{"id":3819,"date":"2022-02-04T11:48:47","date_gmt":"2022-02-04T08:48:47","guid":{"rendered":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3819"},"modified":"2022-02-04T11:48:54","modified_gmt":"2022-02-04T08:48:54","slug":"o-vila-modernista-ignorata-din-oradea-interbelica-si-un-arhitect-necunoscut","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistafamilia.ro\/?p=3819","title":{"rendered":"O vil\u0103 modernist\u0103 ignorat\u0103 din Oradea interbelic\u0103 \u0219i un arhitect necunoscut"},"content":{"rendered":"\n<p>\u00cen urm\u0103 cu mai mul\u021bi ani am \u00eenceput studierea arhitecturii interbelice or\u0103dene. Un studiu a fost redactat pentru conferin\u021ba \u00een cinstea a 900 de ani de la atestarea ora\u0219ului Oradea, dar a fost publicat abia sub forma articolului \u201eLocuin\u021be or\u0103dene interbelice (Parcel\u0103ri \u00een zona central\u0103 \u0219i case individuale)\u201d, \u00een vol. <em>Perseveren\u021b\u0103 \u0219i devo\u021biune \u00een c\u0103utarea adev\u0103rului istoric: omagiu profesorului \u0219i istoricului Viorel Faur la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 75 de ani<\/em>, Cluj-Napoca, Ed. Academiei Rom\u00e2ne. Centrul de Studii Transilvane, 2016, pp. 361-407. \u00cen continuarea studiului men\u021bionat, reiau acum abordarea arhitecturii interbelice or\u0103dene, care r\u0103m\u00e2ne invizibil\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de interes pentru or\u0103deni.<\/p>\n\n\n\n<p>O vil\u0103 cu parter \u0219i etaj este situat\u0103 \u00eentr-un amplasament foarte vizibil, central, pe malul Cri\u0219ului Repede, la adresa Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii nr. 3 (\u00een perioada interbelic\u0103 Parcul M. Eminescu nr. 42). Casa este construit\u0103 pe o parcel\u0103 destul de mic\u0103, cu o latur\u0103 spre strad\u0103 \u0219i una spre Cri\u0219ul Repede.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centre Parcul Traian \u0219i malul Cri\u0219ului Repede, \u00een zona dintre Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii \u0219i podul peste Cri\u0219, existau mai multe parcele, dar nu exista o alee, o strad\u0103 de-a lungul Malului Cri\u0219ului. \u00cen 1935, pe terenul dintre Malul Cri\u0219ului \u0219i imobilul din Parcul Traian nr. 27, era ini\u021bial o parcel\u0103 mare cu numerele topografice 545 \u0219i 544, dezmembrate apoi \u00een mai multe numere topografice, pe care au fost construite dou\u0103 cl\u0103diri de locuit \u0219i a fost creat\u0103 o alee \/ strad\u0103 spre malul Cri\u0219ului Repede: o vil\u0103 cu etaj (la nr. 42, nr. topo 545\/3, 544\/3) \u0219i o cas\u0103 cu parter (demolat\u0103, azi inexistent\u0103), \u00een partea dreapt\u0103 a vilei, pe o parcel\u0103 mai mic\u0103 (cu nr. topo. 545\/1 \u0219i 544\/2).<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen epoca \u00een care s-a construit, vila cu etaj era cea mai modern\u0103 din Oradea \u0219i expresie a arhitecturii moderne, reg\u0103sit\u0103 la nivel european. Era printre pu\u021binele locuin\u021be individuale, case sau vile, cu parter \u0219i etaj, dintre casele cu etaj, majoritatea aveau cel pu\u021bin dou\u0103 apartamente. Este poate singura cas\u0103 cu acoperi\u0219 teras\u0103 din Oradea, specific\u0103 arhitecturii moderne. Proiectul este datat iunie 1935 \u0219i este autorizat prin Hot\u0103r\u00e2rea nr. 23044 din 27 iunie 1935.