{"id":4223,"date":"2022-05-12T14:12:50","date_gmt":"2022-05-12T11:12:50","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=4223"},"modified":"2022-05-12T14:35:17","modified_gmt":"2022-05-12T11:35:17","slug":"am-ramas-un-diletant-care-nu-poate-scrie-decit-dupa-ce-a-epuizat-toate-motivele-si-pretextele-de-a-nu-o-face%ef%bf%bc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=4223","title":{"rendered":"\u201e\u2026am r\u0103mas un diletant care nu poate scrie dec\u00eet dup\u0103 ce a epuizat toate motivele \u0219i pretextele de a nu o face\u201d"},"content":{"rendered":"\n
\n

Al. Cistelecan<\/strong>, critic \u0219i istoric literar, n. 2 dec. 1951, Aruncuta, jud. Cluj. \u0218coala general\u0103 \u00een satul natal; Liceul \u201eAdy-\u0218incai\u201d, Cluj (1966-1970); Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u021bii \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d, Cluj (1970-1974). Doctor in litere (2000) al aceleia\u0219i Universit\u0103\u021bi, cu o tez\u0103 despre Ion Pillat. Profesor \u00een cadrul Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be \u0219i Litere a Universit\u0103\u021bii \u201ePetru Maior\u201d din T\u00e2rgu Mure\u0219. A lucrat la casele de cultur\u0103 din \u0218tei \u0219i Oradea (1975-1987); \u00een 1987-1993, redactor al revistei Vatra<\/em>; \u00een 1993-2006, redactor-\u0219ef adjunct al aceleia\u0219i reviste. A func\u021bionat o perioad\u0103 ca asistent \u0219i lector la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii ,,Transilvania\u201d de la Bra\u0219ov, dup\u0103 1990.<\/p>\n\n\n\n

A debutat \u00een Echinox<\/em>, \u00een 1973. Editorial, cu Poezie \u0219i livresc<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u0219ti, 1987; premiul \u201eG. C\u0103linescu\u201d. A mai publicat volumele: Top ten<\/em>, Editura Dacia, Cluj, 2000; Cel\u0103lalt Pillat<\/em>, Editura Funda\u021biei Culturale Romane, Bucure\u0219ti, 2000; premiul USR \u0219i premiul ASPRO; Mircea Iv\u0103nescu. Micromonografie<\/em>, Editura Aula, Bra\u0219ov, 2003; 11 dialoguri (aproape teologice)<\/em>, Editura Galaxia Gutenberg, T\u00e2rgu-L\u0103pu\u0219, 2003; Al doilea top<\/em>, Editura Aula, Bra\u0219ov, 2004; 15 dialoguri critice<\/em>, Editura Aula, Bra\u0219ov, 2005; Diacritice<\/em>, Editura Curtea Veche, Bucure\u0219ti, 2007; Aide-m<\/em>\u00e9<\/em>moire<\/em>, Editura Aula, Bra\u0219ov, 2007; Magna cum laude<\/em>, Editura Tracus Arte, Bucure\u0219ti, 2012; Ardelencele<\/em>, Editura Eikon\/\u0218coala Ardelean\u0103, Cluj, 2014; Zece femei<\/em>, Editura Cartier, Chi\u0219in\u0103u, 2015; Fete pierdute<\/em>, Editura Cartier, 2021.<\/p>\n\n\n\n

A coordonat volumul aniversar Mircea Iv\u0103nescu 80<\/em>, Editura Paralela 45, Pite\u0219ti, 2011.A alc\u0103tuit \u0219i a \u00eengrijit antologia Mircea Iv\u0103nescu, Versuri<\/em>, Editura Humanitas, Bucure\u0219ti, 2014. A colaborat la Dic\u021bionarul scriitorilor rom\u00e2ni <\/em>\u0219i la Dic\u021bionarul esen\u021bial al literaturii rom\u00e2ne <\/em>(ambele coordonate de Mircea Zaciu, Marian Papahagi \u0219i Aurel Sasu).<\/p>\n\n\n\n

A tradus, din italian\u0103: Cardinal Tomas Spidlik, Evanghelia de fiecare zi <\/em>(\u00een colab. cu Alex. Cistelecan), Editura Galaxia Gutenberg, T\u00e2rgu-L\u0103pu\u0219, 2004; Michelina Tenace, Cre\u0219tinismul bizantin. Istorie, teologie, tradi\u021bii monastice<\/em>, Editura Cartier, Chi\u0219in\u0103u, 2005.<\/p>\n\n\n\n

A avut, \u00een diverse perioade, rubrici permanente de critic\u0103 literar\u0103 \u00een revistele Familia, Vatra, Cuv\u00e2ntul, Luceaf\u0103rul, Euphorion, Discobolul, Hyperion <\/em>\u0219.a.\u00centre 1999 \u0219i 2002 a fost redactor-coordonator al revistei Provincia. <\/em>Mai multe premii ale Filialei Mure\u0219 a USR \u0219i premii pentru critic\u0103 acordate de unele reviste (Cuv\u00e2ntul, Familia, Discobolul, Euphorion, T\u00e2rnava, Poesis, Arge\u0219 <\/em>\u0219.a.).<\/p>\n\n\n\n

