{"id":4102,"date":"2022-04-18T19:12:49","date_gmt":"2022-04-18T16:12:49","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=4102"},"modified":"2022-04-18T19:14:07","modified_gmt":"2022-04-18T16:14:07","slug":"agonia-hotarelor-memoriei%ef%bf%bc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=4102","title":{"rendered":"Agonia hotarelor memoriei"},"content":{"rendered":"\n

Ele pot fi tratate simultan \u00een special prin prisma raport\u0103rii psihosociale a poetelor la dubla lor identitate cultural\u0103. \u00cen ambele cazuri, se eviden\u021biaz\u0103 nu doar unele conflicte l\u0103untrice fire\u0219ti, provocate de aceast\u0103 dualitate structural\u0103, ci \u0219i tarele societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti, v\u0103zute \u00een contrapartida celeilalte influen\u021be culturale. \u00cen plus, cronotopul versurilor e stimulat de o pendulare constant\u0103 \u00eentre aici<\/em> \u0219i acolo<\/em>, respectiv acum<\/em> \u0219i atunci<\/em>, dezr\u0103d\u0103cin\u0103rii \u021bin\u00e2ndu-i piept un \u00eentreg arsenal memorial, sub comanda himeric\u0103 a timpului interior.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Andreea Iulia Scridon, Hotare<\/em>, Editura Universitar\u0103, Bucure\u0219ti, 2021, 54 p.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Autotraducere din dou\u0103 proiecte poetice \u00een curs de apari\u021bie \u00een englez\u0103, \u00een Statele Unite \u0219i Regatul Unit, Hotare<\/em> sondeaz\u0103 memoria juvenil\u0103 a unui spirit care, dincolo de a-\u0219i exercita \u00eendatorarea fa\u021b\u0103 de originile sale, \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 locul \u00eentr-o societate gr\u0103bit\u0103 \u0219i eminamente opac\u0103 la nevoile celor (re)veni\u021bi. Tatonarea (re)integr\u0103rii se dovede\u0219te o ini\u021biativ\u0103 propice fand\u0103rilor analogice pe care poeta le execut\u0103 \u00eentre dou\u0103 limbi \u0219i dou\u0103 mentalit\u0103\u021bi emergente a dou\u0103 istorii complexe \u0219i dispropor\u021bionate. Aceste asocieri spectaculoase \u0219i deseori contraintuitive \u2013 \u201e\u0218oseaua Kiseleff \u00ee\u021bi aminte\u0219te de America,\/ cartierul Coral Gables\u201d, Cartografie de Bucure\u0219ti (schi\u021b\u0103)<\/em> \u2013 traseaz\u0103 (a)simetrii \u00eentre geografii urbane formate \u0219i transformate de regimuri politice eterogene. \u201e[A]gonia infernal\u0103 a traficului nemi\u0219cat, ca o na\u0219tere dificil\u0103,\/ Bucure\u0219tiul ca o bomboan\u0103 veche lipit\u0103 \u00een interiorul unui birou\u201d, \u201e[d]incolo de geamul autobuzului: un viitor plin de amanet\u201d, \u201e\u00een baia Universit\u0103\u021bii, […] closetele url\u0103 ca ni\u0219te cripte\u201d, iat\u0103 c\u00e2teva dintre imortaliz\u0103rile ochiului poetic lipsit de pudoare. Kitsch<\/em>-ul estic<\/em> generat de capitalismul s\u0103lbatic coco\u021bat pe ruinele comunismului devine, poate, reperul principal \u00een revizitarea sedimentelor trecutului personal.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i animat\u0103 pe tonalit\u0103\u021bi melancolice, gena biografist\u0103 a Andreei evit\u0103 zaharicalele. Aceast\u0103 poezie apolinic\u0103, a\u0219a cum bine observ\u0103 \u00een textul prefe\u021bei Simona Preda, nu e c\u00e2tu\u0219i de pu\u021bin interesat\u0103 nici de compasiune, nici de histrionism. Ea urm\u0103re\u0219te, mai cu seam\u0103, realizarea unor portrete \u0219i cartograme eficiente \u00een procesul (re)omogeniz\u0103rii sinelui cu mediul. Tot \u00een aceast\u0103 ecua\u021bie se angreneaz\u0103, ca adjuvante, eticismul \u0219i corporalitatea: \u201eTot ce e sf\u00e2nt trebuie pus la col\u021b,\/ cel mai p\u0103cat dintre p\u0103cate nu e r\u0103ul,\/ ci \u021binerea minte a r\u0103ului\u201d, Viespii nenorocilor<\/em>, respectiv \u201eacum c\u0103 acest corp prematur\/ e din nou at\u00e2t de dezacordat […]\/ (ca o mandolin\u0103 stricat\u0103\/ \u00eentr-un s\u0103tuc \u00eenfundat \u00een Ardeal)\u201d, Imn<\/em>, \u201egura mea este perla-mam\u0103\/ \u0219i bomboana de lapte se tope\u0219te pe limb\u0103\/ cu aceea\u0219i vitez\u0103 cu care am visat\/\/ tot acest trecut singuratic\/ sub aureola neon\u0103 a pizzeriei \u2013\/\/ praful se adun\u0103 \u00een p\u00e2ntec\/ de at\u00e2ta z\u0103d\u0103rnicie\u201d, Clusium<\/em>. E spectaculos \u0219i, totodat\u0103, dezarmant metabolismul nostalgiei din Hotare<\/em>: \u201eLa vremea aceea,\/ \u00eenc\u0103 \u00ee\u021bi mai permiteai luxul convingerilor neclintite\u201d (Cartografie de Bucure\u0219ti (schi\u021b\u0103)<\/em>), \u201euitarea,\/ c\u00e2nd ajunge la noptier\u0103,\/ are, ca iubirea,\/ figura dulce a unui copil\u201d (Sud-ul<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