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-image alignfull size-large\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"1024\" height=\"663\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Proiect-din-1935-pentru-vila-din-Piat\u0326a-Liberta\u0306t\u0326ii-nr.-3-Arhivele-Nat\u0326ionale-ale-Roma\u0302niei-Serviciul-Judet\u0326ean-Bihor--1024x663.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-3820\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Proiect-din-1935-pentru-vila-din-Piat\u0326a-Liberta\u0306t\u0326ii-nr.-3-Arhivele-Nat\u0326ionale-ale-Roma\u0302niei-Serviciul-Judet\u0326ean-Bihor--1024x663.jpg 1024w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Proiect-din-1935-pentru-vila-din-Piat\u0326a-Liberta\u0306t\u0326ii-nr.-3-Arhivele-Nat\u0326ionale-ale-Roma\u0302niei-Serviciul-Judet\u0326ean-Bihor--300x194.jpg 300w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Proiect-din-1935-pentru-vila-din-Piat\u0326a-Liberta\u0306t\u0326ii-nr.-3-Arhivele-Nat\u0326ionale-ale-Roma\u0302niei-Serviciul-Judet\u0326ean-Bihor--768x497.jpg 768w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Proiect-din-1935-pentru-vila-din-Piat\u0326a-Liberta\u0306t\u0326ii-nr.-3-Arhivele-Nat\u0326ionale-ale-Roma\u0302niei-Serviciul-Judet\u0326ean-Bihor--480x311.jpg 480w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Proiect-din-1935-pentru-vila-din-Piat\u0326a-Liberta\u0306t\u0326ii-nr.-3-Arhivele-Nat\u0326ionale-ale-Roma\u0302niei-Serviciul-Judet\u0326ean-Bihor-.jpg 1431w\" sizes=\"auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px\" \/><figcaption>Proiect din 1935 pentru vila din Piat\u0326a Liberta\u0306t\u0326ii nr. 3 (Arhivele Nat\u0326ionale ale Roma\u0302niei &#8211; Serviciul Judet\u0326ean Bihor)<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n<p>Antreprenorul care \u0219tampileaz\u0103 \u0219i semneaz\u0103 proiectul este arhitectul-inginer diplomat \u0218tefan Pint\u00e9r. Mai apare men\u021bionat ca proiectant ing. F\u00fcl\u00f6p (dup\u0103 numele acesta apare un semn de \u00eentrebare notat pe plan\u0219\u0103, cu alt\u0103 culoare). Vila este \u00eens\u0103 atribuit\u0103 t\u00e2n\u0103rului arhitect or\u0103dean Gheorghe (George\/Gy\u00f6rgy) Moln\u00e1r, \u00een cartea <em>Human scale in architecture, George Molnar\u0384s Sydney<\/em>, autori Jo Holder, Robert Freestone, Joan Kerr, ap\u0103rut\u0103 la Sydney, editura A Craftsman House Book, Fine Art Publishing Pty Ltd, 2003. \u00cen aceast\u0103 carte este publicat\u0103 o fotografie a vilei, din perioada interbelic\u0103. Av\u00e2nd \u00een vedre c\u0103 Moln\u00e1r a lucrat \u00een firma de construc\u021bii \u0219i proiectare a lui \u0218tefan Pint\u00e9r \u0219i c\u0103 mai multe proiecte sunt semnate de cei doi \u00eempreun\u0103, credem c\u0103 vila a fost proiectat\u0103 de t\u00e2n\u0103rul arhitect Gheorge Moln\u00e1r, \u00eentors de la Budapesta cu ideile \u0219i crezul arhitecturii moderniste \u0219i a concep\u021biei arhitecturale a \u0218colii de la Bauhaus.