Ordinul \u201eMeritul Cultural\u201d \u00een grad de cavaler (2008), cet\u0103\u021bean de onoare al municipiului T\u00e2rgu Mure\u0219 (2003).<\/p>\n<\/div><\/div>\n\n\n\n

\n\n\n\n

Em. Galaicu-P\u0103un<\/strong>: \u00cenainte s\u0103 deschid cortina acestui interviu, n-am \u00eencotro, trebuie s\u0103 revenim dup\u0103 Cortina de Fier. Suntem \u00een 1987, la Moscova se \u021bine T\u00e2rgul de Carte al \u021b\u0103rilor socialiste, iar ce nu se vinde pe loc \u2013 sunt mul\u021bi moldoveni \u00een capitala URSS, majoritatea la studii (nu ca acum, la munc\u0103) \u2013, ajunge \u00een libr\u0103ria \u201e\u0414\u0440\u0443\u0436\u0431\u0430\u201d. Astfel c\u0103, \u00een vara lui \u201987, puneam m\u00e2na pe volumul Poezie \u0219i livresc<\/em>, de Al. Cistelecan, atras de titlu \u2013 mea culpa<\/em>, numele nu-mi spunea nimic \u2013, iar lectura m-a \u021binut cu sufletul la gur\u0103 pre\u021b de c\u00e2teva zile. A\u0219a \u00eel descopeream pe Mircea Iv\u0103nescu \u2013 \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 refac, \u00een mintea mea, poemul \u00eentreg dup\u0103 c\u00e2teva versuri citate, ca un arheolog care reconstituie vasul dup\u0103 un ciob \u2013, de care nu m-am mai desp\u0103r\u021bit, dar \u0219i alte nume, din cei 30 de poe\u021bi prezen\u021bi \u00een carte. Spune-mi, te rog, cum ai ajuns s\u0103 debutezi \u00een volum la \u201eGallimard\u201d-ul de atunci al Rom\u00e2niei, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103? Ce rol a avut poetul Florin Mugur, lectorul de carte, despre care am auzit vorbindu-se doar de bine? \u021ai-au fost cenzurate unele pagini sau chiar texte \u00eentregi? Ai semna \u0219i ast\u0103ziPoezie \u0219i livresc<\/em>, f\u0103r\u0103 s\u0103 adaugi\/s\u0103 sco\u021bi nimic?<\/p>\n\n\n\n

Al. Cistelecan<\/strong>: Cinstit vorbind, aia nu era o carte scris\u0103, ci doar o carte \u00eencropit\u0103, iar apari\u021bia ei i se datoreaz\u0103 \u00een totul lui Florin Mugur. Nu-l cuno\u0219team pe Florin Mugur, cum nu cuno\u0219team pe mai nimeni atunci \u0219i nici nu voiam s\u0103-i cunosc, \u00eendeosebi pe poe\u021bi, altfel dec\u00eet prin c\u0103r\u021bile lor. Scrisesem un comentariu despre el \u0219i-n urma lui am primit un fel de scrisoare deschis\u0103 \u2013 ceva de felul \u0103sta trebuie s\u0103 fi fost de vreme ce mie mi-a \u00eenm\u00eenat-o Mircea Mih\u0103ie\u0219 gata citit\u0103, iar eu voi fi fost ultimul ei cititor \u2013 frumoas\u0103, pe c\u00eet \u021bin minte, la care i-am \u0219i r\u0103spuns. M-am trezit apoi cu un telefon de la el \u00een care-mi propunea s\u0103 m\u0103 debuteze \u00een \u201887 \u2013 \u0219i ne-am \u0219i \u00een\u021beles. Pe atunci ap\u0103reau ni\u0219te planuri editoriale anuale \u0219i, c\u00eend l-am v\u0103zut pe cel al C\u0103r\u021bii Rom\u00e2ne\u0219ti, n-am v\u0103zut nici urm\u0103 de cartea mea \u00een el. M\u0103 apucasem, dac\u0103 nu cu spor, m\u0103car cu entuziasm de carte, dar c\u00eend am v\u0103zut c\u0103 nu era \u00een plan, am l\u0103sat-o balt\u0103. Mi-a fost jen\u0103 s\u0103-l \u00eentreb pe Mugur de ce nu era trecut\u0103 \u00een plan; m\u0103 g\u00eendeam c\u0103 s-o fi str\u0103duit s-o impun\u0103, dar c\u0103 n-a reu\u0219it \u0219i nu mai avea rost s\u0103-l nec\u0103jesc \u0219i eu. Prin septembrie m-a sunat \u00eens\u0103 s\u0103-mi spun\u0103 c\u0103 m\u0103 a\u0219teapt\u0103 cu manuscrisul. I-am spus c\u0103, nev\u0103z\u00eend cartea \u00een plan, nu m-am \u021binut de ea. Iar el mi-a zis c\u0103 de ce m\u0103 iau dup\u0103 planurile alea, c\u0103-s pur formale, dar cartea e planificat\u0103 la apari\u021bie. N-aveam cartea, dec\u00eet un fel de \u00eenceput, a\u0219a c\u0103 i-am spus c\u0103 n-am ce-i duce. P\u00een\u0103 la urm\u0103 m-a convins totu\u0219i, invoc\u00eend vremurile, \u00een care un prilej odat\u0103 sc\u0103pat putea fi sc\u0103pat pentru totdeauna; mai ales m-am l\u0103sat convins de argumentul c\u0103, de bine-de r\u0103u, erau lucruri scrise de mine, chiar dac\u0103 nu cum a\u0219 fi vrut. Decisiv a fost \u00eens\u0103 argumentul c\u0103 el \u021binea ca unul din ultimele lucruri pe care voia s\u0103 le fac\u0103 era s\u0103 fie el cel care m-a debutat. Am \u00eencropit cartea \u2013 se \u0219i vede \u2013 \u0219i i-am dus-o. N-a scos nimic din ea, pe c\u00eet mi-amintesc, doar m-a rugat s\u0103 mai includ un poet (cred c\u0103 era \u0219eful lui de la editur\u0103) \u2013 a\u0219a c\u0103, acas\u0103 la Ion Bogdan Lefter, am mai ad\u0103ugat o pagin\u0103 \u0219i jum\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n

