{"id":4098,"date":"2022-04-18T18:59:27","date_gmt":"2022-04-18T15:59:27","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=4098"},"modified":"2022-04-18T19:01:36","modified_gmt":"2022-04-18T16:01:36","slug":"sa-ne-facem-ca-ploua-%ef%bf%bc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=4098","title":{"rendered":"S\u0103 ne facem c\u0103 plou\u0103\u2026"},"content":{"rendered":"\n
\"\"
Ioan T. Morar, C\u00eend plou\u0103 m\u0103 numesc altfel<\/em>, Baroque Books & Arts, Bucure\u0219ti, 2021<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

La finalul filmului Cemetery<\/em> (Fran\u021ba & UK, 2019), Carlos Casas reu\u0219e\u0219te s\u0103 cristalizeze \u00eentr-un mod plastic un posibil spa\u021biu dintre lumi, un ultim popas c\u00e2t se poate de organic al c\u0103l\u0103toriei prin materialitate. Direc\u021bia regizoral\u0103 este c\u00e2t se poate de clar\u0103 \u00een misiunea ei mistic\u0103, iar concluzia este, \u00een primul r\u00e2nd, una pe care spectatorul o poate intui odat\u0103 cu apari\u021bia braconierilor \u00een peisaj, anume imposibilitatea g\u0103sirii increatului printr-o \u201ev\u00e2n\u0103toare\u201d de natur\u0103 logic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Impresia mea este c\u0103, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, acesta este \u0219i dezideratul lui Ioan T. Morar \u00een C\u00eend plou\u0103 m\u0103 numesc altfel<\/em>. \u00cenarmat cu un instrumentar simbolic bine chitit (de\u0219i simplist), poetul ne prezint\u0103 o liric\u0103 b\u00e2ntuit\u0103 de orfismul blagian, cu excrescen\u021be biblice, liric\u0103 al c\u0103rei scop primar este redarea alterit\u0103\u021bii \u00een procesul (re)g\u0103sirii unor conexiuni cu cosmicul; elocvente pot fi urm\u0103toarele versuri: \u201e\u00cenchidem templele\/ pleac\u0103 zeii\/ de acum\/ lupta se d\u0103\/ \u00eentre \u00eentunericul lor\/ \u0219i \u00eentunericul nostru\u201d (Noapte<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Poetul \u00ee\u0219i prezint\u0103 planul discursiv de la bun \u00eenceput (cel pu\u021bin o parte consistent\u0103 a acestuia), primul poem al c\u0103r\u021bii (Eu am tr\u0103it doar jum\u0103tate de via\u021b\u0103<\/em>) ne introduce \u00eentr-un imaginar poetic bine structurat, cu siguran\u021b\u0103 inten\u021bional. Asemeni lui Ioan T. Morar, intuim c\u0103 printre principalele dimensiuni ale volumului de fa\u021b\u0103 se num\u0103r\u0103 \u0219i ereditarul de natur\u0103 cre\u0219tin\u0103\/mistic\u0103 (\u201eZilele \u0219i nop\u021bile \u00eens\u0103 mi-au fost \u00eentregi\/ lacrimile \u00eentregi s-au rostogolit peste mas\u0103\/ \u00een vinul celor ce vor veni dup\u0103 noi\u201d), problema alterit\u0103\u021bii \u00een contextul materialit\u0103\u021bii desacralizate (\u201eM-am sim\u021bit bine \u00een toate statisticile\/ de\u0219i am iubit mult peste medie\/ m-am bucurat ani mul\u021bi dup\u0103 normele mediocrilor\u201d) sau dualitatea uman-divin, care, \u00een percep\u021bia autorului, exist\u0103 \u00een chip simbiotic (\u201eEu am tr\u0103it doar jum\u0103tate de via\u021b\u0103\/ Cealalt\u0103 jum\u0103tate mi-a \u021binut loc cald\/ Sub p\u0103m\u00eent\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Elementele simbolice utilizate de Ioan T. Morar au rolul de a constitui arhitectura poetic\u0103, dar \u0219i func\u021bia unor metaforice \u0219aibe, de a da stabilitate \u00eentregului ideatic. De pild\u0103, h\u00e2rtia<\/em>, ca mediu al trecerii \u0219i catalizator al ereditarului, care, tot metaforic, se leag\u0103 de tradi\u021bie (literar\u0103 \u0219i nu numai): \u201eM-au tip\u0103rit pe h\u00eertie reciclat\u0103\/ ca \u0219i cum ce a\u0219 fi scris\/ a mai fost scris altfel\/ de altcineva […]\/\/ M-au tip\u0103rit pe h\u00eertia\/ unui poet \u00eendep\u0103rtat\/ pe care nu l-au mai g\u0103sit\/ niciodat\u0103\/  (mi se a\u0219az\u0103 pe trup r\u0103nile lui\/ pl\u00eeng la acelea\u0219i cuvinte\/ cerneala lui \u2013 s\u00eengele meu\u201d (O \u0219op\u00e2rl\u0103 despre care au scris al\u021bii<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Dualitatea flac\u0103r\u0103<\/em>\/cenu\u0219\u0103<\/em> pare \u0219i ea s\u0103 constituie una dintre metaforele preferate de autor, c\u0103p\u0103t\u00e2nd felurite nuan\u021be, \u00een func\u021bie de context, dar \u00eentotdeauna st\u00e2nd drept dovad\u0103 a efemerit\u0103\u021bii condi\u021biei umane. \u00cen Am crescut prea aproape de flac\u0103r\u0103<\/em> arderea pare s\u0103 fie a materialului, supus fiind c\u0103ldurii esen\u021bei divinului (\u201eAm crescut \u00een apropierea\/ unei fl\u0103c\u0103ri\/ care ne descria:\/ tu cenu\u0219a\/ eu cenu\u0219a\u201d); \u00een Inima e afar\u0103<\/em> ardoarea din Psalm VI<\/em> (Arghezi) este reformatat\u0103 \u00eentr-un cadru pesimist: \u201eVom stinge flac\u0103ra mereu\/ cu tot ce \u0219tim despre flac\u0103r\u0103\/ de mii de ani a\u0219tept\u0103m zeii la cin\u0103\/ \u0219i pl\u00eengem \u00een locul lor\u201d; \u00een Ap\u0103 \u0219i flac\u0103r\u0103<\/em> avem o confesiune a exalt\u0103rii ca rezultat al revela\u021biei divine: \u201eCine e\u0219ti tu?