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Arhitectul Gheorge Moln\u00e1r (Moln\u00e1r Gy\u00f6rgy \/ George Moln\u00e1r) <\/strong>s-a n\u0103scut la Oradea \u00een 1910 \u00eentr-o familie din clasa mijlocie. A murit \u00een 1998 la Sydney. \u00cen 1932 a ob\u021binut diploma \u00een inginerie \u0219i arhitectur\u0103 la Universitatea Tehnic\u0103 din Budapesta. A fost un adept al arhitecturii moderniste, a fost influen\u021bat de Walter Gropius \u0219i de curentul Bauhaus. \u00ce\u0219i Considera proiectele, glumind, ca fiind o umbr\u0103 \u201ef\u0103r\u0103 compromis a Bauhaus-ului\u201d pentru c\u0103 \u00eendeplineau principiile clarit\u0103\u021bii structurii, planului practic \u0219i onestitatea \u00een expresia arhitectural\u0103. La 23 de ani era inginer-arhitect. \u00centors \u00een ora\u0219ul natal, Oradea, a \u00eenceput s\u0103 profeseze ca arhitect. A lucrat timp de cinci ani \u00eempreun\u0103 cu arhitectul-inginer \u0218tefan (Istvan) Pint\u00e9r. La 28 de ani Molnar a ales s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Australia, dup\u0103 ce o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 a studiat acest aspect. A scris decanului facult\u0103\u021bii de arhitectur\u0103 de la Sydney \u0219i a ata\u0219at c\u00e2teva proiecte. Rectorul facult\u0103\u021bii a ob\u021binut pentru arhitectul-inginer or\u0103dean permisul de intrare \/ emigrare \u00een Australia. \u00cen 1939 a emigrat \u00een Australia.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen Australia a \u00eenceput s\u0103 lucreze \u00een Camberra, unde a proiectat case particulare, \u00een spiritul arhitecturii moderniste. \u00cen timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial a lucrat ca desenator la Ministerul Muni\u021biei din Sydney. \u00cen Australia a fost o personalitate cunoscut\u0103, arhitect, desenator, acuarelist, ilustrator, caricaturist \u0219i profesor de arhitectur\u0103. Dup\u0103 r\u0103zboi, a \u00eenceput s\u0103 predea la Universitatea din Sydney iar apoi la Universitatea din New South Wales. S-a f\u0103cut cunoscut prin intensa activitate de caricaturist, desenator, la ziarul <em>Daily Telegraph<\/em>, iar apoi la <em>Sydney Morning Herald<\/em>. \u00cen calitate de profesor a sus\u021binut arhitectura modern\u0103, pe linia \u0218colii de la Bauhaus, dar a fost \u0219i un ap\u0103r\u0103tor al patrimoniului arhitectural din Australia. \u00cen 1971 a primit titlul de Cavaler al Ordinului Imperiului Britanic, iar \u00een 1988 medalia \u201eThe Order of Australia\u201d, pentru realiz\u0103rile din domeniul jurnalismului \u0219i arhitecturii.