Prin aceast\u0103 serie de patru filme, Institutul Cervantes din Bucure\u0219ti se al\u0103tur\u0103 recunoa\u0219terii \u0219i omagierii academice a figurii acestui interpret proteic, chipul \u0219i vocea cinematografiei spaniole din ultimele \u0219ase decenii. Ciclul de filme, selec\u021bionat de Jos\u00e9 Sacrist\u00e1n \u00eensu\u0219i, se concentreaz\u0103 pe momentul istoric \u00een care filmele respective au fost realizate, rolurile interpretate de \u00eendr\u0103gitul actor demonstr\u00e2nd profundului s\u0103u pact artistic cu cinematograful, v\u0103zut ca instrument de dialog social \u0219i ca reflectare a dialogului cu patru genera\u021bii de cinea\u0219ti al\u0103turi de care \u0219i-a \u00eemplinit destinul. \u00centreaga opera a lui Jos\u00e9 Sacrist\u00e1n, care a regizat, de asemenea, trei lungmetraje \u0219i mai multe produc\u021bii de teatru, ne permite s\u0103 arunc\u0103m o privire asupra modului \u00een care cinematografia spaniol\u0103 a r\u0103spuns cerin\u021belor de dialog social \u0219i estetic din cultura spaniol\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Cariera profesional\u0103 vast\u0103 \u0219i de succes a lui Jos\u00e9 Sacrist\u00e1n a fost recunoscut\u0103 prin nenum\u0103rate de premii, printre care dou\u0103 Premii Conchas de Plata la Festivalul de Film de la San Sebastian, trei Premii Sant Jordi pentru Film, trei Premii Feroz, un Premiul Jos\u00e9 Mar\u00eda Forqu\u00e9 \u0219i cinci Premii Fotogramas de Plata, printre multe altele. \u00cen 2001, a primit Medalia de Aur pentru realiz\u0103ri deosebite \u00een Artele Frumoase, iar \u00een 2011, Asocia\u021bia Criticilor de Film din Argentina i-a acordat Premiul Onorific Condor de Plata pentru \u00eentreaga carier\u0103. Un an mai t\u00e2rziu, a primit Premiul Goya pentru cea mai bun\u0103 interpretare masculin\u0103 \u00een rol principal pentru rolul s\u0103u din filmul lui Javier Rebollo, El muerto y ser feliz<\/em> (S\u0103 mori \u0219i s\u0103 fii fericit<\/em>), pentru care a fost recompensat \u0219i cu a doua Concha de Plata.<\/p>\n\n\n\n Vocea sa inconfundabil\u0103 \u0219i capacitatea de a \u00eentruchipa o multitudine de personaje fac din el unul dintre cei mai importan\u021bi protagoni\u0219ti din istoria actoriei \u00een Spania, el fiind o prezen\u021b\u0103 constant\u0103 \u00een film, teatru, teatru musical \u0219i televiziune.<\/p>\n\n\n\n Filmul, povestea a doi tineri care se re\u00eent\u00e2lnesc dup\u0103 ce au fost iubi\u021bi \u00een adolescen\u021b\u0103 \u0219i ajung s\u0103 aib\u0103 o rela\u021bie sentimental\u0103 ascuns\u0103 din pricina regimului franchist, arat\u0103 o serie de prime reflec\u021bii asupra problemelor morale grele ale lungii perioade de dictatur\u0103. Interpretarea avocatului care \u00eei ap\u0103r\u0103 pe de\u021binu\u021bii sindicali\u0219ti de c\u0103tre Sacrist\u00e1n ilustreaz\u0103 angajamentul multor contemporani ai s\u0103i \u00een favoarea democra\u021biei. Mai mult, \u00eenc\u0103rc\u0103tura sa sentimental\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103 face un soi de bilan\u021b al tarelor l\u0103sate de dictatur\u0103 asupra mentalit\u0103\u021bilor, \u00eentr-un dialog interesant \u00een \u00eent\u00e2lnirea cu Elena \u2013 interpretat\u0103 de Fiorella Faltoyano \u2013, un breviar de amintiri \u0219i mo\u0219teniri pe care Sacrist\u00e1n \u00eel folose\u0219te magistral.<\/p>\n\n\n\n Filmul, a c\u0103rui ac\u021biune este plasat\u0103 \u00een timpul dictaturii lui Primo de Rivera (1923-1930), este povestea lui Flor de Oto\u00f1o, un burghez anarhist cu via\u021b\u0103 dubl\u0103: una de avocat \u0219i alta de travestit \u00eentr-un cabaret din Barcelona acelor ani. Nu e necesar\u0103 o analiz\u0103 aprofundat\u0103 pentru a recunoa\u0219te \u00een aceast\u0103 povestire istoric\u0103 de la \u00eenceputul secolului o revendicare clar\u0103 a protestului politic \u00eempotriva dictaturii, dar \u0219i un sprijin pentru reprezentarea public\u0103 a altor sexualit\u0103\u021bi, interpretarea protagonistului de c\u0103tre Sacrist\u00e1n fiind una dintre primele imagini ale unui personaj homosexual din cinematografia post-franchist\u0103.