\/ O cenu\u0219\u0103\/ care a fost fericit\u0103 \u00een mijlocul fl\u0103c\u0103rii\u201d; \u0219i lista ar putea continua.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen tot acest melanj simbolistic riguros construit \u0219i bine a\u0219ezat \u00een cadrul volumului, poetul nu izbute\u0219te, \u00eens\u0103, s\u0103 exceleze la nivel de metafor\u0103, unde este c\u00e2t se poate de previzibil, uneori chiar superficial. Flac\u0103r\u0103&ardere&cenu\u0219\u0103, trib\/triburi&barbar, h\u00e2rtie etc. \u2013 toate acestea, pe c\u00e2t de sugestive, pe at\u00e2t de facile. Vorbim despre asocieri simple, care la nivel textual nu aduc nimic ie\u0219it din comun \u0219i care, \u00een cele din urm\u0103, par a fi scrise de un debutant de pluton din anii \u201960, nu de un scriitor experimentat precum Ioan T. Morar. Parc\u0103 \u0219tiam \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 citesc C\u00eend plou\u0103 m\u0103 numesc altfel<\/em> faptul c\u0103 h\u00e2rtia arde \u0219i se transform\u0103 \u00een scrum…<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimii ani am observat cum editurile din Rom\u00e2nia \u00eencep, \u00eencet-\u00eenceti\u0219or, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 faptul c\u0103 volumul \u00een sine poate deveni un obiect de art\u0103. Dintre c\u0103r\u021bile de poezie foarte recente \u00eemi aduc aminte cu pl\u0103cere de prima impresie pe care mi-a f\u0103cut-o din punct de vedere vizual Sputnik \u00een gr\u0103din\u0103<\/em> (Gabi Eftimie, OMG, 2020). Ceea ce au reu\u0219it cei de la Baroque Books & Arts, cu concursul lui Octavian Mardale, este un fapt de-a dreptul l\u0103udabil, cartea av\u00e2nd un aspect mai mult dec\u00e2t pl\u0103cut, \u00een ton cu poezia care \u00ee\u0219i face loc \u00eentre coper\u021bile sale.<\/p>\n\n\n\n

C\u00eend plou\u0103 m\u0103 numesc altfel<\/em> nu este un dezastru literar, dar nici o capodoper\u0103. Da, metafora este \u00eentr-adev\u0103r facil\u0103, \u00eens\u0103 poetul reu\u0219e\u0219te \u0219i c\u00e2teva (chiar mai multe) imagini frumoase. Nu a\u0219 zice c\u0103 este de evitat, dar cred c\u0103 publicul-\u021bint\u0103 este unul restr\u00e2ns. Vorbim despre o carte care nu exceleaz\u0103 valoric, care nu prea are leg\u0103tur\u0103 cu prezentul literar (nici m\u0103car cel din literatura rom\u00e2n\u0103) \u0219i care nu va ocupa, cel mai probabil nici m\u0103car marginal, un loc \u00een canoanele ce vor fi s\u0103 vie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cenarmat cu un instrumentar simbolic bine chitit (de\u0219i simplist), poetul ne prezint\u0103 o liric\u0103 b\u00e2ntuit\u0103 de orfismul blagian, cu excrescen\u021be biblice, liric\u0103 al c\u0103rei scop primar este redarea alterit\u0103\u021bii \u00een procesul (re)g\u0103sirii unor conexiuni cu cosmicul (\u2026).<\/p>\n","protected":false},"author":17,"featured_media":4099,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[28],"tags":[932,140,930,888,119,931],"coauthors":[],"class_list":["post-4098","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-critica","tag-baroque-books-arts","tag-critica-literara","tag-ioan-t-morar","tag-nr-11-12-2021","tag-radu-bejan","tag-sa-ne-facem-ca-ploua"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/04\/Ioan-T-Morar-Ci\u0302nd-ploua\u0306-ma\u0306-numesc-altfel.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4098","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/17"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=4098"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4098\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4103,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/4098\/revisions\/4103"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/4099"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=4098"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=4098"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=4098"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=4098"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}