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen Oradea \u0219i Rom\u00e2nia este total necunoscut. A lucrat \u00een biroul de proiectare a lui \u0218tefan Pint\u00e9r, iar apoi \u0219i independent. Al\u0103turi de Pint\u00e9r a proiectat mai multe cl\u0103diri civile, case \u00een Oradea \u0219i biserici \u00een jude\u021bul Bihor. Multe case moderniste din anii 1930 putem presupune c\u0103 au fost proiectate de Moln\u00e1r, dar nu sunt semnate de el, ci de c\u0103tre Pint\u00e9r sau ing. F\u00fcl\u00f6p. Molnar apare \u00eenscris \u00een Tabloul Arhitec\u021bilor Diploma\u021bi din Rom\u00e2nia din 1936, la \u201eCategoria Arhitec\u021bilor Recunoscu\u021bi \u2013 F\u0103r\u0103 Diplome\u201d, cu legitima\u021bia de liber\u0103 practic\u0103 nr. 96 din 12 februarie 1935. \u00cen 1938, adresa profesional\u0103 men\u021bionat\u0103 era Str. Regele Carol nr. 9 (azi Str. Moscovei, nr. 9), \u00een imobilul proiectat de c\u0103tre el. Pentru a putea ob\u021bine legitima\u021bia de arhitect recunoscut trebuia s\u0103 dovedeasc\u0103 c\u0103 a practicat meseria, ne\u00eentrerupt, timp de 5 ani. Mai multe proiecte au semn\u0103tura \u0219i \u0219tampila de arhitect-inginer a lui Gheorghe Molnar. Astfel, a proiectat cl\u0103direa cu etaj din curtea imobilului de pe Str. Republicii nr. 8 (1937), casa cu etaj cu apartamente, Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii nr. 44 (1937), imobilul cu apartamente de pe Str. Ady Endre nr. 27, imobilul cu apartamente de pe Str. Moscovei nr. 9 (1937) \u0219i altele. A mai proiectat, \u00een cadrul biroului lui \u0218tefan Pint\u00e9r, Capela Ha\u0219a\u0219 din Cimitirul Municipal din Oradea (1938) \u0219i Biserica Ortodox\u0103 din S\u0103cueni, jud. Bihor (1939).<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"has-text-align-center wp-block-heading\"><strong>Comanditarul, proprietarul vilei<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<div class=\"wp-block-image\"><figure class=\"alignleft size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" src=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Sot\u0326ii-Kunda-fotografie-din-Vasa\u0301rnapi-Lapok-din-16-decembrie-1934-anul-I-nr.-3-Oradea-Nagyva\u0301rad.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-3821\" width=\"300\" height=\"619\" srcset=\"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Sot\u0326ii-Kunda-fotografie-din-Vasa\u0301rnapi-Lapok-din-16-decembrie-1934-anul-I-nr.-3-Oradea-Nagyva\u0301rad.png 444w, https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Sot\u0326ii-Kunda-fotografie-din-Vasa\u0301rnapi-Lapok-din-16-decembrie-1934-anul-I-nr.-3-Oradea-Nagyva\u0301rad-145x300.png 145w\" sizes=\"auto, (max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><figcaption>Sot\u0326ii Kunda, fotografie din Vasa\u0301rnapi Lapok din 16 decembrie 1934, anul I, nr. 3, Oradea-Nagyva\u0301rad<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n<p class=\"has-drop-cap\">Este interesant de aflat cine a comandat, cine a dorit cea mai modern\u0103 vil\u0103 din Oradea epocii. Conform proiectului original \u0219i autoriza\u021biei de construire aflate \u00een Arhivele Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei \u2013 Serviciul Jude\u021bean Bihor, proprietarul vilei a fost M\u00e1rta Kunda. \u00cen Ghidul Ora\u0219ului Oradea din 1937-38, Dr. Andor Kunda figura cu domiciliul la adresa Parcul Eminescu nr. 42, cu num\u0103rul de telefon 9.