La nivel stilistic, placheta dob\u00e2nde\u0219te exotismul unui ritm \u0219i al unei topici stranii, fenomen tributar conceperii ini\u021biale a poemelor \u00een alt\u0103 limb\u0103 dec\u00e2t rom\u00e2na. Dar, \u00een pofida fraz\u0103rii nefire\u0219ti, precum \u0219i \u00een ciuda unui con\u021binut poetic valoric destul de inegal, Hotare<\/em> se cite\u0219te cu u\u0219urin\u021b\u0103, miz\u00e2nd pe sinuozit\u0103\u021bile sale analitic-evocatoare.<\/p>\n\n\n\n

Drumul poetei c\u0103tre r\u00e2vnita reintegrare trece, astfel, prin tot amalgamul esteticii \u00eenstr\u0103in\u0103rii, acesta reprezent\u00e2nd, de fapt, hotarul principal de trecut, un final boss<\/em> mereu imprevizibil. \u201eNu \u0219tiu de ce suferin\u021ba m-a \u00eenfrumuse\u021bat,\/ …sau dac\u0103 a meritat?\u201d se \u00eentreab\u0103 poeta \u00een Aducere-aminte<\/em>. Nu \u0219tim nici noi dac\u0103 pentru Andreea a meritat, dar pentru cititorii poeziei sale \u2013 negre\u0219it.<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Andrada Yunusoglu, k\u0131smet: oasele noastre se vor descompune at\u00e2t de frumos<\/em>, Casa de pariuri literare, Bucure\u0219ti, 2021, 80 p.<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