Desigur c\u0103 dac\u0103 a\u0219 scrie-o, a\u0219 semna-o. S\u00eent poe\u021bi care lipsesc f\u0103r\u0103 scuz\u0103, dup\u0103 cum s\u00eent \u0219i din cei care puteau lipsi pentru o poetic\u0103 (asta era pledoaria) de natura culturans\/cultura naturans.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ce au poetele \u0219i n-au poe\u021bii? De regul\u0103 s\u00eent simpatice \u0219i la arden\u021be, \u0219i la jale, pe c\u00eend poe\u021bii bocitori devin repede ridicoli, dac\u0103 nu \u0219tiu s\u0103 jeleasc\u0103 m\u0103car ca Pablo Neruda.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Em. G.-P.<\/strong>: S\u0103 mai r\u0103m\u00e2nem pu\u021bin \u00een anii \u201980, \u00eenainte ca revolu\u021bia din decembrie 1989, pe de-o parte, \u0219i pr\u0103bu\u0219irea URSS \u00een 1991, pe de-alta, s\u0103 fac\u0103 permeabil\u0103 frontiera de pe Prut, permi\u021b\u00e2nd circula\u021bia c\u0103r\u021bilor \u00een \u201ecele dou\u0103 state rom\u00e2ne\u0219ti\u201d (cum le pl\u0103cea s\u0103 spun\u0103, \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103, unor politicieni). Nu e nici un autor basarabean \u00een Poezie \u0219i livresc<\/em> (nu-i pun la socoteal\u0103 pe Leonid Dimov, Emil Brumaru sau Adrian P\u0103unescu, av\u00e2nd cu to\u021bii origini basarabene, dar cresc\u00e2nd \u0219i form\u00e2ndu-se \u00een Rom\u00e2nia), chiar dac\u0103, bun\u0103oar\u0103, un Grigore Vieru \u201etrecuse Prutul\u201d, \u0219i nu o dat\u0103, \u0219i nici nu oarecum, ci public\u00e2nd \u00een colec\u021bia \u201eCele mai frumoase poezii\u201d, Albatros, 1981, Izvorul \u0219i clipa<\/em>, cu o prefa\u021b\u0103 de Marin Sorescu. Aveai habar ce se scrie \u00een RSS Moldoveneasc\u0103 la acea or\u0103? \u201ePrima r\u00e2ndunic\u0103\u201d editorial\u0103 \u2013 alias Grigore Vieru \u2013 \u00ee\u021bi trezea interesul pentru poezia scris\u0103 peste Prut? Care era \u2013 \u0219i dac\u0103 exista, \u00een general \u2013 orizontul t\u0103u de a\u0219teptare fa\u021b\u0103 de confra\u021bii de condei din Basarabia?  <\/p>\n\n\n\n