<\/p>\n\n\n\n<p>M\u00e1rta Kunda, n\u0103scut\u0103 Rippner, f\u0103cea parte din lumea bun\u0103 a ora\u0219ului, era fiica lui Rippner Farcas, proprietar de fabric\u0103 din Oradea. S-a c\u0103s\u0103torit cu Dr. Andor Kunda \u00een decembrie 1934. La c\u0103s\u0103torie a participat elita ora\u0219ului. Ceremonia de c\u0103s\u0103torie s-a \u021binut \u00een curtea casei lui Rippner, din Pia\u021ba\/ Parcul&nbsp; Eminescu nr. 18 (adresa din 1934). Rabinul \u0219ef Benjamin Fucs a oficiat c\u0103s\u0103toria \u0219i a \u021binut un discurs festiv. Nunta, la care au participat 300 de invita\u021bi, a fost \u021binut\u0103 \u00een sala de la Hala de Comer\u021b.<\/p>\n\n\n\n<p>Farkas Rippner era patronul fabricii Piepteni \u0219i agrafe, de pe Str. Clujului 175. Ini\u021bial a fost angajat al \u201eFabricii Maghiare de Ace \u0219i Celuloid SA\u201d \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een 1911. A avansat \u0219i a ajuns \u00een pozi\u021bii de conducere. \u00cen 1914 a cump\u0103rat ac\u021biunile fabricii, aflat\u0103 \u00een perioada de faliment. Fabrica s-a dezvoltat, iar produsele erau cunoscute \u0219i cerute \u00een Europa central\u0103 \u0219i pe teritoriul Rom\u00e2niei. Produsele erau f\u0103cute dintr-un celuloid cump\u0103rat din str\u0103in\u0103tate. \u00cen 1929 fabrica a ars integral, dar a avut o asigurare bun\u0103 \u0219i a fost ref\u0103cut\u0103 integral. \u00cen 30 decembrie1935, Farkas Rippner a murit, iar fabrica a fost mo\u0219tenit\u0103 de so\u021bia \u0219i copii s\u0103i. M\u00e1rta Kunda a de\u021binut 25%. Se produceau perii, piepteni, linguri de pantofi, agrafe de h\u00e2rtie, sipc\u0103\/capete de \u021big\u0103ri, mingi de ping-pong.<\/p>\n\n\n\n<p>Andor Kunda a fost ziarist, scriitor, redactor la ziarul\/cotidianul or\u0103dean \u201eNaplo\u201d (Jurnalul). S-a n\u0103scut la Debrecen &nbsp;\u00een 24 februarie 1905. \u00cen perioada 1911-1923 a f\u0103cut \u0219coala la Oradea. Dup\u0103 absolvirea Liceului la Oradea, s-a \u00eenscris la facultatea de drept la Sorbona, \u0219i a ob\u021binut licen\u021ba \u00een drept. \u00centors \u00een Oradea, s-a angajat la ziar. A continuat s\u0103 studieze \u0219i \u0219i-a dat doctoratul \u00een \u0219tiin\u021be politice la Facultatea de drept din Szeged. La \u201eNaplo\u201d a avut o activitate sus\u021binut\u0103, a devenit redactor adjunct, iar apoi redactor-\u0219ef. \u00cen 1933 a devenit ac\u021bionar la ziar. A avut un rol important \u00een punerea bazelor Clubului Ziari\u0219tilor Or\u0103deni \u0219i \u00een difuzarea cultului lui Ady \u00een Oradea. A scris nuvele, <em>Fiul evreului<\/em> \u0219i volumul <em>Pl\u00e2ngeri<\/em>. S-a stabilit \u00een Israel. Din 1948 a fost stagiar la <em>New East <\/em>\u00een Tel Aviv \u0219i asociat la Enciclopedia Iudaic\u0103 \u00een limba englez\u0103. A murit \u00een 1976 la Tel-Aviv. Trebuie men\u021bionat c\u0103 proiectul din 1933 pentru amenajarea clubului ziari\u0219tilor (care era situat \u00een Fosta Banca Comercial\u0103 a Jude\u021bului Bihor Reunit\u0103 cu Casa Central\u0103 de Economii, \u00een fosta sal\u0103 mare a ghi\u0219eelor, transformat\u0103 \u00een Clubul Ziari\u0219tilor, azi Sala Florica Ungur, Pia\u021ba Regele Ferdinand nr. 4) a fost f\u0103cut de acela\u0219i arhitect, firm\u0103 de proiectare \/ antreprenoriat care a proiectat \u0219i casa lui.