De cealalt\u0103 parte, k\u0131smet<\/em>-ul Andradei Yunusoglu, cu o construc\u021bie mai disciplinat\u0103 \u0219i o miz\u0103 ontologic\u0103 sporit\u0103, ne mut\u0103 aten\u021bia pe reminiscen\u021bele rela\u021biei eului cu spa\u021biul familial p\u0103r\u0103sit, \u00eentr-un univers \u00een care geografia orientului apropiat bate la por\u021bile imaginarului balcanic. Flash<\/em>-urile copil\u0103riei \u00eendep\u0103rtate, ivite pulsatil, sunt pres\u0103rate de bazaruri, baklavale, Bayram, cafea, narghilea etc., c\u00e2mpul lexical turcesc irig\u00e2nd poezia Andradei pe de-a-ntregul. Manifest\u00e2nd simptome ale introvertirii (\u201ek\u0131smet sentimentul \u0103sta\/ de \u00eenchidere\u201d \u2013 41. via\u021ba mea<\/em>), vocea poetic\u0103 din acest volum abordeaz\u0103 cu imperiozitate o varietate mare de teme \u2013 istorice, politice \u0219i personale \u2013 majore, cum ar fi emigrarea, prigoana, moartea, r\u0103zboiul, copil\u0103ria sau desp\u0103r\u021birea, altfel spus toate vulnerabilit\u0103\u021bile \u00eempachetate \u0219i conservate sub \u00eenveli\u0219ul fragil al memoriei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cele trei cicluri ale c\u0103r\u021bii (la care se adaug\u0103, la final, un poem bonus), experien\u021bele colective \u0219i cele intime se suprapun cu un grad de rafinament pe care pu\u021bine proiecte literare de debut reu\u0219esc s\u0103-l ating\u0103: eul, cu c\u00e2t \u00eenainteaz\u0103 mai mult \u00een defri\u0219area spectrelor evocate, cu at\u00e2t se pulverizeaz\u0103 mai abitir. Astfel chestioneaz\u0103 Andrada timpul istoric, \u00eempreun\u0103 cu atrocit\u0103\u021bile \u0219i, \u00een general, abuzurile lui. Valorific\u00e2nd statement<\/em>-ul de fatalitate estetic\u0103 din titlu, poezia din k\u0131smet<\/em> pare s\u0103 stea aproape exclusiv sub semnul blestemului opresiunii. Latura sa feminist\u0103 se hr\u0103ne\u0219te din binomul agonie-eliberare (afectiv\u0103, memorial\u0103 \u0219i chiar corporal\u0103) \u0219i, mai precis, dintr-o \u00eempov\u0103r\u0103toare identificare cu traumele fizice \u0219i mintale ale predecesorilor (43. m-au strigat pe nume<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Sc\u00e2nteia poetic\u0103, \u00eens\u0103, se na\u0219te din str\u0103dania poetei de a se deta\u0219a de agenda sa drastic\u0103: \u201e\u00eemi v\u0103d via\u021ba de la distan\u021b\u0103\u201d (24. corpul nu-mi apar\u021bine<\/em>). Acest reflex artistic, cultivat \u00een solul fertil al utilitarismului (\u201ecorpul meu carcas\u0103 bun\u0103 de parazitat utilitatea ei s\u0103 \u021bin\u0103 alte fiin\u021be \u00een via\u021b\u0103\u201d, v. motto), are ca scop distan\u021barea fa\u021b\u0103 de toate amintirile cu poten\u021bial contondent, spre, poate, o mai bun\u0103 autoevaluare, pe de-o parte, respectiv pentru deschiderea unor noi orizonturi, pe de alta.<\/p>\n\n\n\n

Elegiile v\u0103dit militante ale Andradei Yunusoglu, suspendate \u00eentre dou\u0103 culturi izomorfe, se activeaz\u0103 prin intermediul unor madlene-liant: \u201ecartierul \u00een care am crescut e plin\/ de mici magazine turce\u0219ti \u0219i aici po\u021bi s\u0103 te transpui\/ \u00een locuri pe care le vizitezi doar \u00een somn\u201d (22. c\u00e2nd \u00eenchizi ochii \u00ee\u021bi imaginezi c\u0103 sunetul<\/em>); \u201eacolo sunt serele\/ \u00een care am crescut\/ vezi bazinul \u0103la, acolo am \u00eenotat\/ locul \u0103sta a existat\u201d (1. mi-ai zis c\u0103 cel mai<\/em>). Poetica critic\u0103 a corporalit\u0103\u021bii se articuleaz\u0103, aici, pe marginea tocofobiei \u0219i, mai rar, a misofoniei (v. 19. sunetul \u00eenfundat<\/em>), sco\u021b\u00e2nd \u00een eviden\u021b\u0103 impactul major al regimurilor politice asupra perceperii propriei materialit\u0103\u021bi, precum \u0219i leg\u0103tura dintre neglijen\u021ba autorit\u0103\u021bilor \u0219i memorie: \u201ebucure\u0219tiul e ora\u0219ul care se va pr\u0103bu\u0219i la primul cutremur\/ \u0219i amintirile noastre vor r\u0103m\u00e2ne mald\u0103re de praf\u201d (22. c\u00e2nd \u00eenchizi ochii \u00ee\u021bi imaginezi c\u0103 sunetul<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Cel din urm\u0103 ciclu poetic e \u0219i cel mai incitant, con\u021bin\u00e2nd versurile pronun\u021bat politice ale autoarei: \u201e\u00eemi caut vocea curajul s\u0103 pot s\u0103 m\u0103 ridic\/ la nivelul t\u0103u societate\u201d (39. s\u0103 ai curajul s\u0103 vorbe\u0219ti<\/em>). Redescoperim cum fundamentalismul ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een mentalitatea colectiv\u0103 duce la cazuri de discriminare, bullying<\/em> (\u0219i alte forme de umilin\u021b\u0103, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd drepturile omului) \u0219i chiar moarte: \u201eam mai mul\u021bi prieteni\/ mor\u021bi dec\u00e2t vii\u201d (34. Taksim 77<\/em>); \u201emi-am zis c\u0103 nu a\u0219a arat\u0103 iubirea\/ a\u0219a arat\u0103 o gre\u0219eal\u0103\/ m-ai \u00eempins \u0219i tras de p\u0103r\/ ai \u021bipat dup\u0103 mine allahu akbar<\/em>\/ dar n-o s\u0103 fiu niciodat\u0103\/ crea\u021bia ta \u0103sta e momentul \u00een care\/ eu sunt eroina din povestea mea\u201d (39. s\u0103 ai curajul s\u0103 vorbe\u0219ti<\/em>). Acesta e principalul motiv \u2013 \u201etoate motivele sunt de gen masculin\u201d, afl\u0103m din 40. aici doare cel mai tare<\/em> \u2013 pentru care Andrada apeleaz\u0103 la strig\u0103te feministe: s\u0103 poat\u0103 \u021bine piept terorii istoriei.<\/p>\n\n\n\n