Al. C.<\/strong>: Drept s\u0103-\u021bi spun, n-am prea luat \u00een seam\u0103 criteriul grani\u021bei \u0219i pentru mine nu era mai relevant dac\u0103 un poet e basarabean sau ardelean (sau altceva) \u2013 erau to\u021bi poe\u021bi rom\u00e2ni. Nu \u0219tiu dac\u0103 era o procedur\u0103 corect\u0103, acum a\u0219 zice c\u0103 nu, pentru c\u0103 basarabenii aveau o condi\u021bie de dou\u0103 ori mai dramatic\u0103. E cea pe care o desf\u0103\u0219oar\u0103 Grigore Vieru \u00een poemele sale \u2013 \u021bar\u0103 \u00eenstr\u0103inat\u0103, exil acas\u0103, istoria ca ran\u0103, limba ca ultim refugiu. Ca material poetic, nu era ceva nou, am mai avut asemenea etape de elegie istoric\u0103 (la ardeleni \u00een primul r\u00eend), a\u0219a \u00eenc\u00eet p\u0103rea o rec\u0103dere \u00een alte vremi. Dar drama era adev\u0103rat\u0103 \u0219i ar fi fost nefiresc s\u0103 nu fie tr\u0103it\u0103 \u0219i sublimat\u0103 \u00een poezii. Vieru face parte tipologic din linia Goga \u0219i poezia lui cred c\u0103 e ultima manifestare notabil\u0103 a c\u00eent\u0103rii de plai. Dar s\u00eengele lui liric e prea sentimental pentru a fi devenit unul livresc. Ca \u201ebasarabeni\u201d nu identificam, de fapt, dec\u00eet doi poe\u021bi \u2013 pe Mateevici \u0219i pe Vieru. De ceilal\u021bi nici nu \u0219tiam, a\u0219a c\u0103 au reprezentat o revela\u021bie dup\u0103 ’90. M-am sim\u021bit, pe bun\u0103 dreptate, vinovat \u0219i dup\u0103 ’90 chiar am acordat un fel de interes preferen\u021bial poe\u021bilor basarabeni. Nu mi-a pl\u0103cut condescenden\u021ba cu care erau primi\u021bi \u00een Rom\u00e2nia \u0219i pe care \u2013 dup\u0103 cum au dovedit-o \u00een scurt timp \u2013 n-o meritau. Apele s-au nivelat destul de repede \u0219i azi, dac\u0103 un basarabean nu d\u0103 singur indica\u021bii, nu s\u00eent motive critice de a fi judecat astfel. De\u0219i, poate, la cei foarte tineri, un semn de distinc\u021bie ar putea fi nostalgia copil\u0103riei \u0219i mitul bunicilor, folosite \u00eentr-un biografism minimalist. Copil\u0103ria basarabean\u0103 e deja un capitol liric destul de consistent.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Al\u0103turi de Ion Pop<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Em. G.-P.<\/strong>: La r\u00e2ndu-mi pot s\u0103 confirm c\u0103 \u2013 vorba ta \u2013 \u201eapele s-au nivelat destul de repede\u201d, \u00eenc\u0103 la \u00eenceputul anilor \u201990, ba chiar a\u0219 zice c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 a func\u021bionat dup\u0103 principiul vaselor comunicante \u2013 at\u00e2t c\u0103\u2026 la cote diferite: \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103, literatura diasporei s-a bucurat de-un regim preferen\u021bial, dar nici cea a basarabenilor (m\u0103 refer \u00een special la autorii optzeci\u0219ti) nu a fost trecut\u0103 cu vedere. Care au fost pentru tine marile surprize ale poeziei rom\u00e2ne\u0219ti (de pretutindeni) din primul deceniu de \u2013 at\u00e2t c\u00e2t este \u2013 libertate, c\u0103-i vorba de Rom\u00e2nia sau de R. Moldova? Cele dou\u0103 volume de cronici la zi \u2013 Top ten<\/em>, Dacia, 2000, \u0219i Al doilea top<\/em>, Aula, 2004 \u2013 acoper\u0103 mare parte a peisajului poetic sau merg pe v\u00e2rfuri?<\/p>\n\n\n\n

Al. C.<\/strong>: Nu \u0219tiu dac\u0103 e potrivit conceptul de \u201esurpriz\u0103\u201d. Cum nu \u0219tiam mai nimic despre poe\u021bii din Moldova \u0219i nici despre cei din diaspora, tot ce am aflat poate fi surpriz\u0103. Dar o surpriz\u0103 datorat\u0103 ignoran\u021bei nu \u0219tiu dac\u0103 e veritabil\u0103… Poate Andrei Codrescu s\u0103 fie surpriza autentic\u0103, \u00eentruc\u00eet despre el a\u0219 fi putut afla mai din timp… Faptul c\u0103 poe\u021bii basarabeni nu erau \u201eprovinciali\u201d n-ar trebui s\u0103 intre \u00een categoria asta…<\/p>\n\n\n\n

Comentariile de acolo s\u00eent, \u00een principiu, consacrate unor c\u0103r\u021bi de excelen\u021b\u0103… Asta era ideea rubricii (\u0219i a celorlalte rubrici pe care le-a introdus Radu G. \u021aeposu la Cuv\u00eentul…<\/em>)… A\u0219a se face c\u0103 unii autori reapar… \u00een vreme ce al\u021bii lipsesc… S\u00eent op\u021biuni destul de relative, fie din pricina calendarului editorial (uneori \u00eentr-o lun\u0103 ap\u0103reau mai multe c\u0103r\u021bi bune \u0219i mai bune chiar \u0219i dec\u00eet cea pentru care am optat \u00een luna urm\u0103toare…), fie din cauza mea (gust, po\u0219t\u0103 \u0219.a.).<\/p>\n\n\n\n

Em. G.-P.<\/strong>: De fapt, chiar tu ai venit cu surpriza \u2013 de unde era de a\u0219teptat c\u0103 vei da primul studiu monografic consacrat lui Mircea Iv\u0103nescu \u2013 despre care spuneai \u00eentr-un interviu c\u0103 \u201escria chiar cum a\u0219 fi vrut eu, scria chiar \u00abpoezia mea\u00bb\u201d \u2013, \u00een 2000 publici, la Editura Funda\u021biei Culturale Rom\u00e2ne, ditamai c\u0103r\u021boiul Cel\u0103lalt Pillat<\/em>. Este chiar teza ta de doctorat, dar l\u0103mure\u0219te-m\u0103, te rog: de ce s\u0103-\u021bi dai doctoratul scriind despre un poet intrat demult \u00een canon, \u0219i nu despre unul pe care abia teza ta s\u0103-l fac\u0103 intrat \u00een canon?<\/p>\n\n\n\n