<\/p>\n\n\n\n Road movie<\/em>-ul lui Javier Rebollo, plasat \u00een Argentina, urm\u0103re\u0219te un asasin bolnav care \u00ee\u0219i petrece ultimele zile \u00eenso\u021bind o t\u00e2n\u0103r\u0103 femeie \u0219i fugind de un urm\u0103ritor care vrea s\u0103-l aresteze. \u00cen acest caz, interpretarea lui Sacrist\u00e1n creeaz\u0103 un personaj credibil \u0219i dur, a c\u0103rui umanitate este \u021besut\u0103 din dilemele morale ale profesiei sale, dar care reu\u0219e\u0219te s\u0103 impresioneze prin asumarea pe care o aduce cursei sale spre moarte. Rareori s-a v\u0103zut un rol at\u00e2t de emo\u021bionant precum cea a lui Sacrist\u00e1n \u00een acest film, mereu aproape de tinerii autori ai cinematografiei spaniole din acest nou secol, cum ar fi Javier Rebollo.<\/p>\n\n\n\n Aceste este unul dintre filmele care, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, au marcat o \u00eentreag\u0103 genera\u021bie de ideali\u0219ti, relu\u00e2nd pove\u0219tile de r\u0103zbunare \u0219i nostalgie, posibilit\u0103\u021bile de a schimba lumea, \u0219i mai ales, loviturile perfide ale lumii capitaliste. Poate c\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 este o poveste spus\u0103 din \u0219i \u00een Argentina, filmul a fost pe placul unui mare num\u0103r de spectatori din alte zone, care s-au recunoscut \u00een ea. Personajul Andrada, interpretat de Sacrist\u00e1n, evolueaz\u0103 de la profilul unui simplu geolog la cel al unui specialist trimis \u00eentr-o misiune care va schimba pentru totdeauna lumea protagoni\u0219tilor. E urm\u0103rit\u0103, de asemenea, participarea protagonistului la via\u021ba unei familii care vrea s\u0103 schimbe legile mediului rural, o serie de personaje pe care Sacrist\u00e1n le \u00eendr\u0103ge\u0219te at\u00e2t de mult.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Institutul Cervantes difuzeaz\u0103 \u00een luna februarie o serie de patru filme care \u00eel au ca protagonist pe actorul Jos\u00e9 Sacrist\u00e1n, unul dintre cei mai prestigio\u0219i \u0219i iubi\u021bi interpre\u021bi ai scenei spaniole, care urmeaz\u0103 s\u0103 fie recompensat cu Premiului Goya de Onoare \u00een cadrul Premiilor Academiei de Arte \u0219i \u0218tiin\u021be Cinematografice din Spania, programate pentru data de 12 februarie. Filmele vor putea fi urm\u0103rite pe canalul de Vimeo al Institutului, \u00een fiecare zi de vineri, \u00eencep\u00e2nd cu ora 21.00, fiind accesibile cu acces gratuit timp de 48 de ore.<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":3851,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[65],"tags":[178,443,873],"coauthors":[],"class_list":["post-3850","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-si-anunturi","tag-anunturi","tag-institutul-cervantes","tag-jose-sacristan"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Institutul_Cervanters_Bucuresti_Comunicat_Jose_Sacristan.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3850","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3850"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3850\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3852,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3850\/revisions\/3852"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3851"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3850"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3850"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3850"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=3850"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}PROGRAM:<\/u><\/strong><\/h4>\n\n\n\n