<\/p>\n\n\n\n<p>Proiectul vilei se deta\u0219eaz\u0103 net de celelalte proiecte de case \u00eent\u00e2lnite la Oradea interbelic\u0103, distan\u021b\u00e2ndu-se prin concep\u021bie de modelele utilizate \u00een acea perioad\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Construc\u021bia ocup\u0103 o parcel\u0103 mic\u0103, are o fa\u021bad\u0103 la frontul stradal \u0219i una spre curte. Vila beneficiaz\u0103 de un amplasament fericit, cu o deschidere \u0219i perspectiv\u0103 spre malul Cri\u0219ului Repede \u0219i cu o fa\u021bad\u0103 spre parc.<\/p>\n\n\n\n<p>Modernitatea poate fi observat\u0103 \u0219i \u00een conceperea planului bine ordonat, ra\u021bional, func\u021bional. La subsol erau prev\u0103zute c\u0103mara de lemne, pivni\u021ba de zarzavaturi, sp\u0103l\u0103toria, wc \u0219i probabil un apartament al \u00eengrijitorului casei (camer\u0103, buc\u0103t\u0103rie, c\u0103mar\u0103). La parter accesul \u00een holul central se face prin antreul amplasat lateral, precedat de scara exterioar\u0103 \u0219i podest. Spre strad\u0103 erau o camer\u0103 salon \u0219i sufrageria. Separat\u0103 de hol printr-un culoar, era zona de serviciu format\u0103 din buc\u0103t\u0103rie, c\u0103mar\u0103, grup sanitar, camer\u0103 pentru personal. Pe latura dinspre malul Cri\u0219ului este o teras\u0103. Din holul mare de la parter urca scara spre etaj, \u00eentr-un hol, \u00een jurul c\u0103ruia erau \u00eenc\u0103perile. Etajul grupa spa\u021biile intime, destinate familiei: camera pentru copil (cu baie \u0219i wc), dormitorul principal av\u00e2nd al\u0103turat budoarul, garderoba \u0219i baia. O teras\u0103 ampl\u0103, cu forme rotunjite, se desf\u0103\u0219oar\u0103 pe dou\u0103 laturi ale casei. Acoperi\u0219ul este de tip teras\u0103, caz rar \u00eent\u00e2lnit la Oradea.<\/p>\n\n\n\n<p>Casa se distinge prin compozi\u021bia care alterneaz\u0103 volume de \u00een\u0103l\u021bimi \u0219i forme diferite, paralelipipedice, decro\u0219ate, volume cu forme circulare, rotunjite. Orizontala este subliniat\u0103 prin balconul \u0219i prin terasele scoase \u00een consol\u0103, cu forme rotunjite. La plastica fa\u021badelor au contribuit modul de amplasare al ferestrelor dreptunghiulare, pe col\u021b, sau cele de mari dimensiuni, modenaturile orizontale liniare care marcheaz\u0103 elementele de arhitectur\u0103. Plastica \u0219i limbajul arhitectural sunt specifice arhitecturii moderniste, la nivel european.<\/p>\n\n\n\n<p>Fotografia de epoc\u0103 publicat\u0103 \u00een monografia dedicat\u0103 lui George Molnar: <em>Human scale in architecture, George Molnar\u0384s Sydney<\/em> ne prezint\u0103 vila \u00een forma ei ini\u021bial\u0103, modernist\u0103, neb\u0103nuit\u0103 ast\u0103zi. \u00cen decursul timpului casa a fost modificat\u0103. A fost ad\u0103ugat\u0103 o extindere lateral\u0103, o scar\u0103 spre etaj. Casa a fost divizat\u0103 \u00een dou\u0103 locuin\u021be, una pe nivel. Aspectul original, expresia modernist\u0103 a\u0219a cum reiese din proiect \u0219i fotografia de epoc\u0103, au fost alterate<s>,<\/s> prin extinderea f\u0103cut\u0103, dar \u0219i prin elementele ornamentale total inadecvate