Al. C.<\/strong>: O s\u0103-\u021bi dau \u0219i \u021bie r\u0103spunsul pe care i l-am dat chiar lui Mircea Iv\u0103nescu. Cel pu\u021bin at\u00eeta vreme c\u00eet s-a putut, am evitat s\u0103-i cunosc personal pe poe\u021bi. Dar mai ales nu voiam s\u0103-l cunosc pe M. Iv\u0103nescu, tocmai pentru c\u0103-mi scria poezia pe care a\u0219 fi vrut s-o scriu. Dar nu-i dup\u0103 voia omului, a\u0219a c\u0103 l-am cunoscut \u00een cele din urm\u0103, pe la finele lui ’80, c\u00eend, \u00eentr-o diminea\u021b\u0103, m-a trezit cu un telefon Radu Enescu, zorindu-m\u0103 s\u0103 merg la Astoria<\/em> or\u0103dean\u0103 \u2013 era barul unde ne beam cafeaua \u0219i unde doamna Florica avea grij\u0103 s\u0103 primim chiar cafea, nu nechezol \u2013 pentru c\u0103 m\u0103 a\u0219teapt\u0103 M. Iv\u0103nescu. Fire\u0219te c\u0103 am crezut c\u0103-i o glum\u0103, dar era adev\u0103rat: M. Iv\u0103nescu era \u00een turneu bahic, \u00eempreun\u0103 cu Dr\u0103g\u0103noiu, \u0219i i-am g\u0103sit b\u00eend \u201eceai\u201d din ni\u0219te c\u0103ni butuc\u0103noase pline cu vodc\u0103 (era \u00eenainte de ora zece \u0219i alcoolice se puteau comanda doar dup\u0103). Scrisesem despre el vreo trei comentarii, a\u0219a c\u0103 mi-a spus c\u0103-i sup\u0103rat pe mine pentru c\u0103 nu l-am f\u0103cut genial. I-am r\u0103spuns c\u0103 mai am timp, dar din una-ntr-alta m-a \u00eentrebat (dar tot nu de tot serios) de ce nu scriu o carte despre el. R\u0103spunsul meu a fost \u00eens\u0103 serios \u2013 \u0219i acuma, c\u00eend \u00eel repet, este \u2013: nu s\u00eent at\u00eet de cult \u00eenc\u00eet s\u0103 pot scrie despre poezia lui. Fire\u0219te c\u0103 a \u00eencercat s\u0103 m\u0103 \u00eencurajeze zic\u00eend c\u0103 referin\u021bele din poezia sa s\u00eent doar la dou\u0103-trei c\u0103r\u021bi. Modestia lui era \u0219i jucat\u0103, \u0219i real\u0103, dar eu deja v\u0103zusem c\u0103 nu e vers care s\u0103 nu trimit\u0103 undeva. Cred c\u0103, \u00eentr-un fel, \u0103sta a fost co\u0219marul creativ al lui M. Iv\u0103nescu: orice ar fi spus, era deja spus \u2013 \u0219i mai bine. Nu putea g\u0103si ceva pur inaugural. Poezie \u0219i livresc<\/em>, dac\u0103 a\u0219 fi scris-o, ar fi fost cel pu\u021bin pe jum\u0103tate dedicat\u0103 lui (se vede un \u00eenceput), tocmai pentru aceast\u0103 agonie \u00een cli\u0219ee, tocmai pentru c\u0103, pornind de la o situa\u021bie existen\u021bial\u0103, el c\u0103dea imediat \u00eentr-una livresc\u0103 \u0219i nu mai putea ajunge la autenticitatea existen\u021bial\u0103 ca atare. Anxietatea influen\u021bei devenise la el dopaj. Nici acum nu m-a\u0219 l\u0103uda c\u0103 pot identifica toate trimiterile \u0219i aluziile pe care le face. Avea \u0219i o memorie infernal\u0103, cred c\u0103 din pricina ei nu putea trece de lecturile f\u0103cute \u0219i se l\u0103sa identificat cu ele. N-am scris-o \u0219i nici nu cred c-o voi scrie \u2013 cartea despre el \u2013; m\u0103 mul\u021bumesc doar cu nota\u021bii despre poezia lui.<\/p>\n\n\n\n

Am scris despre Ion Pillat din sl\u0103biciune de identificare \u0219i pentru c\u0103, o fi el canonic, dar parc\u0103 e gata s\u0103 ias\u0103 din canon.<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