Minusurile acestui debut izbutit nu sunt multe, ele rezum\u00e2ndu-se la impresia c\u0103, uneori, Andrada pare s\u0103 cunoasc\u0103 mai bine propor\u021biile ingredientelor poeziei dec\u00e2t ingredientele propriu-zise, fenomen ce intr\u0103 \u00een conflict cu caracterul sobru, cu mesaj clar, al discursului ales. La aceasta se adaug\u0103 metafora \u201eluminii\u201d\/\u201eluminilor\u201d, folosit\u0103 \u00een exces. Poate c\u0103 n-ar trebui ca toate scenariile dramatice ale poeziei ultimelor dou\u0103 decade s\u0103 se \u00eenv\u00e2rt\u0103 \u00een jurul s\u00e2ngelui \u0219i al luminii…<\/p>\n\n\n\n

Lucid\u0103, grav\u0103, traumatic\u0103, Andrada Yunusoglu ne livreaz\u0103 \u00een k\u0131smet<\/em> o complex\u0103 strategie de rezisten\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba fatalit\u0103\u021bii. Volumul se \u00eencheie \u00eentr-o not\u0103 \u00eentruc\u00e2tva senin\u0103, deoarece agonia lui anima<\/em> se ancoreaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00eentr-un soi de acceptare conjugal\u0103. Acesta este felul poetei de a ne spune: to be continued<\/em>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dac\u0103 \u00een 2020 debuturile feminine \u00een poezie fuseser\u0103 reprezentate mai mult dec\u00e2t satisf\u0103c\u0103tor, \u00een 2021 ele au cunoscut, sub raport at\u00e2t cantitativ, c\u00e2t \u0219i calitativ, o explozie f\u0103r\u0103 precedent pe t\u0103r\u00e2m autohton, dep\u0103\u0219indu-le cu brio pe cele scrise de autori b\u0103rba\u021bi. Nu m\u0103 \u00eendoiesc c\u0103 volumele \u00eendr\u0103zne\u021be ale unor poete ca Elena Boldor, Ileana Negrea, C\u0103t\u0103lina Stanislav, Alexandra P\u00e2zgu, Adelina Pascale, Denisa \u0218tefan, Ana S\u0103ndulescu sau Ramona Boldizsar le vor da serioase b\u0103t\u0103i de cap juriilor de acordare a principalelor premii de debut de la noi. \u00cens\u0103 trebuie s\u0103 o spunem din capul locului c\u0103 lista de mai sus ar fi incomplet\u0103 f\u0103r\u0103 \u201eHotare\u201d de Andreea Iulia Scridon \u0219i \u201ek\u0131smet: oasele noastre se vor descompune at\u00e2t de frumos\u201d de Andrada Yunusoglu, dou\u0103 dintre cele mai antrenante plachete ie\u0219ite la ramp\u0103 \u00een acest an.<\/p>\n","protected":false},"author":14,"featured_media":4104,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[937,933,189,106,935,934,936,177,888],"coauthors":[],"class_list":["post-4102","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-andrada-yunusoglu","tag-andreea-iulia-scridon","tag-casa-de-pariuri-literare","tag-cronica-literara","tag-editura-universitara","tag-hotare","tag-kismet-oasele-noastre-se-vor-descompune-atat-de-frumos","tag-mihok-tamas-2","tag-nr-11-12-2021"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/colaj.001.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4102","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/14"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4102"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4102\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4109,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4102\/revisions\/4109"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4104"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4102"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4102"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4102"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=4102"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}