aplicate pe fa\u021bad\u0103 (la renovarea casei, de c\u0103tre ultimul proprietar \u2013 putem reg\u0103si aici acel \u201ehorror vacui\u201d provocat de purismul modernist). Amplasarea de copertine, t\u00e2mpl\u0103riile din PVC, materialele folosite, gardul \u0219i grilajul metalic au contribuit la mutilarea vilei, dar sunt reversibile. O reabilitare inteligent\u0103 ar putea aduce casa la aspectul ini\u021bial. Vila urmeaz\u0103 \u00eens\u0103 s\u0103 fie demolat\u0103 \u0219i \u00eenlocuit\u0103 cu un bloc, a\u0219a cum reiese dintr-un articol, din 23 iulie 2021, al publica\u021biei <em>Bihoreanul<\/em>.<\/p>\n\n\n\n<h4 class=\"has-text-align-center wp-block-heading\"><strong>Bibliografie<\/strong><\/h4>\n\n\n\n<ol class=\"wp-block-list\" type=\"1\"><li>Arhivele Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei \u2013 Serviciul Jude\u021bean Bihor (\u00een continuare A.N.RO-S.J.BH.),<em> Fondul Prim\u0103ria Municipiului Oradea, Comitetul Executiv, Serviciul Secretariat Administrativ, <\/em>inv. 96\/ 1931-1940<\/li><li>Brass\u00f3i Lapok<em> (Foi de Bra\u0219ov), <\/em>19 aprilie 1939, p.4<\/li><li>Feh\u00e9r, Dezs\u0151, <em>Bihor \u2013 Biharmegye, Oradea \u2013 Nagyv\u00e1rad, Kulturt\u00f6rt\u00e9nete \u00e9s \u00d6regdi\u00e1kjainak. Eml\u00e9kk\u00f6nyve (Istoria cultural\u0103 a jude\u021bului Bihor, a Oradiei \u0219i albumul memorial al vechilor s\u0103i elevi),<\/em> Oradea, 1933-1937, p. 174<\/li><li><em>Ghidul Ora\u0219ului Oradea, 1937-1938<\/em>, \u00eentocmit de Fodor Lauren\u021biu, Gal Zoltan, Pasztor Eugen, p. 56<\/li><li>Hochhauser, Ronald,<em> Contribu\u021bie la o industrie de fabric\u0103 la Oradea \u00een perioada 1848-1948<\/em>, Oradea, Editura Muzeului \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor, 2011, p. 140.<\/li><li>Holder, Jo, Freestone, Robert , Kerr Joan, <em>Human scale in architecture, George Molnar\u0384s Sydney<\/em>, Sydney, A Craftsman House Book, Fine Art Publishing Pty Ltd, 2003<\/li><li><em>Nagyv\u00e1rad Ipart\u00f6rt\u00e9nete (Istoria industriei or\u0103dene),<\/em> Nagyv\u00e1rad \/Oradea, Kiadja a Partiumi \u00e9s B\u00e1ns\u00e1gi M\u0171eml\u00e9kv\u00e9d \u00e9s Eml\u00e9khely T\u00e1rsas\u00e1g, a Kir\u00e1lyh\u00e1g\u00f3mell\u00e9ki Reform\u00e1tus Egyh\u00e1zker\u00fclet \u00e9s a Nagyv\u00e1radi R\u00f3mai Katolikus P\u00fcsp\u00f6ks\u00e9g (editat\u0103 de Asocia\u021bia de protec\u021bie a monumentelor \u0219i a locurilor memoriale din Par\u021bium \u0219i Banat, Episcopia Reformat\u0103 de pe l\u00e2ng\u0103 Piatra Craiului, Episcopia Romano-catolic\u0103 Oradea), 2008, p. 95-96.<\/li><li>Pa\u0219ca,<strong> <\/strong>Mircea, <strong><em>Case, str\u0103zi \u0219i edificii din Oradea Mare. Un pomelnic neispr\u0103vit<\/em><\/strong><strong>,<\/strong> Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2021, p. 13, 30&nbsp; <em><\/em><\/li><li><em>Rom\u00e1niai Magyar Irodalmi Lexikon, sz\u00e9pirodalom, k\u00f6z\u00edr\u00e1s, tudom\u00e1nyos irodalom, m\u0171vel\u0151d\u00e9s,<\/em> Bukarest, Kriterion K\u00f6nyvkiad\u00f3, 1994, vol. III, Kh\u2013M, p. 225, <a href=\"http:\/\/mek.oszk.hu\/03600\/03628\/\">http:\/\/mek.oszk.hu\/03600\/03628\/<\/a>, <a