Em. G.-P.<\/strong>: \u0218i cu poetele, cum ai ajuns s\u0103 fii istoricul lor literar par excellence<\/em>?! S\u0103 deschidem o parantez\u0103, am auzit \u00een mai multe r\u00e2nduri spun\u00e2ndu-se \u2013 sigur, nu pe fa\u021b\u0103 \u2013 c\u0103 ai fi un critic pu\u021bin cam\u2026 misogin, asta de unde ai scris practic despre toate poetele rom\u00e2ne importante din ultimele dou\u0103-trei decenii, dar \u0219i despre o mul\u021bime de tinere sau debutante. C\u00e2nd ai publicat Ardelencele<\/em>, Eikon, 2014 \u2013 admirabil volum, l-am \u0219i prezentat la Cartea la pachet<\/em> de la REL \u2013, am luat-o ca pe o datorie moral\u0103 fa\u021b\u0103 de mi\u0219carea literar\u0103 din Transilvania; Zece femei<\/em>, Cartier, 2015, vorbea clar de un proiect mai amplu, pe care iat\u0103-l dus la bun sf\u00e2r\u0219it (sau mai urmeaz\u0103 ceva?!) odat\u0103 cu Fete pierdute<\/em>, Cartier, 2021. A\u0219adar, o trilogie a scrisului feminin rom\u00e2nesc, de la primele poete la\u2026 sau totu\u0219i urmeaz\u0103 volumul patru, cu portrete ale poetelor contemporane: Ana Blandiana, Angela Marinescu, Ileana M\u0103l\u0103ncioiu, Marta Petreu, Magda C\u00e2rneci etc., etc.? Vorbe\u0219te-mi, te rog, despre acest mega-proiect: de unde \u0219i p\u00e2n\u0103 unde, autorul care \u201ear fi vrut s\u0103 scrie ca Mircea Iv\u0103nescu\u201d a ajuns s\u0103 citeasc\u0103, stahanovist, zeci \u0219i sute de autoare \u2013 de la simple versificatoare la mari poete? Ce au poetele \u0219i nu ai g\u0103sit la poe\u021bi?<\/p>\n\n\n\n

Al. C.<\/strong>: Hai s\u0103 nu facem acuma mare eroism din c\u0103r\u021bile astea \u2013 pentru c\u0103 totul a pornit ca un joc\/ o joac\u0103. Din c\u00eend \u00een c\u00eend, dar la intervale aproape regulate, s\u00eent at\u00eet de excedat de poezia contemporan\u0103, \u00eenc\u00eet \u00eemi vine s\u0103 fug de ea c\u00eet mai departe. Nu e chiar un \u201esindrom Stendhal\u201d \u2013 sau, dac\u0103 e, e unul foarte accentuat. De obicei fug la raftul cu istorici antici, dar s-a \u00eent\u00eemplat de at\u00eetea ori, \u00eenc\u00eet acum de \u00eendat\u0103 ce deschid o cartea de-astea, \u0219tiu ce e pe toate paginile. A\u0219a c\u0103-ntr-o zi mi-am propus s\u0103 fac ceva care s\u0103 m\u0103 relaxeze \u0219i pe mine (consider\u00eend c\u0103 \u0219i critica literar\u0103 poate fi o practic\u0103 de pl\u0103cere, m\u0103car din c\u00eend \u00een c\u00eend) \u2013 \u0219i mi s-a p\u0103rut c\u0103 ni\u0219te poete din vechime ar fi potrivite pentru scrisul ca relaxare. Jocul s-a dovedit \u00eens\u0103 pervers, c\u0103ci m-a prins cu totul \u0219i am \u00eenceput s\u0103 str\u00eeng c\u0103r\u021bile acestor poete uitate (aproape) toate. Pe multe le-am cump\u0103rat eu (Erizanu, din p\u0103cate, nu va scoate destui bani pe c\u0103r\u021bile publicate, astfel \u00eenc\u00eet s\u0103-mi poat\u0103 deconta m\u0103car cheltuielile), pe multe le-am primit de la prieteni \u0219i de la biblioteci. S-au dovedit nu mari poete, dar personaje interesante (cele despre care am putut afla ceva), a\u0219a c\u0103 am perseverat, sedus oarecum de aceste personaje (dintre care unele nici n-au debutat \u00eenc\u0103 \u00een volum \u2013 Maria Suciu-Bosco, bun\u0103oar\u0103 \u2013, altele nici n-au scris poezie) \u0219i de peripe\u021biile lor. Nu e cine \u0219tie ce material estetic (de la o vreme nici n-am mai f\u0103cut mofturi), dar ar putea fi un bun material antropologic. Dac\u0103 vreun antropolog l-ar lua \u00een seam\u0103, ar constata c\u0103 rom\u00e2ncele s\u00eent radicale \u00een dragoste (ori dragoste, ori moarte!), pasionale p\u00een\u0103 la furia erotic\u0103 sau la furia resentimentar\u0103, r\u0103zbun\u0103toare. \u00cen schimb, b\u0103rbatul rom\u00e2n rezult\u0103 foarte frivol, pornit pe fug\u0103 \u0219i pe dezertarea din idil\u0103. \u0218i nici mare randament sentimental nu are (ba destui nici de alt fel); fire\u0219te, rezult\u0103 cu totul pe dos din poezia \u201emasculin\u0103\u201d, dar ar trebui \u021binut seama de aceast\u0103 percep\u021bie. Se mai poate vedea \u0219i c\u0103 so\u021bii legali nu s\u00eent iubi\u021bi (doar prin excep\u021bie), c\u0103ci inimile \u00eendr\u0103gostitelor bat \u00een afara c\u0103sniciei. Tipologic, multe au urma\u0219e ilustre prin zilele noastre, chiar dac\u0103 estetica lor naiv\u0103 le-a \u00eengropat (nu pe toate, unele ar face fa\u021b\u0103 \u0219i la exigen\u021bele de azi).<\/p>\n\n\n\n

