timiditate, un proiect de cercetare a discursului \u0219i comportamentului culinar, proiect care, pe parcursul unui deceniu, a examinat aspecte ale identit\u0103\u021bii culturale traduse \u00een practici gastronomice, descoperite \u00een diverse texte literare, confirm\u00e2nd, \u00eentr-un anume fel, convingerea lui Michel Onfray, conform c\u0103reia \u201echestiunea gastronomic\u0103 este de ordin estetic \u0219i filozofic\u201d, c\u0103ci \u201ebuc\u0103t\u0103ria \u021bine de artele frumoase \u0219i de practicile culinare ale unei civiliza\u021bii sau epoci\u201d, pe care o exprim\u0103 la fel ca \u201eun tablou,<\/p>\n","protected":false},"author":8,"featured_media":4372,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[52,58],"tags":[85,974],"coauthors":[],"class_list":["post-4367","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-rubrici","category-save-as","tag-magda-danciu","tag-nr-1-2022"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/fish-e1653852941537.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4367","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/8"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4367"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4367\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4374,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4367\/revisions\/4374"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4372"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4367"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4367"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4367"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=4367"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}