href=\"http:\/\/mek.oszk.hu\/03600\/03628\/pdf\/03628_3.pdf\">http:\/\/mek.oszk.hu\/03600\/03628\/pdf\/03628_3.pdf<\/a><\/li><li>Ruge,Adriana, <em>Capela Ha\u0219a\u0219<\/em>, Oradea, Ed. Muzeului \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor, 2013<\/li><li>Ruge, Adriana, Daciana Erzse, <em>The Ortodox Church in S\u0103cueni<\/em>, \u00een Crisia, XLII, p.169-173, Oradea, 2012, Ed. Muzeului \u021a\u0103rii Cri\u0219urilor<\/li><li>Tabloul Arhitec\u021bilor Diploma\u021bi, 1936, Bucure\u0219ti, 1936, Tipografia Vestirea<\/li><li>Tabloul Arhitec\u021bilor Diploma\u021bi, 1938, Bucure\u0219ti, 1938, Atelierele Grafice Socec &amp; Co. S.A.<\/li><li>Urmenyhazi, Attila, \u201eMolnar, George (1910\u20131998)\u201d, Obituaries Australia, National Center of Biography, Australian National University, https:\/\/oa.anu.edu.au\/obituary\/molnar-george-14136\/text25147, accesat 4 august 2021.<\/li><li><em>Vas\u00e1rnapi Lapok <\/em>din 16 decembrie 1934, anul I, nr. 3, Oradea-Nagyv\u00e1rad, p. 7<\/li><li>Ce construc\u0163ie vrea s\u0103 ridice Lotus Center \u00een centrul Oradiei. Va avea locuin\u0163e \u015fi un spa\u0163iu de alimenta\u0163ie public\u0103 \u00een <a href=\"https:\/\/www.ebihoreanul.ro\/\">eBihoreanul&nbsp;<\/a>\\&nbsp;23 iulie 2021, <a href=\"https:\/\/www.ebihoreanul.ro\/stiri\/ce-constructie-vrea-sa-ridice-lotus-center-in-centrul-oradiei-va-avea-locuinte-si-un-spatiu-de-alimentatie-publica-165206.html\">https:\/\/www.ebihoreanul.ro\/stiri\/ce-constructie-vrea-sa-ridice-lotus-center-in-centrul-oradiei-va-avea-locuinte-si-un-spatiu-de-alimentatie-publica-165206.html<\/a><\/li><\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Proiectul vilei se deta\u0219eaz\u0103 net de celelalte proiecte de case \u00eent\u00e2lnite la Oradea interbelic\u0103, distan\u021b\u00e2ndu-se prin concep\u021bie de modelele utilizate \u00een acea perioad\u0103.<\/p>\n","protected":false},"author":140,"featured_media":3822,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[705],"tags":[707,870,812,590],"coauthors":[],"class_list":["post-3819","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-historia","tag-historia","tag-mircea-pasca","tag-nr-10-2021","tag-oradea"],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/revistafamilia.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/02\/Vila.png","jetpack_sharing_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3819","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/140"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3819"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3819\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3824,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3819\/revisions\/3824"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/3822"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3819"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3819"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3819"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistafamilia.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcoauthors&post=3819"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}