Am auzit \u0219i eu c\u0103 a\u0219 fi misogin, dar \u00eenc\u0103 n-am \u00eent\u00eelnit poeta (vie ori ba) care s\u0103 nu-\u0219i doreasc\u0103 s\u0103 scriu despre poeziile ei (de\u0219i nu exclud s\u0103 fie). Asta m\u0103 conforteaz\u0103 destul. Ironiile mele s\u00eent \u00eens\u0103 semn strict de tandre\u021be.<\/p>\n\n\n\n

Ce au poetele \u0219i n-au poe\u021bii? De regul\u0103 s\u00eent simpatice \u0219i la arden\u021be, \u0219i la jale, pe c\u00eend poe\u021bii bocitori devin repede ridicoli, dac\u0103 nu \u0219tiu s\u0103 jeleasc\u0103 m\u0103car ca Pablo Neruda. \u00cen plus, poe\u021bii mediocri nu-mi trezesc nici un fel de empatie (necum tandre\u021be!), pe c\u00eend poetele \u2013 fie \u0219i agramate \u2013 o fac numaidec\u00eet.<\/p>\n\n\n\n

Nu \u0219tiu p\u00een\u0103 unde voi merge. Deocamdat\u0103 m\u0103 uit mereu \u00een fi\u0219ierul cu poetele \u201ede rezerv\u0103\u201d \u2013 nu mai pu\u021bine dec\u00eet cele deja evocate \u2013, dar ale c\u0103ror c\u0103r\u021bi nu le g\u0103sesc niciunde (m\u0103car c\u0103, dup\u0103 cum s-a v\u0103zut, am f\u0103cut c\u0103ut\u0103ri de la Chi\u0219in\u0103u p\u00een\u0103 la Paris). Contemporanele n-au biografie \u2013 adic\u0103 au, dar nu mi-a\u0219 permite eu s\u0103 fac nu \u0219tiu ce clevetiri; pe c\u00eend la cele deja plecate, m\u0103 pot l\u0103sa \u0219i-n voia picanteriilor.<\/p>\n\n\n\n

Practic, eu nu s\u00eent un profesionist, n-are rost s\u0103-mi fac planuri \u0219i proiecte, nici m\u0103car din cele croite din cu\u021bite \u0219i pahar\u0103; am r\u0103mas un diletant care nu poate scrie dec\u00eet dup\u0103 ce a epuizat toate motivele \u0219i pretextele de a nu o face.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n

Em. G.-P.<\/strong>: B\u0103nuiesc c\u0103 este \u00eentrebarea care \u021bi-a fost pus\u0103 de sute de ori, fie \u00een particular, fie \u00een cadrul numeroaselor interviuri pe care le-ai acordat: pe c\u00e2nd o Istorie a poeziei rom\u00e2ne\u0219ti post-belice <\/em>semnat\u0103 Al. Cistelecan? \u00centrebare cu at\u00e2t mai justificat\u0103, cu c\u00e2t ai scris cu o constan\u021b\u0103 de invidiat despre numero\u0219i autori, \u00een ultimele vreo patru decenii. Sau, dac\u0103 nu o ditamai Istorie a poeziei rom\u00e2ne\u0219ti post-belice<\/em> de genul O panoram\u0103 critic\u0103 a poeziei rom\u00e2ne\u0219ti din secolul al XX-lea<\/em>, de Marin Mincu, cel pu\u021bin un volum despre metamorfozele poeziei \u2013 sigur, e un soi de clin d\u2019oeil <\/em>la adresa c\u0103r\u021buliei lui Nicolae Manolescu din 1968 \u2013 de la optzeci\u0219ti la dou\u0103mii\u0219ti & post-umani\u0219ti. \u0218tii \u0219i singur \u2013 este, probabil, cartea (ta) cea mai a\u0219teptat\u0103, \u0219i totodat\u0103 promisiunea pe care au f\u0103cut-o al\u021bii pentru tine\/\u00een locul t\u0103u\u2026 \u0218i totu\u0219i, nu te tenteaz\u0103? Acum, c\u0103 genera\u021bia de critici \u0219i istorici literari trecu\u021bi pu\u021bin de 40 de ani \u00eencearc\u0103 s\u0103 propun\u0103 un alt canon\u2026<\/p>\n\n\n\n

Al. C.<\/strong>: N-am reu\u0219it s\u0103 scriu nici o carte din cele pe care, lu\u00eendu-m\u0103 gura pe dinainte, am anun\u021bat cumva c\u0103 le voi scrie (\u0219i crede-m\u0103 c\u0103 erau titluri interesante, cel pu\u021bin titlurile, gen Poe\u021bi de m\u00eena a doua, Poe\u021bii \u0219i moartea, Franciscanismul liric<\/em>). A\u0219a c\u0103 am devenit supersti\u021bios \u0219i nu mai casc gura despre ce voi face \u0219i voi drege. Practic, eu nu s\u00eent un profesionist, n-are rost s\u0103-mi fac planuri \u0219i proiecte, nici m\u0103car din cele croite din cu\u021bite \u0219i pahar\u0103; am r\u0103mas un diletant care nu poate scrie dec\u00eet dup\u0103 ce a epuizat toate motivele \u0219i pretextele de a nu o face. A\u0219a c\u0103, vedem, ce va fi, va fi, ce nu \u2013 nu.<\/p>\n\n\n\n

Em. G.-P.<\/strong>: Ne-am \u00eent\u00e2lnit la Festivalul revistei \u201ePoesis\u201d, \u00een septembrie 1992. De-atunci, ne-am tot rev\u0103zut pe la festivaluri literare & t\u00e2rguri de carte. Am cunoscut \u2013 \u0219i tu, \u0219i eu \u2013 o mul\u021bime de lume, mari poe\u021bi, importan\u021bi critici, autori canonici etc. Istorise\u0219te-mi, te rog, cea mai haioas\u0103 & neverosimil\u0103 \u00eent\u00e2mplare din via\u021ba ta literar\u0103?<\/p>\n\n\n\n

Al. C.<\/strong>: N-am prea avut parte de \u00eent\u00eempl\u0103ri mai picante pe la aceste sindrofii. Dar dac\u0103 tot ai pomenit de Zilele Poesis<\/em>, mi-am adus aminte de una mai ac\u0103t\u0103rii. George Vulturescu \u0219i colegii lui organizaser\u0103 la una dintre edi\u021bii un simpozion (s\u0103 zicem a\u0219a, de\u0219i era o sal\u0103 destul de mare plin\u0103 cu poe\u021bi) pe tema postmodernismului \u0219i instalaser\u0103 un prezidiu masiv de universitari \u2013 pe care-l mai \u0219i urcaser\u0103 pe o scen\u0103 destul de \u00eenalt\u0103. Erau prezen\u021bi Marin Mincu, Mircea Muthu, nu \u0219tiu dac\u0103 nu \u0219i Ion Pop, \u00een fine, nume grele \u0219i multe \u2013 am uitat cine mai f\u0103cea parte din masivul prezidiu. Nici n-a \u00eenceput bine simpozionul \u0219i \u00een plin\u0103 cuv\u00eentare a lui Marin Mincu \u2013 normal c\u0103 el a \u00eenceput \u2013 s-a \u0219i pornit o insurec\u021bie a s\u0103lii, condus\u0103 de C\u0103lin Vlasie (\u00een mare form\u0103), ajutat de Ion Mure\u0219an \u0219i de al\u021bii, \u00eempotriva prezidiului, pe ideea \u201etu-mi spui mie ce e postmodernismul? P\u0103i eu…\u201d. S-a iscat ceva zarv\u0103, prezidiul s-a derutat \u0219i intimidat \u0219i p\u00een\u0103 la urm\u0103, \u00een uralele s\u0103lii \u0219i-n strig\u0103te de \u201eJos universitarii!\u201d, a p\u0103r\u0103sit masa prezidial\u0103 \u0219i s-a retras cu coada \u00eentre picioare. Simpozionul a continuat sub form\u0103 de h\u0103rm\u0103laie, dar n-a mai fost despre postmodernism, ci despre critica universitar\u0103 \u0219i despre anacronismul ei.<\/p>\n\n\n\n

Em. G.-P.<\/strong>: Se pare c\u0103 eu \u0219tiu mai multe \u00eent\u00e2mpl\u0103ri haioase cu tine, dar le las pentru aniversarea ta de 75 de ani. Acum \u2013 la cei 70 de ani ai t\u0103i, \u0219i to\u021bi de-acas\u0103! \u2013 \u00ee\u021bi urez s\u0103n\u0103tate, inspira\u021bie \u0219i putere de munc\u0103. La mul\u021bi ani, Cis!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Al. Cistelecan, critic \u0219i istoric literar, n. 2 dec. 1951, Aruncuta, jud. Cluj. \u0218coala general\u0103 \u00een satul natal; Liceul \u201eAdy-\u0218incai\u201d, Cluj (1966-1970); Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u021bii \u201eBabe\u0219-Bolyai\u201d, Cluj (1970-1974). Doctor in litere (2000) al aceleia\u0219i Universit\u0103\u021bi, cu o tez\u0103 despre Ion Pillat. Profesor \u00een cadrul Facult\u0103\u021bii de \u0218tiin\u021be \u0219i Litere a Universit\u0103\u021bii \u201ePetru Maior\u201d din T\u00e2rgu Mure\u0219. A lucrat la casele de cultur\u0103 din \u0218tei \u0219i Oradea (1975-1987); \u00een 1987-1993, redactor al revistei Vatra; \u00een 1993-2006, redactor-\u0219ef adjunct al aceleia\u0219i reviste. A func\u021bionat o perioad\u0103 ca asistent \u0219i lector la Facultatea de Litere a Universit\u0103\u021bii ,,Transilvania\u201d de la Bra\u0219ov,<\/p>\n","protected":false},"author":147,"featured_media":4225,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[50],"tags":[82,983,132,888],"coauthors":[],"class_list":["post-4223","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-interviu","tag-al-cistelecan","tag-emilian-galaicu-paun","tag-interviu","tag-nr-11-12-2021"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/la-Bookfest-scaled.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4223","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/147"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4223"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4223\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4621,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4223\/revisions\/4621"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4225"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4223"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4223"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4223"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=4223"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}